3ra-48/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă S. Namaşco dosarul nr.3ra-48/14 instanţa de apel N. Budăi A. Nogai I. Muruianu DECIZIE 12 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Arhiliuc, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Artur Bichir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Artur Bichir împotriva Inspectoratului General de Poliţie, intervenientul accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcţia anterior deţinută şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Inspectoratul General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, casată hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 02 august 2013 şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 08 iulie 2013, Artur Bichir a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General de Poliţie, intervenientul accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul Artur Bichir a indicat că începând cu anul 1998 a activat în cadrul Organelor Afacerilor Interne ale MAI, deţinând diferite funcţii, ultima fiind de ofiţer superior de investigaţii al Biroului crime grave al Serviciului poliţiei Criminale al Secţiei investigaţii infracţiuni a Inspectoratului de poliţie Rîşcani al Direcţiei de poliţie mun. Chişinău a Inspectoratului General de Poliţie MAI în gradul de locotenent colonel de poliţie. Prin ordinul nr. 164 ef. din 08 mai 2013 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a angajatului ÎP Rîşcani al DP mun. Chişinău a IGP al MAI, locotenent de poliţie Artur Bichir” a fost sancţionat disciplinar cu concedierea din Inspectoratul General de Poliţie al MAI.

Menţionează că în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu în ziua de 04 aprilie 2013, împreună cu membrii grupului de investigaţii constituit în condiţiile legii de către şeful ierarhic superior, a relevat şi deconspirat o filieră specializată în 1 traficul ilicit de droguri în raionul Soroca, pe traseul Soroca-Floreşti, la intersecţia dintre satele Stoicani şi Slobozia Cremene, în proces fiind reţinuţi cetăţenii Ion Gînca şi Alexandru Railean, la care au fost depistate şi ridicate 40 plastine asemănătoare substanţei narcotice „Haşiş”. Susţine că la 10 aprilie 2012 a fost reţinut, fiind bănuit de săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2711 alin. (4) lit. d) şi art. 327 alin. (2) lit. c) CP în cauza penală nr. 2013978059 pornită de Procuratura Anticorupţie.

În temeiul ordonanţei din 12 aprilie 2013, emise de procurorul în Procuratura Anticorupţie, Octavian Iachimovshi, iar la 12 aprilie 2013 a fost pus sub învinuire, încriminându-i-se comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 42, 327 alin. (2) lit. c) Codul penal, adică participaţie la abuzul de serviciu soldat cu urmări grave; de art. 42, 2171 alin. (4) Codul penal, adică participaţie la păstrarea, transportarea şi transmiterea substanţelor narcotice în proporţii deosebit de mari. Până în prezent urmărirea penală pe cauza dată nu este finalizată; o sentinţă definitivă de condamnare în acest sens nu a fost pronunţată de instanţa de judecată competentă. Mai consideră că sancţiunea disciplinară, conform ordinului contestat şi învinuirea imputată lui în cauza penală nr. 2013978059 au la bază aceleaşi circumstanţe de fapt precum că el împreună cu alţi ofiţeri de investigaţie ai Inspectoratului de Poliţie Rîşcani al Direcţiei de Poliţie a mun.

Chişinău a Inspectoratului General de Poliţie al MAI au relevat şi deconspirat o filieră specializată în traficul de droguri în cadrul reţinerii persoanelor şi perfectării actelor de reţinere în flagrant, locotenent colonel de poliţie Artur Bichir a însuşit o anumită calitate de substanţe narcotice „haşiş”.

În cadrul percheziţiei din 10 aprilie 2013 efectuate la domiciliul său a predat benevol organului de urmărire penală un singur brichet de „Haşiş”, care din întâmplare a nimerit la el, şi că atât organul de urmărire penală, care instrumentează cauza penală nr. 2013978059, pornită de Procuratura Anticorupţie, cât şi Serviciului Securitate Internă, care a desfăşurat ancheta de serviciu în privinţa sa, a comunicat amănunţit: toate împrejurările în care a nimerit brichetul de „haşiş” menţionat; precum şi faptul că a fost în imposibilitate de a-l remite până la momentul reţinerii sale, invocând că brichetul menţionat l-a depistat în ziua de duminică – 07 aprilie 2013, iar în ziua de 08 aprilie 2013 a fost de serviciu 24 ore.

Mai menţionează că a fost privat de dreptul de a face cunoştinţă cu materialele şi concluzia anchetei de serviciu astfel i s-a îngrădit dreptul la apărare: condiţiile art. 55 alin. (4) a Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 „Cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului”, poliţistul în privinţa căruia se desfăşoară ancheta de serviciu are dreptul să cunoască integral materialele anchetei de serviciu şi/au să prezinte probe în apărare. Susţine reclamantul că deoarece din momentul reţinerii lui, 10 aprilie 2013 şi până la 04 iulie 2013, orele 17.15, s-a aflat în arest, iar ulterior, în perioada 27-31 mai 2013 în rezultatul agravării bolii de care suferea, a fost operat, fiind în imposibilitate de a se deplasa liber mai bine de 20 zile, nu a putut sesiza instanţa de judecată competentă cu acţiune motiv din care şi solicită restabilirea în termenul de 30 zile prevăzut pentru atacarea ordinului contestat.

De asemenea, a mai invocat că gradul de locotenent colonel de poliţie pe care îl deţine şi multitudinea de distincţii şi medalii cu care a fost decorat pe parcursul activităţii sale, vădit pun la îndoială concluzia angajatorului precum că 2 sancţiunea conform ordinului contestat se datorează lipsei de profesionalism imputată lui. Prin urmare, cere Artur Bichir repunerea în termenul de 30 zile prevăzut pentru atacarea ordinului de sancţionare disciplinară, anularea ordinului nr. 164 ef. din 08 mai 2013 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a angajatului ÎP Rîşcani al DP mun. Chişinău a IGP al MAI, locotenent de poliţie Artur Bichir, emis de şeful IGP MAI, dl I. Bodrug, în baza căruia a fost sancţionat disciplinar cu concedierea din IGP al MAI, restabilirea în funcţia de ofiţer superior de investigaţii al Biroului crime grave al Serviciului poliţiei criminale al Secţiei investigaţii infracţiuni a Inspectoratului de poliţie Rîşcani al Direcţiei de poliţie mun.

Chişinău a Inspectoratului General al poliţiei MAI, în gradul de locotenent colonel de poliţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu în mărime de 9980 lei şi repararea prejudiciului moral suportat. Pe parcursul judecării pricinii, Artur Bichir şi-a concretizat cerinţele din acţiune solicitând repunerea în termenul de 30 zile prevăzut pentru atacarea ordinului nr. 164 ef. din 08 mai 2013 emis de şeful IGP MAI, dl I. Bodrug, în baza căruia a fost sancţionat disciplinar cu concedierea din IGP al MAI, anularea ordinului nr. 164 ef. din 08 mai 2013 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a angajatului ÎP Rîşcani al DP mun.

Chişinău a IGP al MAI, locotenent de poliţie Artur Bichir, emis de şeful IGP MAI, dl I. Bodrug, în baza căruia a fost sancţionat disciplinar cu concedierea din IGP al MAI, restabilirea în funcţia de ofiţer superior de investigaţii al Biroului crime grave al Serviciului poliţiei criminale al Secţiei investigaţii infracţiuni a Inspectoratului de poliţie Rîşcani al Direcţiei de poliţie mun.

Chişinău a Inspectoratului General al Poliţiei MAI, în gradul de locotenent colonel de poliţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu în mărimea salariului mediu pentru perioada 08 mai 2013 -01 august 2013. În drept şi-a întemeiat acţiunea pe prevederile art. art. 1, 3, 81, 86, 89, 90 Codul muncii; art. art. 25 alin. (1) pct. b), 26 alin. (1) pct. a), pct. c), 27 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000; art. art. 34, 55 alin. (4), 57 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 02 august 2013 a fost repusă în termenul de prescripţie cererea de chemare în judecată înaintată de Artur Bichir împotriva Inspectoratului General de Poliţie, cu participarea intervenientului accesoriu Ministerul Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă. Acţiunea lui Artur Bichir a fost admisă integral şi a fost anulat ordinul nr. 164 ef. din 08 mai 2013 cu privire la sancţionarea disciplinară a locotenentului de poliţie Artur Bichir cu concedierea din Inspectoratul General de Poliţie al MAI. A fost restabilit Artur Bichir în funcţia de ofiţer superior de investigaţii al Biroului crimei grave al Serviciului poliţie criminale al Secţiei investigaţii infracţiuni a Inspectoratului de poliţie Rîşcani al direcţiei de poliţie mun.

Chişinău a Inspectoratului General de Poliţie, în gradul de locotenent colonel de poliţie. A fost obligat Inspectoratul General de poliţie al MAI să achite lui Artur Bichir salariul pentru absenţa forţată de la serviciu pentru perioada 08 mai 2013 – 01 august 2013, în mărimea salariului mediu. 3 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de către Inspectoratul General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 06 noiembrie 2013, Artur Bichir a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

Recurentul Artur Bichir în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu soluţia emisă de instanţa de apel deoarece instanţa de apel a apreciat arbitrat probele administrate în cadrul acestui proces, şi, în consecinţă a admis erori grave, care au dus la încălcarea vădită a drepturilor şi libertăţilor sale fundamentale. Instanţa de apel nu a combătut în nici un fel circumstanţele de fapt şi de drept constatate de către instanţa de fond, omiţând să reţină că formulările din partea dispozitivă a ordinului contestat nu pot fi atribuite la anumite fapte concrete şi nu au fost confirmate de către organul de urmărire penală; şi că angajatorul prematur a dispus concedierea sa din rândul angajaţilor organelor afacerilor interne, având în vedere că la momentul concedierii cât şi după a lipsit un act emis de organul de urmărire penală, prin care reclamantul ar fi fost declarat vinovat de săvârşirea infracţiunilor imputate şi tras la răspundere penală.

E important de menţionat că instanţa de apel a omis să reţină şi că a fost privat de dreptul de a face cunoştinţă cu materialele şi concluziile anchetei de serviciu, şi astfel i s-a îngrădit dreptul la apărare. Susţine cert că instanţa de fond a examinat amplu şi sub toate aspectele pricina în speţă şi a pronunţat o hotărâre legală, întemeiată şi echitabilă. La 09 ianuarie 2014 Inspectoratul General al Poliţiei prin referinţa depusă a solicitat ca recursul lui Artur Bichir să se declare inadmisibil. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 29 ianuarie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificând argumentele invocate de către Artur Bichir, în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar şi a referinţei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Prin scrisoarea din 14 noiembrie 2013, Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei din 31 octombrie 2013, iar Artur Bichir la 06 noiembrie 2013, adică în termenul prevăzut de lege, a înregistrat cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Din actele pricinii s-a stabilit că începând cu anul 1998, recurentul Artur Bichir a activat în cadrul Organelor Afacerilor Interne al Ministerului Afacerilor Interne deţinând diferite funcţii, ultima fiind de ofiţer superior de investigaţii al 4 Biroului crime grave al Serviciului poliţiei criminale al Secţiei investigaţii infracţiuni a Inspectoratului de poliţie Rîşcani al Direcţiei de poliţie mun. Chişinău a Inspectoratului General al Poliţiei MAI, în gradul de locotenent colonel de poliţie. S-a stabilit că prin ordinul nr. 164 ef.

din 08 mai 2013, Artur Bichir a fost sancţionat disciplinar cu concedierea din poliţie, în temeiul art. 47 alin. (1) lit. k) din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012. La 08 iulie 2013, Artur Bichir a contestat în instanţa de judecată legalitatea ordinului menţionat, solicitând repunerea în termenul de prescripţie, anularea ordinului, restabilirea în funcţia anterior deţinută şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu. Prima instanţă examinând pricina în fond a concluzionat asupra temeiniciei acţiunii, repunând cererea de chemare în judecată în termenul de prescripţie, a anulat ordinul nr. 164 ef.

din 08 mai 2013 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a locotenentului de poliţie Artur Bichir cu concedierea din Inspectoratul General de Poliţie al MAI, l-a restabilit pe Artur Bichir în funcţia de ofiţer superior de investigaţii al Biroului crime grave al Serviciului poliţiei criminale al Secţiei investigaţii infracţiuni a Inspectoratului de poliţie Rîşcani al Direcţiei de poliţie mun.

Chişinău a Inspectoratului de Poliţie, în gradul de locotenent colonel de poliţie cu obligarea Inspectoratului General de Poliţie al MAI să-i achite lui Artur Bichir salariul pentru absenţa forţată de la serviciu pentru perioada 08 mai 2013 – 01 august 2013. Judecând pricina în ordine de apel, Curtea de Apel Chişinău a admis apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne şi a casat hotărârea primei instanţe concluzionând că instanţa de fond şi-a fundamentat concluziile de admitere a pretenţiilor lui Artur Bichir pe aplicarea eronată a legii materiale, fără a interpreta şi aplica normele de drept material în integritate.

Verificând legalitatea deciziei recurate prin prisma argumentelor invocate de către recurent şi în raport cu probele administrate de instanţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că nu sunt prezente nici unul din temeiurile de casare a deciziei instanţei de apel. Din materialele dosarului rezultă cu certitudine faptul că prin ordinul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 164 ef. din 08 mai 2013 recurentul Artur Bichir a fost concediat din cadrul organelor afacerilor interne din funcţia de ofiţer superior de investigaţii al Biroului crime grave al serviciului poliţiei criminale al Secţiei investigaţii infracţiuni a inspectoratului de poliţie Rîşcani a direcţiei de poliţie a mun.

Chişinău al Inspectoratului General de Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, în grad de locotenent colonel de poliţie pentru încălcarea disciplinei manifestată prin nerespectarea pct. 4, 5 lit. a), pct. 6 lit. a) ale Codului de etică şi deontologie al poliţistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006, pct. 2 alin. (1), (5) şi (9) al Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 2 sin 04 ianuarie 1996; art. 26 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, 5 p.51 al.(1) al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, art.7al.(2) lit.d) şi art. 8 al.(1) lit.a) a Legii privind combaterea corupţiei şi protecţionismului conform art. 21 p.7 al Legii cu privire la poliţie şi art. 118 alin. (4) Codul de procedură penală.

Din actele pricinii şi probele administrate în cadrul dezbaterilor judiciare de către instanţele inferioare de judecată a fost stabilit faptul că la 15 aprilie 2013 de către Serviciul securitate internă şi combatere a corupţiei al MAI s-a declanşat ancheta de serviciu pe faptul precum că ofiţerii de investigaţii ai Inspectoratului de poliţie Rîşcani al Direcţiei de poliţie a mun. Chişinău a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI, prin abuz de serviciu ar fi tăinuit în procesul de documentare a traficului ilicit de droguri, circa 2kg de substanţe narcotice haşiş. Astfel, în cadrul anchetei s-a depistat că la 04 aprilie 2013, ofiţerul de investigaţii al Inspectoratului de poliţie Rîşcani a Direcţiei poliţie mun.

Chişinău, locotenent colonel de poliţie Artur Bichir, împreună cu alţi cîţiva colegi de serviciu au relevat şi deconspirat o filieră specializată în traficul ilicit de droguri. Operaţiunea de reţinere s-a desfăşurat în raionul Soroca, pe traseul Soroca- Floreşti”, la intersecţie dintre satele Stoicani şi Slobozia Cremene, în proces fiind reţinuţi cetăţenii Ion Gînca şi Alexandru Railean, la care au fost depistate şi ridicate 40 plastine asemănătoare substanţei narcotice „Haşiş”, valoarea estimativă pe piaţa neagră fiind de circa 600 mii lei. De asemenea din ancheta de serviciu s-a stabilit că în cadrul reţinerii persoanelor nominalizate şi perfectării actelor de reţinere în flagrant, locotenent colonel de poliţie Artur Bichir.

A însuşit o anumită cantitate de substanţe narcotice „haşiş”. Ulterior, la 09 aprilie 2013de către procurorii Procuraturii Anticorupţie, în cadrul efectuării percheziţiilor la domiciliu şi la locul de serviciu, au fost depistate şi ridicate substanţe narcotice „haşiş”, mijloace financiare în sumă de aproximativ 60 mii lei, bijuterii de aur în asortiment, precum şi 4 ştampile ale organelor procuraturii şi instanţelor de judecată. Prin urmare, pe acest caz, de instituţia susnumită a fost pornită urmărirea penală în cauza penală nr. 2013978059, conform indicilor infracţiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. d) şi art. 327 alin. (2) lit. c) Codul penal, pe faptul circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor în scop de înstrăinare, săvârşite în proporţii deosebit de mari şi abuz de serviciu soldat cu urmări grave, iar la 12 aprilie 2013, angajatul poliţiei Artur Bichir a fost pus sub învinuire.

La moment cauza penală în privinţa lui Artur Bichir este expediat în instanţa de judecată cu rechizitoriu, spre examinare. Locotenent colonelul de poliţie Artur Bichir depăşindu-şi atribuţiile de serviciu, contrar prevederilor art. 118 alin. (4) Codul de procedură penală, depistând brichete cu un conţinut asemănător cu substanţe narcotice, fără a întocmi careva acţiuni în acest sens, nu le-a împachetat şi sigilat în ordinea stabilită pentru a fi cercetate şi examinate de către organul de urmărire penală, dar examinându-l vizual şi mirosindu-l l-a pus în gentuţa personală.

Conştientizând faptul deţinerii ilegale asupra sa a substanţelor narcotice „Haşiş”, nu a întreprins măsuri pentru a le preda conform prevederilor legale, prin care inacţiuni a încălcat disciplina de serviciu şi legislaţia în vigoare, manifestând neglijenţă şi iresponsabilitate faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu, lipsă de profesionalism, acţiuni care au dus la discreditarea imaginei poliţiei. 6 Conform art. 206 alin. (1) Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice faţă de salariat sancţiuni disciplinare, dintre care şi concedierea. Conform pct. 4, pct. 5 lit. a) şi pct. 6 lit. a) ale Codului de etică şi deontologie, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr, 481 din 10 mai 2006, colaboratorii de poliţie sînt obligaţi să respecte legislaţia Republicii Moldova, cu excepţiile condiţionate de asigurarea bunei desfăşurări a sarcinilor poliţiei, într-un stat de drept democratic.

Sarcinile principale ale poliţiei sînt asigurarea respectării legii, menţinerii liniştii şi ordinii publice în societate. Conduita profesională a poliţistului se bazează pe principiul legalităţii care presupune că, în toate acţiunile lor, angajaţii poliţiei sînt obligaţi să respecte cu stricteţe legea, drepturile, libertăţile constituţionale şi fundamentale ale persoanei, în corespundere cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, Constituţia Republicii Moldova, alte acte legislative şi normative în vigoare.

Conform art. 2 alin. (1), (5) şi (9) al Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 2 din 04 ianuarie 1996 (în vigoare la data emiterii ordinului contestat) disciplina în organele afacerilor interne obligă pe fiecare colaborator să respecte cu stricteţe Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, să execute întocmai şi în termenul oportun jurămîntul, prevederile statutelor, regulamentelor, instrucţiunilor, ordinelor şi dispoziţiilor primite. Să fie onest şi obiectiv. Să fie sobru şi exigent faţă de sine însuşi, să oprească pe cei din jur de la încălcarea ordinii de drept şi să contribuie activ la menţinerea prestigiului colaboratorilor organelor afacerilor interne şi a demnităţii cetăţenilor.

Conform art. 26 alin. (1) lit. a), b), c), d), o) din Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi al instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, fiind obligat: să respecte cu stricteţe drepturile, libertăţile omului şi demnitatea umană, să aibă comportament demn şi respectuos pentru persoane, o atitudine fermă faţă de cei care încalcă legile; să se conducă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de legislaţie, asigurînd îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa Poliţiei; să execute la timp şi întocmai atribuţiile conform funcţiei deţinute; să manifeste, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, iniţiativă şi perseverenţă, obiectivitate şi imparţialitate; să aibă o atitudine responsabilă faţă de legitimaţia de serviciu, arma, mijloacele speciale din dotare şi faţă de alte bunuri transmise în scopul exercitării atribuţiilor; Iar, conform art. 47 alin. (1) lit. k) a Legii menţionate, încetarea serviciului în Poliţie, precum şi a contractului individual de muncă al poliţistului, poate avea loc: pentru încălcarea sistematică a disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei încălcări grave.

În opinia celor expuse, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că în cadrul dezbaterilor judiciare s-a constatat cu certitudine, că încălcările comise de către Artur Bichir nu reprezintă altceva decît comiterea unei încălcări grave care au dus la discreditarea imaginei poliţiei, iar sancţiunea disciplinară aplicată recurentului prin ordinul nr. 164 ef din 08 mai 2013 este întemeiată şi corespunde încălcărilor admise şi gradului de vinovăţie 7 atribuit ultimului, deoarece recurentul a ignorat obligaţiile ce le revin poliţistului conform actelor normative care reglementează statutul special al funcţionarilor publici, a admis încălcări disciplinare manifestate prin neglijenţă şi iresponsabilitate faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu, lipsa de profesionalism şi anume nu a împachetat şi sigilat în ordinea stabilită brichetele depistate ce aveau un conţinut asemănător cu substanţe narcotice pentru a fi cercetate şi examinate de către organul de urmărire penală, dar examinând-ul vizual şi mirosindu-le le-a pus în gentuţa personală.

Astfel, instanţa de apel corect a concluzionat că ordinul contestate nr. 164 ef. din 08 mai 2013 este emis conform prevederilor legislaţiei în vigoare. Nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că intimatul nu a fost în drept să emită ordinul contestat pe motiv că nu este dovedită vinovăţia sa pe marginea dosarului penal pornit în privinţa sa, iar instanţa de apel neîntemeiat l-a considerat vinovat, deoarece intimatul Inspectoratul General al Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne a dovedit cu certitudine că motivele care stau la baza aplicării sancţiunii disciplinare cu concediere din poliţie nu sunt identice şi nu se suprapun circumstanţelor şi faptelor pe marginea cărora a fost pornită urmărirea penală.

Ca urmare, instanţa de apel corect a reţinut că faptul sesizării Serviciului securităţii interne şi combatere a corupţiei al MAI precum şi că ofiţerii de investigaţii ai Inspectoratului de poliţie Rîşcani al Direcţiei poliţiei mun. Chişinău a Inspectoratului General al Poliţie al MAI, prin abuz de serviciu ar fi tăinuit în procesul de documentare a traficului ilicit de droguri, circa 2kg de substanţe narcotice şi anume „haşiş” pe care intenţionau să le comercializeze clandestin, a servit drept temei de iniţiere a anchetei de serviciu, care a fost finisată cu sancţionarea disciplinară a lui Artur Bichir, iar faptul că a fost intentat dosar penal pe numele recurentului, indică cu certitudine incompatibilitatea dânsului cu funcţia deţinută în poliţie.

Conform art. 55 alin. (8) din Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, aplicarea sancţiunii disciplinare nu exclude răspunderea penală, contravenţională sau civilă. Iar, conform pct. 17 alin. (1) şi (2) al statutului disciplinar al organelor afacerilor interne, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 2 din 04 ianuarie 1996, sancţiunile disciplinare se aplică în cazurile de neglijenţă şi încălcare a obligaţiunilor de serviciu a normelor de convieţuire socială, ordinii de drept şi disciplinei de serviciu. Colaboratorul care a săvârşit infracţiuni poartă răspundere potrivit dispoziţiilor legii penale. Până la stabilirea caracterului infracţional al faptei, şeful poate sancţiona disciplinar colaboratorul în cauză pentru acţiuni ce constituie încălcări ale disciplinei de serviciu.

Prin urmare, angajatorul era în drept să-l sancţioneze disciplinar pe Artur Bichir, cu toate că nu a fost pronunţată o sentinţă de condamnare în privinţa acestuia. De asemenea, nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că a fost sancţionat disciplinar cu concedierea din poliţie pentru aceleaşi fapte pentru care i s-a imputat învinuirea, deoarece după cu rezultă din actele pricinii Artur Bichir a fost sancţionat nu pentru comiterea infracţiunii de participaţie la abuzul de serviciu soldat cu încălcări grave şi pentru participaţie la păstrarea, transportarea şi 8 transmiterea substanţelor narcotice în proporţii deosebit de mari, dar pentru nerespectarea legislaţiei în vigoare, neglijenţă şi iresponsabilitatea faţă de exercitarea atribuţiilor de serviciu, lipsa de profesionalism, inacţiuni care au dus la discreditarea imaginii poliţiei.

Instanţa de recurs apreciază critic şi argumentul recurentului cu privire la aceea că instanţa de apel a omis să reţină că a fost privat de dreptul de a face cunoştinţă cu materialele şi concluziile anchetei de serviciu, fiindu-i astfel îngrădit dreptul la apărare reieşind din următoarele.

Conform pct. 12 alin. (6) din Regulamentul cu privire la efectuarea anchetei de serviciu în organele afacerilor interne, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 218 din 10 septembrie 2000 (în vigoare la data emiterii ordinului contestat), persoanele cărora le-a fost dispusă efectuarea anchetei de serviciu sunt obligate să anunţe la timp persoanele în privinţa cărora a fost efectuată ancheta de serviciu despre finalizarea acesteia, explicîndu-le dreptul de a face cunoştinţă cu încheierea aprobată, iar conform pct. 14 alin. (3) din regulament, persoanele în privinţa cărora se efectuează ancheta de serviciu sunt în drept să conteste acţiunile persoanei care efectuează ancheta de serviciu şi deciziile luate în cadrul acesteia.

Reieşind din normele de drept enunţate, temeinic şi legal instanţa de apel a stabilit că recurentul Artur Bichir nu a contestat acţiunile persoanei căreia i-a fost dispusă ancheta de serviciu, deşi cu referire la norma legală cuprinsă în art. 55 alin. (2) din Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului şi în art. 208 alin. (2) Codul muncii dînsul nu a fost lipsit de dreptul să-şi explice atitudinea şi să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate probele şi justificările pe care le consideră necesare, Mai mult, din actele pricinii nu rezultă faptul că recurentul a înaintat vreo cerere către persoana care a efectuat ancheta de serviciu prin care ar fi solicitat să facă cunoştinţă cu materialele anchetei de serviciu şi din care s-ar deduce refuzul de a-i admite cele solicitate.

Prin urmare, nu poate fi reţinută critica recurentului din recurs că i-a fost îngrădit dreptul la apărare, deoarece pornind de la semnificaţia îngrădirii dreptului la apărare ce constituie îngrădirea exercitării dreptului său de a solicita de a face cunoştinţă cu materialele anchetei de serviciu, iar în cazul refuzului de a contesta acţiunile persoanei căreia i-a fost dispusă efectuarea anchetei de serviciu şi care nu i-a admis cerinţele, în acest context este de remarcat faptul că de către intimat nu i-a fost încălcat dreptul pretins. În consecinţă, instanţa de recurs consideră că, instanţa de apel la judecarea litigiului dat just a aplicat normele de drept material şi a apreciat obiectiv probele administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, astfel argumentele invocate de către recurent în acest sens sînt lipsite de suport legal şi probatoriu şi de aceia nu pot fi reţinute.

În asemenea împrejurări nu au relevanţă argumentele invocate în recurs, deoarece vin în contradicţie constatărilor expuse, cu atît mai mult că au servit obiect de discuţii şi în instanţa de apel. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al 9 Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Artur Bichir.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Artur Bichir împotriva Inspectoratului General de Poliţie, intervenientul accesoriu Ministerul Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcţia anterior deţinută şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Arhiliuc Ion Corolevschi 10