2ra-548/14 — Încasarea prejudiciului

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-548/14 Judecător: V. Negru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Popov, A. Doga, V. Pruteanu ÎNCHEIERE 06 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Nicolae Clima Judecători Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Finanțelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Casian Tamara împotriva Ministerul Finanțelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2013 prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 21 iunie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă : La data de 11 aprilie 2012, Casian Tamara a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală, privind recuperarea prejudiciului material în sumă de 5 385 lei şi moral în sumă de 150 000 lei. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că dînsa la data de 05 ianuarie 2007 a fost recunoscută în calitate de bănuit în săvîrşirea infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod penal. Prin ordonanţa Procuraturii Ungheni din 27 februarie 2007 a fost încetată urmărirea penală în privinţa sa. Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 04 iunie 2007 a fost anulată ordonanța din 27 februarie 2007, ulterior fiind pornită urmărirea penală în privința ei în baza componenței de infracțiune prevăzute la art. 336 alin. (1) Cod Penal.

Indică reclamanta că, deși în privința sa nu există vreo sentință definitivă de tragere la răspundere penală, Procuratura Ungheni a expediat Camerei de Licențiere o informație că în privința ei a fost pornită o cauză penală. La data de 29 iunie 2008 a fost intentat un nou proces penal în privința ei conform indicilor infracțiunii prevăzute de art. 251 Cod Penal, în aceeași zi cauzele penale fiind conexate. La data de 02 iunie 2008, cauza penală a fost transmisă OUP CCCEC pentru continuarea urmăririi penale. La 30 noiembrie 2009 a fost dispusă clasarea urmăririi penale din cauza lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii imputate. La 31 octombrie 2007, a fost pornită cauza penală nr. 2007378035 în temeiul art. 310 alin. (1) Cod Penal.

Pe cauza dată, Casian Tamara fiind audiată în calitate de martor, ulterior fiind citată la SUP CPR pentru a fi recunoscută în calitate de bănuit. La 27 iulie 2010, Procuratura Edineț a pornit cauza penală în privința Tamarei Casian, aceasta fiind învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 253 alin. (2) Cod Penal. La 24 decembrie 2010 cauza penală a fost încetată cu scoaterea ei de sub învinuire. Mai indică Casian Tamara că, începînd cu 04 august 2006 și pînă la 24 decembrie 2010 a fost supusă unui tratament discriminator de către organele de urmărire penală și ale procuraturii, fiindu-i cauzat un prejudiciu material în sumă de 5 385 și prejudiciu moral în sumă de 150 000 lei. Solicită reclamanta, încasarea din contul Ministerului Finanțelor în beneficiul ei a prejudiciului material în sumă de 5 385 lei și a prejudiciului moral în sumă de 150 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 iunie 2013, acțiunea a fost admisă parțial, s-a încasat din contul Ministerului Finanțelor în beneficiul Tamarei Casian suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu material, 2 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 869,5 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest cerinţele au fost respinse. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2013, au fost respinse apelurile declarate de Procuratura Generală și Ministerul Finanțelor și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 iunie 2013. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 06 decembrie 2013 Ministerul Finanțelor a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2013 și a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 21 iunie 2013, cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia și hotărîrea menționată, deoarece sunt ilegale și neîntemeiate. Menționează că instanţele inferioare nu au dat o apreciere cuvenită a tuturor probelor în ansamblul lor. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Finanţelor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Finanţelor ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Ministerul Finanţelor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă