2ra-452/14 — Încsarea sumelor restante

prima instanţă: Judecătoria Ialoveni dosarul nr.2ra-452/14 judecător: N. Toma instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău judecători: A. Panov, T. Pelin, D. Manole ÎNCHEIERE 06 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, Judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către SRL „Ideea Leasing”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată declarată de ÎM ,,IPB Leasing Grup” SRL către Stici Tudor privind încasarea sumelor restante la plata ratelor lunare de leasing, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2013 prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 18 mai 2013 prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 24 decembrie 2009, ÎM,,IPB Leasing Grup” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Colţa Galina şi Stici Tudor privind încasarea în mod solidar a sumei restante la plata ratelor lunare de leasing în sumă de 194705,54 lei.

În motivarea acţiunii a indicat că, în baza unui contract de vînzare- cumpărare din 23.05.2008 ÎM,,IPB Leasing Grup” SRL a cumpărat la cererea lui Stici Tudor autobusul de model LF 6592-1 cu preţul de 311600 lei în scopul încheirii contractului de leasing cu ultimul. În temeiul contractului de leasing din 09.06.2008 şi actului de predare primire Întreprinderea Mixtă „IPB Leasing Grup" SRL în calitate de locator i-a transmis locatarului Stici Tudor autobusul sus indicat pe o perioadă de 36 luni, cu condiţia că locatarul a achitat 32718 lei la momentul încheierii contractului şi urmează să achite lunar timp de 36 luni cîte 10941,34 lei. La situaţia din 12.09.2008 restanţa lui Stici Tudor la plăţile lunare de leasing constituia 24146,86 lei.

Stici Tudor la 29.10.2008 a solicitat rezilierea contractului în legătură cu situaţia materială grea. Conform actului de predare primire din 29.10.2008 autobusul a fost preluat de campania de leasing cu rezilierea contractului de leasing. La 29.10.2009 Stici Tudor a achitat 95764,36 lei. În baza contractului de leasing din 29.10.2008 autobusul a fost transmis în leasing altui locatar Colţa Galina pe o perioadă de 32 luni, rata lunară de leasing constituind 11345,26 lei. Valoarea autobusului la momentul transmiterii constituind 251830,32 lei. Colţa Galina a achitat plăţile lunare de leasing în sumă totală de 68666 lei. Totodată, în baza acordului semnat dintre Colţa Galina şi Stici Tudor la 01.01.2009 autobusul a fost dat în folosinţa lui Stici Tudor cu preluarea obligaţiei de achitare a ratelor lunare de leasing şi datoriile.

Acesta nu şi-a onorat obligaţia de a achita datoria la plăţile lunare de leasing şi a lăsat fară răspuns pretenţia locatorului. La situaţia de la 01.11.2009 la plăţile lunare de leasing s-a format o datorie de 194705,54 lei. Colţa Galina a înaintat cerere reconvenţionlă către ÎM „IPB Leasing Grup" SRL şi Stici Tudor, prin care a solicitat să se constate drept reziliat contractul de leasing din 29.10.2008, încheiat între ÎM „IPB Leasing Grup" SRL şi Colţa Galina începînd cu 01.01.2009 şi să se constate faptul posesiei şi folosinţei de către Stici Tudor a autobusului de model LF 6592-1 proprietatea Întreprinderii Mixte „IPB Leasing Grup" SRL începînd cu 01.01.2009, cu toate obligaţiile care apar faţă de locator în rezultatul acestui fapt.

În motivarea cererii reconvenţionale, Colta Galina a indicat că în baza contractului de leasing din 29.10.2008 încheiat cu Întreprinderea Mixtă „IPB Leasing Grup” SRL i-a fost transmis autobusul de model LF 6592-1 pentru care a achitat plăţile lunare de leasing în sumă totală de 68666 lei. Pînă la încheierea contractului nominalizat autobusul a fost deţinut în leasing de Stici Tudor. În baza acordului semnat cu Stici Tudor la 01.01.2009 autobuzul a fost dat în folosinţa ultimului cu preluarea obligaţiei de achitare a ratelor lunare de leasing şi datoriilor, fapt pe care compania de leasig l-a acceptat. La 10.06.2009 a expediat în adresa Întreprinderii Mixte „IPB Leasing Grup” SRL o scrisoare, prin care a solicitat rezilierea contractului de leasing şi încheierea unui nou contract cu Stici Tudor.

Consideră că prin tăcere ÎM „IPB Leasing Grup" SRL şi-a manifestat acordul de reziliere a contractului cu ea şi de încheiere a contractului de leasing cu Stici Tudor. Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 02 noiembrie 2010, a fost admisă parţial cererea ÎM „IPB Leasing Grup” SRL şi s-a încasat de la Stici Tudor în beneficiul ÎM „IPB Leasing Grup” SRL restanţa la plăţile lunare de leasing în suma de 194705,54 lei, cheltuieli pentru taxa de stat în suma de 5841 lei. S-a admis integral cererea reconvenţională a lui Colţa Galina şi s-a constatat drept reziliat contractul de leasing nr. L 305.10.008 din 29.10.2008 încheiat între ÎM „IPB Leasing Grup” SRL şi Colţa Galina, s-a constatat faptul posesiei şi folosinţei de către Stici Tudor a autobusului de model LF 6592-1 proprietatea ÎM „IPB Leasing Grup" SRL începînd din 01.01.2009 cu toate obligaţiile care apar faţa de locator în rezultatul preluării obiectului leasingului.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 iunie 2011 s-a respins apelul declarat de către Stici Tudor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 02 noiembrie 2010. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 07 martie 2012 a fost admis recursul declarat de Stici Tudor, a fost casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 iunie 2011 şi hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 02 noiembrie 2010 cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanţă în alt complet de judecată. Pe parcursul examinării cauzei reclamantul a înaintat cerere de concretizare a pretenţiilor indicând că conform contractului de leasing nr. 1.305.10.008 din 29.10.2008 autobusul de model LF 6592-1 a fost transmis în leasing dnei Colţa Galina pe o perioadă dc 32 luni, rata lunară dc leasing constituind 11345,26 lei.

Valoarea autobusului la momentul transmiterii constituind 256830,32 lei. Ca rezultat suma de 6866 lei, pe contractul de leasing din data de 29.10.2008 a fost achitată prin intermediul lui Stici Tudor care de fapt continua mai departe posesia şi folosinţa acestui autobus. Documentar faptul folosirii autobusului de către Stici Tudot precum preluarea datoriilor pentru folosirea lui s-a stabilit prin semnarea acordului dintre Colţa Galina şi Stici Tudor la data de 01.012.2009. La data de 07.04.2010 autobusul a fost ridicat de la domiciliul lui Stici T. fiind întocmit un act de predare primire. Conform condiţii actului Stici T. a predat autobusul companiei de leasing recunoscând suma valorii rămase de 134962,54 lei şi datoria de 301200.46 lei.

Consideră reclamantul că este confirmat faptul posesiei, folosirii şi exploatării autobusului de către Stici Tudor, astfel ultimul urma să achite datoria în mărime de 194705 lei cît şi taxa de stat în mărime de 5481 lei. La 12 februarie 2013, Colţa Galina a înaintat cerere de renunţare la acţiunea reconvenţională. După rejudecarea cauzei, prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 18 mai 2013 a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea SRL „Ideea Leasing” succesorul de drept al ÎM „IPB Leasing Grup”. A fost admisă cererea de renunţare la acţiunea reconvenţională a lui Colţa Galina. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de către SRL „Ideea Leasing” şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 18 mai 2013. S-a încasat de la SRL „Ideea Leasing” în proces de lichidare în buget 4381 lei taxa de stat pentru examinarea apelului.

Nefiind de acord, la data de 04 decembrie 2013, SRL „Ideea Leasing” a înaintat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2013, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii iniţiale. În motivarea recursului a indicat că instanţa eronat a interpretat legea materială, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele cauzei, concluziile instanţei fiind în contradicție cu circumstanţele pricinii. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „Ideea Leasing” succesorul de drept al ÎM „IPB Leasing Grup” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Ideea Leasing” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către SRL „Ideea Leasing” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă