- Dosarul nr.
- 2ra-511/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 5 februarie 2014
- Părțile
- Odobescu Ilie vs ÎI Rotov Grigorii
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-511/14 — Privind rezolvirea contractului
Instanţa de fond: Judecătoria Botanica – M. Ţurcan Dosarul nr. 2ra-511/14 Instanţa de apel: CA Chişinău – B. Bîrcă, M. Moraru, M. Ciugureanu ÎNCHEIERE 05 februarie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, judecînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de către Odobescu Ilie, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Odobescu Ilie împotriva Întreprinderii Individuale „Rotov Grigorii” privind rezolvirea contractului nr. 45 din 07 noiembrie 2011, încasarea preţului pentru servicii neacordate în mărime de 9.600 lei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, prin care s-a respins apelul declarat de către Odobescu Ilie, c o n s t a t ă: La 08 mai 2012 Odobescu Ilie a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „Rotov Grigorii” privind rezolvirea contractului nr. 45 din 07 noiembrie 2011, încasarea preţului pentru servicii neacordate în mărime de 9.600 lei.
În motivarea acţiunii Odobescu Ilie a invocat că, dorind să plece în Polonia la muncă, la 07 noiembrie 2011 a încheiat cu II „Rotov Grigorii” un contract de acordarea serviciilor, referitor la perfectarea actelor necesare în acest sens, potrivit căruia ÎI “Rotov Grigorii” şi-a asumat obligaţiunea de a-i pune la dispoziţie informaţii veridice cu privire la locul şi condiţiile executării serviciilor alese de către dînsul în Republica Poloneză în privinţa angajării sale la muncă în această ţară. Menţionează Odobescu Ilie că la data semnării contractului, i-a achitat pîrîtului anticipat suma de 3.200 lei în contul serviciilor care urmau a fi acordate, totodată a prezentat informaţia solicitată de către pîrît.
Astfel consideră reclamantul că onorîndu-şi integral suma obligaţiunilor contractuale la data de 01 decembrie 2011, a achitat integral suma prevăzută de contract, adică încă 6.400 lei, iar pîrîtul a solicitat să semneze actul de predare-primire a lucrărilor, în dreptul coloanei precum că nu are obiecţii referitor la serviciile acordate după ce a fost informat de către pîrît că se poate adresa Secţiei consulare a Republicii Polone pentru primirea vizei. Suplimentar Odobescu Ilie a menţionat că în urma achitării taxei consulare în sumă de 947,33 lei, s-a adresat la Consulatul Polonez pentru eliberarea vizei, prezentînd pachetul de documente necesar, însă misiunea poloneză i-a refuzat în eliberarea vizei din motivul că scopul sau condiţiile călătoriilor planificate nu au fost motivate.
Relatează reclamantul că la 15 februarie 2012 pîrîtul i-a comunicat că a întreprins toate măsurile necesare, inclusiv şi faptul că a discutat cu o persoană responsabilă din cadrul Consulatului Poloniei şi i-a garantat eliberarea vizei la următoarea adresare, însă la 17 februarie 2012 a depus setul de acte recomandat de pîrît la secţia consulară poloneză, iar la 20 februarie 2012 repetat i-a fost refuzată eliberarea vizei de către Misiunea poloneză, din acelaş motiv că nu este indicat scopul călătoriei planificate. Reclamantul consideră că pîrîtul nu şi-a onorat cu onestitate obligaţiunile prevăzute la pct. 2.1.1. al contractului în partea dispunerii informaţiei veridice despre locul şi condiţiile de îndeplinire a serviciilor alese de către client în Republica Polonia şi pct. 2.1.2.
referitor la organizarea (sau asistenţa), formalităţilor necesare clientului care va promova realizarea contractului nr. 45 din 07 noiembrie 2011. Consideră Odobescu Ilie că nu a primit viza de a pleca peste hotare în Polonia la muncă din vina pîrîtului care nu şi-a îndeplinut cu diligentă obligaţiunile contractuale, s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată prin care a solicitat rezolvirea contractului nr. 45 din 07 noiembrie 2011 de prestare a serviciilor informaţional-consultative; încasarea de la ÎI „Rotov Grigorii” în beneficiul său a sumei de 9.600 lei cu titlu de preţ pentru serviciile achitate dar neexecutate de pîrît; încasarea sumei de 1.874 lei cu titlu de prejudiciu material (taxe consulare); încasarea sumei de 20.000 lei cu titlu de prejudiciu - şi încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 23 ianuarie 2013 s-a respins acţiunea înaintată de către Odobescu Ilie. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 09 iulie 2013, a respins apelul declarat de către Odobescu Ilie, a menţinut hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 23 ianuarie 2013. La 28 octombrie 2013, Odobescu Ilie a înaintat cerere de recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel, şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea integral. Drept temei al recursului înaintat, Odobescu Ilie a invocat că, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 2 încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 09 iulie 2013 şi a fost expediată avocatului Viorel Malanciuc în interesele lui Odobescu Ilie la 17 septembrie 2013 (f.d. 112). Cererea de recurs a fost depusă la 28 octombrie 2013, motiv pentru care cererea de recurs se consideră a fi depusă în termen. Verificînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de Odobescu Ilie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată, Odobescu Ilie, a invocat că, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
Iar, alin. (4) al aceluiaş articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către 3 instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC al RM şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de Odobescu Ilie împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC al RM.
Potrivit celor expuse, în temeiul art. 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Odobescu Ilie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a lui Odobescu Ilie împotriva Întreprinderii Individuale „Rotov Grigorii” privind rezolvirea contractului nr. 45 din 07 noiembrie 2011, încasarea preţului pentru servicii neacordate în mărime de 9.600 lei. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecătorul, Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 4