2ra-22/14 — Apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr. 2ra-22/14 Prima instanţă: Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău Judecător: Ghenadie Plămădeală Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecătorul: Nicolae Craiu Lidia Bulgac Anatolie Minciuna Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 05 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecător: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia, examinînd recursurile declarate de Mihai Conţiu şi Cotidianul „Moldova Suverană”, Gheorghe Slabu, Ion Pănăşescu, Vasile Jomir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” împotriva Redacţiei săptămînalului „Literatura şi Arta” şi Dulgheru Valeriu privind apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral, cererea reconvenţională înaintată de Dulgheru Valeriu şi Redacţia săptămînalului „Literatura şi Arta” împotriva lui Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale prin dezminţirea informaţiei defăimătoare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 aprilie 2013, prin care apelurile declarate de Dulghieru Valeriu şi Ziarul “Literatura şi Arta”, au fost admise, ACONSTATAT : La 15 aprilie 2011 reclamanţii Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” S.R.L.

au înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Redacţiei săptămînalului „Literatura şi Arta” şi Dulghieru Valeriu privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale. În motivarea acţiunii au indicat că, în săptămînalul „Literatura şi Arta” au fost 1 publicate în nr.46 (3402) din 18 septembrie 2010 articolul „Killerii de la Moldova Suverană ţintesc o nouă jertfa”, în nr. 11(3419) din 17 martie 2011 articolul „Despre invenţii, inventatori şi potlogari” sub semnătura d-lui Valeriu Dulgheru. Reclamanţii, în baza Legislaţiei interne din domeniu şi a reglementărilor CEDO, consideră că, conţinutul articolelor menţionate, lezează grav onoarea, demnitatea şi reputaţia lor profesională, prin răspîndirea de injurii şi ofense, în masă, a mai multor minciuni despre ei.

Autorul nu poate proba nici una din afirmaţiile în adresa lor, iar săptămînalul „Literatura şi Arta” şi-a asumat cu bună ştiinţă responsabilitatea juridică prin publicarea acestor articole şi afirmaţii calomnioase şi înjurioase fară a prezenta careva probe. Au mai menţionat reclamanţii că, în partea ce ţine de afirmaţiile şi injuriile pe care le consideră defăimătoare, referitoare la reclamantul Mihai Conţiu, reclamanţii au indicat că, autorul şi redacţia ziarului „Literatura şi Arta” afirmă fară nici o probă următoarele calomnii şi injurii, presupunînd doar că Mihai Conţiu ar fi autorul unor articole şi că le-ar scrie în colaborare cu coreclamanţii Ion Pănăşescu, Vasile Jomiru şi Gheorghe Slabu după cum urmează: Afirmaţiile pîrîţilor: „Pentru acest „păcat” rectorul UTM, I. Bostan, rectorul ASEM, G. Belostecinic, ş.a.

s-au pomenit pe lista neagră a fostului dictator comunist V. Voronin, care-şi asmuţă împotriva lor toţi dulăii rămaşi încă credincioşi. Unul dintre ei este bine cunoscutul personaj sinistru Mihai Conţiu, care în serialul său de scriituri din Moldova Suverană a ajuns prea departe. Se vede cu ochiul liber că derbedeul nu mai are ce scrie...” Pentru nimeni nu mai este un secret că această campanie murdară dirijată (şi plătită) din umbră de V. Voronin împotriva preşedintelui Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, a rectorului UTM, Ion Bostan, a rectorului ASEM, Gr. Belostecinic şi a altor rectori este rezultatul poziţiei lor civice luate în alegerile parlamentare precedente.” Reclamanţii au mai indicat că, autorul şi ziarul afirmă fară nici o dovadă că Voronin l-ar fi asmuţit pe Mihai Conţiu şi ziarul împotriva lui Bostan şi Belostecinic, deşi numele Conţiu nu figurează în nici unul din articolele invocate de către pîrît.

Iar, conform DEX, „sinistru” înseamnă: (adjectival) „care trezeşte sentimente de spaimă, de groază; groaznic înspăimîntător. Care inspiră oroare. Primejdios, lugubru, funest, criminal.” Conform aceluiaşi DEX, „derbedeu” înseamnă: „Om fară căpătîi, om de nimic; pierde-vară, vagabond, haimana”, ori este binecunoscut faptul că Mihai Conţiu îşi desfăşoară onest activitatea zilnică la redacţia Moldovei Suverane, iar, suplimentar reprezintă interesele acestui ziar în instanţele de judecată, fapt care agravează greutatea injuriilor aduse de către pîrîţi. Afirmaţiile pîrîţilor: „Iată că un potlogar pe nume M. Conţiu, care nu înţelege nici o iotă în invenţii, împreună cu o haită de potlogari ca şi el s-au pus în postură de mari experţi privind invenţiile lui I. Bostan.

Pentru unii derbedei de teapa pripăşitului cu pricina aş aduce unele explicaţii privind invenţiile şi rolul lor în asigurarea progresului tehnic... ” „...în schimb derbedeul a „muls vaca artificială” a lui Ion 2 Bostan...” Această „vacă artificială”, botezată astfel de derbedei...” Reclamanţii în acest sens au menţionat că, conform DEX, „potlogar” înseamnă: „Pungaş, escroc, şarlatan, şmecher”, „derbedeu” (s-a expus mai sus), iar prin asocierea acestor termeni la cel de „haită” îi dă acestui substantiv feminin înţelesul figurativ de bandă, toate puse la un loc, constituindu-se în grave ofense şi injurii aduse lui Mihai Conţiu, dată fiind şi activitatea şi statutul social al acestuia. Afirmaţiile pîrîţilor: „ Pentru toţi este clar că acest M. Conţiu nu scrie de unul singur.

Cu toată „ deşteptăciunea” sa, nu are cum să aibă unele informaţii din interiorul Universităţii Tehnice a Moldovei. Îl ajută o întreagă echipă de potlogari ca şi el. Numele acestora sunt cunoscute. Şi ei ştiu că numele lor sunt cunoscute. Va veni timpul când vor fi numite. L-a nominalizat însuşi M. Conţiu în unul din „serialele” sale din Moldova Suverană: Ion Pănăşescu, Vasile Jomiru, Gheorghe Slabu ş.a. nominalizaţi. ” În susţinerea poziţiei respective, reclamanţii au indicat că, pîrîţii fac afirmaţii pe care nu pot să le probeze.

Ei acuză că, M. Conţiu ar fi autorul articolului şi că ar colabora cu încă trei persoane, facînd o afirmaţie ce nu corespunde realităţii şi pe care n-o pot proba, şi că M. Conţiu i-ar avea drept colaboratori pe Ion Pănăşescu, Vasile Jomiru, Gheorghe Slabu ş.a., deşi tocmai articolele din Literatura şi Arta au fost cele care au prilejuit cunoştinţa lui Mihai Conţiu, nu şi a autorului articolelor din Moldova Suverană, cu aceşti distinşi profesori. În partea ce ţine de afirmaţiile şi injuriile considerate defăimătoare referitoare la reclamantul Gheorghe Slabu, reclamanţii au indicat următoarele : În articolul „Killerii de la Moldova Suverană ţintesc o nouă jertfă”, autorul afirmă: „ Cât despre Gh.

Slabu, conf univ. dr. în ştiinţe (scribul nu specifică ce fel de ştiinţe - specific eu - „filosofice marxiste ” şi de predat a predat filosofîa marxistă până s-a colorat în altă culoare în anii '90) şi „excelenta pregătire didactică şi ştiinţifică” (marxist-leninistă aş adăuga eu) scribul ar trebui s-o lase mai moale (probabil definiţia îi aparţine chiar lui Slabu, care, bănuim, o fi luat parte la alcătuirea acestei scriituri).

Acest filosof marxist excentric (lucru care poate fi confirmat şi de studenţi), depistat cu luare de mită (pot confirma sondajele studenţilor făcute la moment), deja de ani buni toarnă zoi în capul rectorului Bostan pentru faptul că ultimul nu-l numise şef de catedră atunci când nu mai era deputat în parlament.” În acest sens reclamanţii au remarcat că, pîrîţii fac o afirmaţie extrem de gravă, acuzîndu-1 pe Gheorghe Slabu de faptul că „a fost depistat cu luare de mită”, potrivit „unor sondaje ale studenţilor”, iar o astfel de acuzaţie trebuie dovedită. În articolul „Despre invenţii, inventatori şi potlogari”, prof. Gheorghe Slabu a fost introdus în contextul următoarelor citate: „Acestor derbedei le-aş sugera să-şi îndrepte atenţia spre...

”, „M. Conţiu nu scrie de unul singur (...) îl ajută o întreagă echipă de potlogari ca şi el. Numele acestora sunt cunoscute. Şi ei ştiu că numele lor sunt cunoscute. Va veni timpul când vor fi numite. L-a nominalizat însuşi M. Conţiu în unul din „ serialele ” sale din 3 Moldova suverană: Ion Pănăşescu, Vasile Jomiru, Gheorghe Slabu.” „I-aş pune întrebarea acestui mare filosof Gheorghe Slabu, neapreciat la justa- i valoare de această frântură de neam: ce lucruri epocale realiza în aceeaşi perioadă tânărul Slabu, unul din autorii din umbră ai mai tuturor articolelor scrise contra lui Ion ?” Reclamanţii au menţionat în acest sens că, se afirmă injurios că Gheorghe Slabu face parte din „tagma derbedeilor”, acuzîndu-1, fără probe, că este şi unul dintre „potlogarii” care îl ajută pe Conţiu.

Probele pe care le anexează la dosar, cele cu privire la personalitatea şi recunoaşterea publică a reputaţiei profesionale de care se bucură filosoful Gheorghe Slabu demonstrează cu atît mai mult gravitatea injuriilor, defăimărilor şi lezării reputaţiei profesionale de către pîrîţi. În partea ce ţine de afirmaţiile şi injuriile considerate defăimătoare referitoare la reclamantul Vasile Jomiru şi Pănăşescu Ion în articolul „Despre invenţii, inventatori şi potlogari”, reclamanţii au reţinut următoarele : Afirmaţiile pîrîţilor : „Mă adresez „consilierilor” în ale invenţiilor lui Pănăşescu şi Jomiru, care se consideră mari inventatori neapreciaţi: de ce timp de peste 40 de ani, cât au activat la UTM, nu şi-au realizat marile invenţii proprii?

” „În ce fel i-a încurcat rectorul Ion Bostan, care din câte ştiu, în special, pe domnul Jomiru l-a ajutat în repetate rânduri să rămână la catedră (acum în stil pur basarabean îl răsplăteşte pentru binele făcut) ? Nişte parveniţi, care în viaţa lor nu au realizat nimic, ironizează cu batjocură ceea ce creează cu adevărat alţii.” Reclamanţii au indicat că, prin probele prezentate, nu numai că au dovedit calităţile de cercetător ale lui Vasile Jomiru şi Pănăşescu I., recunoscute în plan internaţional, dar şi demonstrează cît de grave sînt afirmaţiile potrivit cărora profesorul Jomiru ar fi un „parvenit”.

Potrivit DEX, „parvenit” este „acea persoană care ajunge fără merite deosebite, prin mijloace neoneste, la o situaţie bună materială, socială sau politică.” Reclamanţii au menţionat că, pîrîţii îl ponegresc, îi aduc injurii şi ofense grave profesorului Jomiru V. şi Pănăşescu I. încadrîndu-i în categoria „derbedeilor şi potlogarilor” prin următoarele afirmaţii: „Pentru toţi este clar că acest M. Conţiu nu scrie de unul singur. Cu toată „ deşteptăciunea ” sa, nu are cum să aibă unele informaţii din interiorul Universităţii Tehnice a Moldovei. 11 ajută o întreagă echipă de potlogari ca şi el. Numele acestora sunt cunoscute. Şi ei ştiu că numele lor sunt cunoscute. Va veni timpul când vor fi numite.

L-a nominalizat însuşi M. Conţiu în unul din „serialele” sale din Moldova suverană: Ion Pănăşescu, Vasile Jomiru, Gheorghe Slabu ş.a. nominalizaţi în acel op. „ „Acestor derbedei le-aş sugera să-şi îndrepte atenţia spre invenţiile deja realizate... ” „...sunt de acord cu ceea ce scrie acest derbedeu M. Conţiu şi îi pun la dispoziţie informaţiile solicitate pentru susţinerea „ serialelor ” sale.” În acest sens, reclamanţii au menţionat că, pîrîţii, fară nici o probă, afirmă că profesorii Jomiru şi Pănăşescu i-ar fi pus la dispoziţie lui Conţiu o serie de informaţii.

4 În partea ce ţine de afirmaţiile şi injuriile considerate defăimătoare referitoare la reclamantul „Moldova Suverană”, s-a indicat că, pîrîţii fac afirmaţii calomnioase, fară să le poată proba, că ziarul „Moldova Suverană” ar duce o „ campanie murdară dirijată (şi plătită) din umbră de V. Voronin” împotriva preşedintelui Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, a rectorului UTM, Ion Bostan, denigrînd şi lezînd reputaţia profesională a unui ziar de largă răspîndire naţională. Mai mult decît atît, Ion Bostan, cel care este subiectul articolelor disputate, consecinţă a acestora, a vorbit în termeni denigratori despre ziar în chiar plenul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Astfel, informaţiile cuprinse în articolele menţionate lezează grav demnitatea, onoarea şi reputaţia profesională prin afirmaţiile calomnioase şi injurioase.

Reclamanţii consideră că, prin afirmaţiile menţionate, ce nu corespund realităţii pîrîţii au indus în eroare intenţionat opinia publică ponegrind onoarea şi demnitatea lor. Totodată, reclamanţii au menţionat că, în adresa pîrîţilor a fost expediată cererea prealabilă. Solicită reclamanţii obligarea pîrîţilor de a publica dezminţire şi repararea prejudiciului moral, cu încasarea cu titlu de prejudiciu moral de la Valeriu Dulgheru suma de 200 000 lei şi de la săptămînalul „Literatura şi Arta” suma de 250 000 lei în beneficiul lui Conţiu M.; de la V. Dulgheru în mărime de 200 000 lei şi de la săptămînalul „Literatura şi Arta” suma de 250 000 lei în beneficiul lui Gh.

Slabu; de la V. Dulgheru suma de 200 000 lei şi de la săptămînalul „Literatura şi Arta” suma de 250 000 lei în beneficiul lui Vasile Jomiru; de la V. Dulgheru suma de 200 000 lei şi de la săptămînalul „Literatura şi Arta” suma de 250 000 lei în beneficiul lui Ion Pănăşescu şi de la V. Dulgheru suma de 200 000 lei şi de la săptămînalul „Literatura şi Arta” suma de 250 000 lei în beneficiul cotidianului „Moldova Suverană”. Pe parcursul judecării pricinii în prima instanţă, reclamantul - Conţiu M. şi reprezentantul cotidianului „Moldova Suverană” şi-au modificat cerinţele şi anume : renunţînd la încasarea prejudiciului moral, în rest au susţinut cererea conform motivelor de fapt şi de drept indicate în cererea de chemare în judecată.

De asemenea au solicitat respingerea cererii reconvenţionale, ca fiind neîntemeiată, deoarece este contrar Legii şi art. 10 al CEDO. Autorul "Moldova Suverană" pe lîngă expunerea unor judecăţi de valoare, a dat publicităţii o serie de fapte de larg interes public, iar lista semnăturilor celor două petiţii demonstrează din plin acest lucru şi în cazul dat ziarul nu-şi asumă responsabilitatea juridică faţă de opiniile autorilor din afara redacţiei, dar nici faţă de redarea unor opinii ce pot ţine de "dezbaterea publică". În şedinţa de judecată a instanţei de fond, V. Dulgheru şi reprezentantul ziarului „Literatura şi Arta” - B. Druţă au înaintat o cerere reconvenţională împotriva lui Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale prin dezminţirea informaţiei defăimătoare.

5 În motivarea acţiunii sale au indicat că pîrîţii au prezentat diferitor redacţii şi instituţii de stat materiale defăimătoare, (în formă de scrisori), care au servit temei pentru articolele publicate la ziarul „Moldova Suverană”, semnate de către Iosip Dumbrăveanu alias Mihai Conţiu. În acest sens, s-a indicat că, la 14 mai 2010 Slabu Gheorghe s-a adresat către viceprim-ministrul RM Ion Negrei cu o scrisoare nr. 082537/10, prin care menţionează (la paj.2,3): „Un exemplu de servilism este şeful de catedră V.Dulgheru, care se preocupă de glorificarea şefului său I.Bostan în detrimentul conducerii „Catedrei teoria mecanismelor şi organelor de maşini”. V. Dulgheru, E.Plăcintă, A. Russu au scris o carte de 430 de pagini „Academicianul I.Bostan (în care îl glorifică pentru invenţia unei vaci artificiale pentru alăptarea viţeilor şi alte „descoperiri epocale”, care în plan economic nu aduc nimic ţării...

Marele interes e cum V. Dulgheru reuşeşte să scrie o carte de 430 de pagini, să colaboreze la ziarul „Literatura şi arta”, să facă „invenţii”, să administreze catedra, să facă muncă de profesor şi educator al studenţilor şi să-l linguşească pe I. Bostan. Secretul acestui succes poate fi aflat investigând contribuţia enormă a soţiei dumnealui doamna Dulgheru, filolog de meserie, care e secretar la catedra d-lui Dulgheru şi face munca de ortografiere a organelor de maşini. Mai poate cineva concura cu V.Dulgheru la conducerea acestei catedre?” Reclamanţii a mai invocat că, în scrisoarea sa: „ O problemă vitală a cadrelor didactice din UTM e cea a REMUNERĂRII.

Casta privelegiată şi-a însuşit partea leului din banii planificaţi salarizării profesorilor.” V. Dulgheru şi reprezentantul Ziarului „Literatura şi Arta” au menţionat că, respectiva scrisoare, cu pasajele defăimătoare în adresa lui V. Dulgheru şi a redacţiei „Literatura şi Arta”, Gh.Slabu le-a prezentat ziarului „Moldova Suverană” care în nr. 168 din 18.11.2010 publică articolul Anticomunistul Ion Bostan, rectorul UTM - un dictator stalinist dintre cei mai feroce” semnat de Iosip Dumbrăveanu, care este de fapt Mihai Conţiu. Reclamanţii în acţiunea reconvenţională a mai invocat că, în acest articol, cu concursul lui Gh. Slabu, autorul I.Dumbrăveanu alias Mihai Conţiu îl insultă pe V. Dulgheru prin fraza „Unul dintre căţeii lui (I. Bostan, rectorul UTM), care îi ridică osanale în „Literatura şi arta”, este penibilul „anticomunist” graf oman V. Dulgheru”.

Aceeaşi reflecţie se observă şi în articolul „Bostana de piatră stalinistă cumpărată de contrabandistul Filat” din publicaţia nr.169 din 19 noiembrie 2010 în care sunt indicate frazele din scrisoarea lui Gh.Slabu: „Un exemplu de servilism absolut esteVaieriu Dulghereu, şef de Catedră, responsabil cu glorificarea mediatica a lui Bostan, Dulgheru, E. Plăcintă şi A. Rusu au scris o absurditate de carte 430 de pagini...” în acest articol semnat de pseudonimul I. Dumbrăveanu alias Mihai Conţiu, se mai scrie: „Marea mirare a cercetătorilor şi oamenilor de ştiinţă terorizaţi şi alungată de la UTM de Bostan este cariera şi activitatea lingăului - şef V. Dulgheru.

Acesta sub apărarea unei prolifcaţi formidabile, reuşeşte să se afirme cagrafona - şef 6 „ anticomunist ” la Literatura şi arta, să scrie o carte pupincuristă de 430 de pagini, să facă „ invenţii ”, să administreze catedra, să-şi exercite profesia de profesor şi să-i şi instruiască permanent fundul lui Bostan pentru ca lumea chiar să creadă că le Jzbuteşte pe primele.

Secretele „publiciste ” ale acestui umil servitor al lui Bostan pot fi explicate prin aceea că soţia sa, filolog de formaţie, e secretara la catedra lui şi e sigur că se pricepe la ortografie mult mai bine decît grafomanul ei soţ.” Au mai indicat reclamanţii că, fraze insultătoare au mai fost reflectate pe paginile ziarului „Moldova Suverană” din 09 martie 2011 din articolul „Rectozaurii” care indică : „ întrucît este un inventator polivalent şi laborios, Ion Bostan şi cu un oarecare Valeriu Dulgheru (cel care-şi împrumută semnătura în Literatura şi arta) au mai născocit încă o invenţie prin care se poate produce energie electrică ”, apoi în numărul din 17 martie 2011 în articolul „Rectozaurul academiceanozaur”, unde este fotografiat şi un bilet (cu referire la Vasile Jomiru), acelaşi anonim autor, sub care se ascunde Mihai Conţiu, semnează: „Acad.

Vanea Bostan, rector al UTM, alăptează AŞM de la ugerul vacii artificiale”. Reclamanţii indică, din acest articol poate fi desprins: „Ori nevasta îl înşeală, ori el nu ştie să numere, ori pus la socoteală şi articolele veninoase şi ofensatoare cu care suntem atacaţi în Literatura şi arta printr- o caraghioasă semnătură publicistică numită V. Dulgheru. Ambii, Bostan şi Dulgheru, sunt părtaşi nu doar în invenţii dintre cele mai halucinante, dar şi perdanţi în procese civile intentate de către profesori şi specialişti pe care i-au nedreptăţit sau calomniat.” Au mai indică reclamanţii că, aceleaşi fraze defăimătoare în adresa lui Valeriu Dulgheru, ziarul „Literatura şi Arta” sunt şi în articolul „Mafia rectorilor şi academicienilor umanist F” din 23 noiembrie 2010 publicat la ziarul „Moldova suverană” semnat de acelaşi anonim Iosip Dumbrăveanu, care, în realitate este Mihai Conţiu.

„În numerele ziarului „Moldova Suverană” din 4 februarie 2011 nr. 16 este publicat articolul „Jon Bostan, rector UTM, o dimensiune planetară a filetului de şurub strâns” şi în numărul 162 din 09 noiembrie 2010 „Jon Bostan, rectorul UTM, trăieşte tot în realităţile juridice sovietice” ambele semnate de către Mihai Conţiu.

Au mai indicat reclamanţii în acţiunea reconvenţională că, pârâtul Ion Pănăşescu la 01 august 2007 sau adresat către deputaţii Parlamentului R.M., Preşedintelui Parlamentului M. Lupu cu o scrisoare defăimătoare în adresa conducerii UTM, iar la sfîrşitul adresării anexează lista profesorilor care au avut de „suferit în urma acţiunilor nelegitime şi ticăloase ale rectorului UTM Ion Bostan ”. Acest material a fost folosit de către redacţia „Moldova Suverană” sub semnătura lui Iosip Dumbrăveanu (alias Mihai Conţiu) în articolul „Studiu de caz Ion Bostan, rectorul UTM” publicat la 16 noiembrie 2010. Reclamanţii indică că, se observă identitatea anexei prezentate de către semnatarul scrisorii Ion Pănăşescu (este menţionat numele Veaceslav Gremalschi.

Adevăratul nume al lui Gremalschi este Anatol). Cu toate acestea în articolul, sus menţionat, se observă aceiaşi greşală. Au menţionat reclamanţii că, Ion Pănăşescu şi-a adus contribuţia directă la publicarea materialelor ponegritoare în adresa administraţiei universităţii. Consideră 7 că aceste menţiuni sunt ponegritoare şi lezează, demnitatea, onoarea şi reputaţia profesională. În alt număr de ziar, de la 28 februarie 2011 „Moldova Suverană" scrie despre V. Dulghieru „... un scriboman, un tehnician oarecare cu veleităţi universitare, unul V. Dulgheru.”, „... noi credem, suntem siguri că nu-i capabil să scrie corect nici măcar o pagină după o dictare liberă, făcută de noi...”, „...moş ştuţer Dulgheru ar trebui...”.

Reclamantul V. Dulghieru menţionează că, aceste expresii, publicate concursul tuturor pîrîţilor, au lezat onoarea şi demnitatea sa de cetăţean onest. Consideră că şi Vasile Jomiru şi-a adus contribuţia sa la publicarea articolelor defăimătoare în adresa UTM şi a lui V. Dulghieru, personal, reieşind din următoarele: în scrisoarea sus-menţionată de la 14 mai 2010 semnatarul căreia este Gh. Slabu, se menţionează: „...la catedra transport auto pentru ocuparea postului de şef de catedră la care au participat două persoane...” Aceste cuvinte reflectate în scrisoare aparţin lui V. Jomiru, fiindcă anume el era membru al catedrei nominalizate şi numai de la el putea parveni asemenea informaţie. La 29 martie 2011 „Moldova Suverană” publică articolul „Bulbulatorul Bostan şi invenţiile sale” semnat de către Iosip Dumbrăveanu (alias Mihai Conţiu).

Indică reclamantul V.Dulghieru că în acest material ziaristic se observă că numai Vasile Jomiru, specialist în vibraţii mecanice, putea furniza asemenea informaţii care defăimătoare. Toate cele menţionate, dovedesc apartenenţa pârâţilor la prejudicierea lor morală. Frazele ponegritoare au adus prejudicii şi suferinţe morale, au ştirbit prestigiul Universităţii Tehnice din Moldova, a lui V.Dulgheru, ca profesor, în faţa sutelor de studenţi şi a miilor de cititori din Republica Moldova, care citesc articolele publicate la „Literatura şi arta”". Aceste articole semnate de Mihai Conţiu pseudonimul Iosip Dumbrăveanu au fost expuse pe paginile de internet care se răspîndesc în toată lumea. Prejudiciile cauzate, în mod fraudulos de către pîrîţi scad abonaţilor, sunt cauzate pierderi materiale.

Totodată V. Dulgheru a susţinut că, dînsul a fost autorul articolelor menţionate în apărarea rectorului I. Bostan pe parcursul ultimilor ani. De asemenea a susţinut, ca faţă de d-ul Jomiru V. nu are nici o pretenţie. Reclamanţii Dulgheru V. şi ziarului „Literatura şi Arta” a invocat că, nu au înaintat cerere reconvenţională în adresa pîrîţilor. Solicită reclamanţii obligarea lui Gheorghe Slabu, Pănăşecu Ion, Vasile Jomiru şi M. Conţiu să-şi ceară scuzele de rigoare, iar ziarul "Moldova Suverană" să publice o dezminţire pentru frazele defăimătoare care lezează demnitatea, onoarea şi reputaţia profesională cu încasarea în beneficiul lui V. Dulgheru de la Conţiu M. a sumei de 1000 lei şi în beneficiul săptămînalului "Literatura şi Arta" - 5000 lei; de la Slabu Gh.

în beneficiul lui V. Dulgeru şi a săptămînalului "Literatura şi Arta" a cîte 3000 lei pentru fiecare; de la V. Jomiru în beneficiul lui V. Dolgieru şi a săptămînalului " 8 "Literatura şi Arta" a cîte 1000 lei pentru fiecare; de la Pănăşescu I. în beneficiul lui V. Dulgheru şi săptămînalul "Literatura şi Arta" a cîte 1000 lei pentru fiecare şi din contul publicaţiei "Moldova Suverană" şi săptămînalului "Literatura şi Arta" a cîte 5000 lei pentru fiecare. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 19 octombrie 2012, a fost admisă paţial acţiunea înaintată de Gheorghe Slabu, Pănăşescu Ion, Vasile Jomiru şi Mihai Conţiu.

A fost declarată necorespunzătoare adevărului care lezează onoarea şi demnitatea lui Gheorghe Slabu, Pănăşescu Ion, Vasile Jomiru şi Mihai Conţiu informaţia calomnioasă şi ponegritoare publicată şi răspîndită de pîrîţi în săptămînalul “Literatura şi Arta”, sub semnătura d-lui V. Dulgheru, care au fost publicate în: nr.46 (3402) din 18.IX.2010, pag.8, articolul „Killerii de la Moldova Suverană ţintesc o nouă jertfă” şi anume: “Cît despre Gh. Slabu, conf. univ. dr. în ştiinţe (scribul nu specifică ce fel de ştiinţe - specific eu - „filosofice marxiste” şi de predat a predat filosofia marxistă până s-a colorat în altă culoare în anii ’90) şi „excelenta pregătire didactică şi ştiinţifică” (marxist-leninistă aş adăuga eu) scribul ar trebui s-o lase mai moale (probabil definiţia îi aparţine chiar lui Slabu, care, bănuim, o fi luat parte la alcătuirea acestei scriituri).

Acest filosof marxist excentric (lucru care poate fi confirmat şi de studenţi), depistat cu luare de mită (pot confirma sondajele studenţilor făcute la moment), deja de ani buni toarnă zoi în capul rectorului Bostan pentru faptul că ultimul nu-1 numise şef de catedră atunci când nu mai era deputat în parlament. Şi în nr. 11(3419) din 17 martie 2011, rubrica “derbedeii de la noi”, articolul “Despre invenţii, inventatori şi potlogari” -„Pentru acest „păcat” rectorul UTM, I. Bostan, rectorul ASEM, G. Belostecinic, ş.a. s-au pomenit pe lista neagră a fostului dictator comunist V. Voronin, care-şi asmuţă împotriva lor toţi dulăii rămaşi încă credincioşi. Unul dintre ei este bine cunoscutul personaj sinistru Mihai Conţiu, care în serialul său de scriituri din Moldova Suverană a ajuns prea departe.

Se vede cu ochiul liber că derbedeul nu mai are ce scrie...” -„Iată că un potlogar pe nume M. Conţiu, care nu înţelege nici o iotă în invenţii, împreună cu o haită de potlogari ca şi el s-au pus în postură de mari experţi privind invenţiile lui I.Bostan. Pentru unii derbedei de teapa pripăşitului cu pricina aş aduce unele explicaţii privind invenţiile şi rolul lor înasigurarea progresului tehnic...” „...în schimb derbedeul a „muls vaca artificială” a lui Ion Bostan...” „Această „vacă artificială”, botezată astfel de derbedei... - „I-aş pune întrebarea acestui mare filosof Gheorghe Slabu, neapreciat la justa- i valoare de această frântură de neam: ce lucruri epocale realiza în aceeaşi perioadă tânărul Slabu, unul din autorii din umbră ai mai tuturor articolelor scrise contra lui Ion?” -„Pentru toţi este clar că acest M. Conţiu nu scrie de unul singur.

Cu toată „deşteptăciunea” sa, nu are cum să aibă unele informaţii din interiorul Universităţii 9 Tehnice a Moldovei. II ajută o întreagă echipă de potlogari ca şi el. Numele acestora sunt cunoscute. Şi ei ştiu că numele lor sunt cunoscute. Va veni timpul când vor fi numite. L-a nominalizat însuşi M. Conţiu în unul din „serialele” sale din Moldova Suverană: Ion Pănăşescu, Vasile Jomiru, Gheorghe Slabu şa. nominalizaţi în acel op.” -„Mă adresez „consilierilor” în ale invenţiilor lui Ion Pănăşescu şi Vasile Jomiru, care se consideră mari inventatori neapreciaţi: de ce timp de peste 40 de ani, cât au activat la UTM, nu şi-au realizat marile invenţii proprii?” „În ce fel i- a încurcat rectorul Ion Bostan, care din câte ştiu, în special, pe dl Jomiru V. l-a ajutat în repetate rânduri să rămână la catedră (acum în stil pur basarabean îl răsplăteşte pentru binele făcut)?

Nişte parveniţi, care în viaţa lor nu au realizat nimic, ironizează cu batjocură ceea ce creează cu adevărat alţii.” A fost obligată redacţia săptămînalul “Literatura şi Arta” să dezmintă pe aceiaşi pagina, în acelaşi articol, rubrică, afirmaţiile descrise mai sus în privinţa reclamanţilor Gheorghe Slabu, Pănăşescu Ion, Vasile Jomiru şi Mihai Conţiu nu mai tîrziu de 15 zile de la întrarea în vigoare a hotărîrii. S-a dispus încasarea în beneficiul lui Gheorghe Slabu, Pănăşescu Ion şi Vasile Jomiru din contul redacţiei săptămînalul “Literatura şi Arta” a cîte 10 000 /zece mii/ lei pentru fiecare şi de la Valeriu Dulgheru a cîte 5000 (cinci mii)lei pentru fiecare cu titlu de daună morală. În rest, cerinţele înaintate de Slabu Gheorghe, Pănăşescu Ion, Vasile Jomiru, Mihai Conţiu şi Cotidianul “Moldova Suverană” S.R.L.

se resping, ca fiind neîntemeiate. Cererea reconvenţională a lui Dulgheru Valeriu şi săptămînalul “Literatura şi Arta” împotriva lui Gheorghe Slabu, Pănăşescu Ion, Vasile Jomiru, Mihai Conţiu şi Cotidianul “Moldova Suverană” SRL privind apărarea demnităţii, onoarei şi reputaţiei profesionale prin dezminţirea informaţiei defăimătoare, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. A fost încasată taxa de stat în beneficiul statului de la săptămînalul "Literatura şi Arta” în sumă de - 1980 (una mie nouă sute optzeci) lei şi de la Valeriu Dulgheru suma de 1200 (una mie două sute) lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 aprilie 2013, apelurile declarate de Dulgheru Valeriu şi săptămînalul “Literatura şi Arta”, au fost admise.

A fost casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 19 octombrie 2012 în partea respingerii cererii reconvenţionale înaintată de Dulgheru Valeriu şi în această parte a fost pronunţată o nouă hotărîre prin care acţiunea reconvenţională a fost admisă parţial şi a fost obligat Mihai Conţiu să-şi ceară scuzele de rigoare, iar Cotidianul „Moldova Suverană” să publice o dezminţire pentru frazele defăimătoare care lezează onoarea şi demnitatea lui Dulgheru Valeriu din articolele „Bostană de piatră stalinistă cumpărată de contrabandistul Filat” din publicaţia nr.169 din 19 noiembrie 2010 a ziarului „Moldova Suverană” şi fragmentul de articol intitulat „Mafia rectorilor şi a academicienilor „ umanişti”,, din ziarul „Moldova Suverană” nr. 170 din 23 10 noiembrie 2010. S-a dispus încasarea din contul lui Mihai Conţiu în biniciul lui Dulgheru Valeriu suma de 1000 lei – cu titlu de prejudiciu moral.

S-a dispus încasarea din contul Ziarului „Moldova Suverană” în beneficiul lui Dulghieru Valeriu suma de 1000 lei – cu titlu de prejudiciu moral. În rest, cererea reconvenţională a fost respinsă, ca neîntemeiată. S-a dispus modificarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 19 octombrie 2012 diminuînd sumele adjudecate din contul Redacţiei săptămînalului „Literatura şi Arta” şi Dulghieru Valeriu în beneficiul lui Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru şi Pănăşescu Ion de la 10000 (zece mii) lei pînă la 1000 (una mie) lei şi de la 5000 (cinci mii) lei pînă la 500 (cinci sute) lei. În rest, hotărîrea a menţine fără modificări. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 03 iunie 2013, Mihai Conţiu şi Cotidianul Moldova Suverană, au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a indicat că, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. Mai indică recurentul în susţinerea pretenţiilor invocate în cererea de recurs că, instanţa de apel a aplicat greşit normele de drept material şi a încălcat normele de drept procedural. Ulterior, nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 04 iunie 2013, Gheorghe Slabu şi Vasile Jomiru, au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel integral cu menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe în partea compensării daunelor morale – 10000 lei din contul săptămînalului Literatura şi Arta, 5000 lei lei din contul lui Valeriu Dulgheru şi încasarea din contul intimaţilor a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel nu au fost constatate şi elucidate pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. Mai indică recurentul în susţinerea pretenţiilor invocate în cererea de recurs că, instanţa de apel a aplicat greşit normele de drept material şi a încălcat normele de drept procedural. La 10 iunie 2013, Ion Pănăşescu, invocînd ilegalitatea acestei decizii, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel integral cu menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe în partea compensării daunelor morale – 10000 lei din contul săptămînalului Literatura şi Arta, 5000 lei lei din contul lui Valeriu Dulgheru şi încasarea din contul intimaţilor a cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel a aplicat greşit normele de drept material şi a încălcat normele de drept procedural. Totodată, instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru 11 soluţionarea pricinii în fond. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 C.P.C., care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele cauzei se constată cu certitudine că, decizia recurată a fost expediată în adresa părţilor la 15 mai 2013, iar recursurile au fost declarate la 03 iunie 2013, 04 iunie 2013 şi respectiv 10 iunie 2013. Astfel, prin prisma art. 434 C.P.C., Colegiul judiciar al instanţei de recurs constată că recursurile au fost declarate în termen.

Referinţa înaintată de Valeriu Dulgheru, la cererile de recurs declarate de Ion Pănăşescu, Gheorghe Slabu, Mihai Conţiu şi cotidianul „Moldova Suverană” a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 09 august 2013. La 07 octombrie 2013, în adresa Curţii Supreme de Justiţie a parvenit referinţa înaintată de săptămînalul „Literatura şi Arta” la cererile de recurs declarate de Mihai Conţiu şi Cotidianul „Moldova Suverană”, Gheorghe Slabu, Ion Pănăşescu, Vasile Jomir.

În conformitate cu art. 444 C.P.C., pentru elucidarea unor aspecte menţionate în cererile de recurs, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a invitat părţile implicate în proces, să se prezinte la şedinţă de judecată stabilită pentru 29 ianuarie 2014, ora 15-00, sala nr. 10. La şedinţa din 29 ianuarie 2014 s-au prezentat recurenţii Mihai Conţiu şi Cotidianul „Moldova Suverană”, Gheorghe Slabu, Ion Pănăşescu, Vasile Jomir şi intimaţii Dulgheru Valeriu, reprezentatntul redacţiei „Literatura şi Arta” – Nina Garştea. În şedinţa instanţei de recurs, recurenţii Mihai Conţiu şi Cotidianul „Moldova Suverană”, Gheorghe Slabu, Ion Pănăşescu, Vasile Jomir şi intimaţii Dulgheru Valeriu a susţinut recursurile în sensul în care au fost declarate.

Intimaţii Dulgheru Valeriu, reprezentatntul redacţiei „Literatura şi Arta” – Nina Garştea au solicitat respingerea recursurilor declarate, ca fiind neîntemeiate. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, audiind părţile, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursurile declarate de Mihai Conţiu şi Cotidianul „Moldova Suverană”, Gheorghe Slabu, Ion Pănăşescu, Vasile Jomir întemeiate şi care urmează a fi admise. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. b) C.P.C., instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, în săptămînalul „Literatura şi Arta” au fost publicate un şir de articole, pe care reclamanţii Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” le consideră 12 denigratoare, lezîndule onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională. La 15 aprilie 2011 reclamanţii Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” S.R.L.

au înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Redacţiei săptămînalului „Literatura şi Arta” şi Dulghieru Valeriu prin care au solicitat, obligarea pîrîţilor de a publica dezminţire şi repararea prejudiciului moral, cu încasarea cu titlu de prejudiciu moral de la Valeriu Dulgheru suma de 200 000 lei şi de la săptămînalul „Literatura şi Arta” suma de 250 000 lei în beneficiul lui Conţiu M.; de la V. Dulgheru în mărime de 200 000 lei şi de la săptămînalul „Literatura şi Arta” suma de 250 000 lei în beneficiul lui Gh. Slabu; de la V. Dulgheru suma de 200 000 lei şi de la săptămînalul „Literatura şi Arta” suma de 250 000 lei în beneficiul lui Vasile Jomiru; de la V. Dulgheru suma de 200 000 lei şi de la săptămînalul „Literatura şi Arta” suma de 250 000 lei în beneficiul lui Ion Pănăşescu şi de la V. Dulgheru suma de 200 000 lei şi de la săptămînalul „Literatura şi Arta” suma de 250 000 lei în beneficiul cotidianului „Moldova Suverană”.

S-a mai constatat că, pe parcursul judecării pricinii în prima instanţă, Conţiu M. şi reprezentantul cotidianului „Moldova Suverană” au înaintat o cerere prin care şi-au modificat cerinţele şi anume au renunţat la capătul de acţiune ce tine de încasarea prejudiciului moral. Ulterior, în şedinţa de judecată a instanţei de fond, Valeriu Dulgheru şi reprezentantul ziarului „Literatura şi Arta” - B. Druţă au înaintat o cerere reconvenţională împotriva lui Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale prin dezminţirea informaţiei defăimătoare.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă consideră oportun de a reitera prevederile art. 7 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, care statuiază expres că, orice persoană are dreptul la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale lezate prin răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient sau prin injurie. Persoana lezată prin răspîndirea unor relatări cu privire la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informaţia cumulează următoarele condiţii: a) este falsă; b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei vizate de informaţie.

Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin.(2) poate solicita rectificarea sau dezminţirea informaţiei, precum şi repararea prejudiciului moral şi material cauzat. Persoana lezată prin răspîndirea unor judecăţi de valoare poate fi restabilită în drepturi dacă judecăţile de valoare cumulează următoarele condiţii: a) nu se bazează pe un substrat factologic suficient; b) au un caracter defăimător; c) permit identificarea persoanei vizate de informaţie. 13 Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin.(4) poate solicita rectificarea sau dezminţirea informaţiei, sau publicarea unei replici, precum şi repararea prejudiciului moral şi material cauzat. Se consideră injurie exprimarea care cumulează următoarele condiţii: a) exprimarea intenţionată verbală, scrisă sau nonverbală nu corespunde normelor de conduită general acceptate într-o societate democratică; b) permite identificarea persoanei vizate.

Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin.(6) poate solicita exprimarea scuzelor şi repararea prejudiciului moral şi material cauzat. Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru stilul umoristic şi satiric dacă prin folosirea acestuia nu se induce în eroare publicul în privinţa faptelor. Totodată, instanţa de recurs reiterează şi prevederile art. 16 C.C., care statuiază expres că, orice persoană are dreptul la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale. Orice persoană este în drept să ceară dezminţirea informaţiei ce îi lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională dacă cel care a răspîndit-o nu dovedeşte că ea corespunde realităţii. La cererea persoanelor interesate, se admite apărarea onoarei şi demnităţii unei persoane fizice şi după moartea acesteia.

Dacă informaţia care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională este răspîndită printr-un mijloc de informare în masă, instanţa de judecată îl obligă să publice o dezminţire la aceeaşi rubrică, pagină, în acelaşi program sau ciclu de emisiuni în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti. În cazul în care un document emis de o organizaţie conţine informaţii care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională, instanţa de judecată o obligă să înlocuiască documentul. În alte cazuri decît cele prevăzute la alin.(4) şi (5), modalitatea de dezminţire a informaţiilor care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională se stabileşte de către instanţa de judecată.

Persoana lezată în drepturile şi interesele sale, ocrotite de lege, prin publicaţiile unui mijloc de informare în masă, este în drept să publice replica sa în respectivul mijloc de informare în masă pe contul acestuia. Orice persoană în a cărei privinţă a fost răspîndită o informaţie ce îi lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională este în drept, pe lîngă dezminţire, să ceară repararea prejudiciului material şi moral cauzat astfel.

Cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie rezonabil şi să se determine ţinîndu-se cont de: a) caracterul informaţiilor răspîndite; b) sfera de răspîndire a informaţiilor; c) impactul social asupra persoanei; d) gravitatea şi întinderea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei 14 vătămate; e) proporţionalitatea între acordarea despăgubirilor şi gradul în care reputaţia a fost lezată; f) gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului; g) măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate; h) publicarea rectificării, replicii sau dezminţirii pînă la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti; i) alte circumstanţe relevante pentru cazul dat.

Dacă identificarea persoanei care a difuzat informaţia ce lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a unei alte persoane este imposibilă, aceasta din urmă este în drept să adreseze în instanţă de judecată o cerere în vederea declarării informaţiei răspîndite ca fiind neveridică. Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a reitera şi prevederile art. 32 din Constituţia Republicii Moldova, potrivit căruia, oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gîndirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvînt, imagine sau prin alt mijloc posibil. Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

Sînt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare,la separatism teritorial,la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional. Avînd la bază normele de drept procedural citate mai sus, instanţa de recurs menţionează că, este întemeiată poziţia primei instanţe, menţinută prin decizia instanţei de apel privind aprecierea următoarelor probe: - Gheorghe Slabu, deputat al poporului 1990 - 1994; conf. univ., dr. Catedra Ştiinţe Socioumane, FCIM cel mai bun manual al anului 1998/1999 /diplomă/: atestat de conferenţiar nr.0147 din 30 septembrie 1993, diploma de candidat în ştiinţe nr. 005083 din 22 martie 1974; atribuirea gradului ştiinţific în filosofie din 30 noiembrie 1973; - Jomiru Vasile, asigurarea metrologică în transport auto UTM 2004: caracteristicile an.

1989 -1972; ordinul nr. 28-p din 22 martie 2001 privind premierea dr.ing., conf.univ. colaborator al Centrului P.R.C. cu prilejul jubileului de 60 ani şi a peste 22 ani de activitate în domeniul perfecţionării cadrelor, atestarea la C E.S.I.M. Franse şi UTM C.F.C. al RM anii 1998, 1999; certificat CNFCMAC a. 1996, atestatul de atribuire a gradului ştiinţific - docent nr. 031395 a. 1979, diploma cu mesajul rectorului UTM, academicianul I. Bostan, medalia inventica 2005, diploma conf.univ.. dr.cat.TA FIMM - cel mai bun manual al anului universitar 2003/2004, 2004/2005. diplomă - Medalia de Aur anul 2004, diplomă Medalia de bronz an.2004, diplomă - Laureat al anilor 2001, 2003, 2006, 2008 în domeniul creativităţii tehnice, diplomă de candidat în ştiinţe nr.077561 Moscova 02 ianuarie 1985, atestat de 15 colaborator ştiinţific superior Moscova-28 octombrie 1987; - Pănăşescu Ion, medalia de argint a. 2005, diplomă medalia de Argint -2004.

adeverinţă nr.051277 din 27 iunie 1979, certificat conf. Dr. Ing. Nr.139 din 20 februarie 2004, diplomă de excelenţă pentru realizarea brevetului de invenţie din 30 iunie 2007, diplomă - medalia de bronz a. 2004; 2007, diplomă de excelenţă a.2004. De menţionat că, prima instanţă corect a concluzionat că, informaţia publicată despre reclamanţi în articolele nominalizate este calificată drept defăimătoare şi care încalcă onoarea şi demnitatea reclamanţilor Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru şi Pănăşescu Ion, deoarece pîrîţii fără a dispune de probe incontestabile şi prezenta instanţei de judecată au răspîndit informaţii cu caracter faptologic.

Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă corectitudinea concluziei primei instanţe, menţinută prin decizia instanţei de apel precum că, informaţia răspîndită de către săptămînalul „Literatura şi Arta” în articolele nominalizate este defăimătoare şi anume în : Articolul „Killerii de la Moldova Suverană ţintesc o nouă jertfă”, autorul afirmă: „Cât despre Gh. Slabu, conf. univ. dr. în ştiinţe (scribul nu specifică cefei de ştiinţe - specific eu - „filosofice marxiste” şi de predat a predat filosofia marxistă până s-a colorat în altă culoare în anii '90) şi „excelenta pregătire didactică şi ştiinţifică” (marxist-leninistă aş adăuga eu) scribul ar trebui s-o lase mai moale (probabil definiţia ii aparţine chiar lui Slabu, care, bănuim, o fi luat parte la alcătuirea acestei scriituri).

Acest filosof marxist excentric (lucru care poate fi confirmat şi de studenţi), depistat cu luare de mită (pot confirma sondajele studenţilor făcute la moment), deja de ani buni toarnă zoi în capul rectorului Bostan pentru faptul că ultimul nu-l numise şef de catedră atunci când nu mai era deputat în parlamentă Articolul „Despre invenţii, inventatori şi potlogari”, autorul afirmă prin sintagmele: - „Pentru acest „păcat” rectorul UTM, I. Bostan, rectorul ASEM, G. Belostecinic, ş.a. s-au pomenit pe lista neagră a fostului dictator comunist V. Voronin, care-şi asmuţă împotriva lor toţi dulăii rămaşi încă credincioşi. Unul dintre ei este bine cunoscutul personaj sinistru Mihai Conţiu, care în serialul său de scriituri din Moldova Suverană a ajuns prea departe.

Se vede cu ochiul liber că derbedeul nu mai are ce scrie... ” - „Iată că un potlogar pe nume M. Conţiu, care nu înţelege nici o iotă în invenţii, împreună cu o haită de potlogari ca şi el s-au pus în postură de mari experţi privind invenţiile lui I. Bostan. Pentru unii derbedei de teapa pripăşitului cu pricina aş aduce unele explicaţii privind invenţiile şi rolul lor în asigurarea progresului tehnic...” „...în schimb derbedeul a „muls vaca artificială” a lui Ion Bostan...” „Această „vacă artificială”, botezată astfel de derbedei... ” - „I-aş pune întrebarea acestui mare filosof Gheorghe Slabu, neapreciat la justa-i valoare de această frântură de neam: ce lucruri epocale realiza în aceeaşi perioadă tânărul Slabu, unul din autorii din umbră ai mai tuturor articolelor scrise contra lui 16 Ion ? „ - „Pentru toţi este clar că acest M. Conţiu nu scrie de unul singur.

Cu toată „ deşteptăciunea ” sa, nu are cum să aibă unele informaţii din interiorul Universităţii Tehnice a Moldovei. Ii ajută o întreagă echipă de potlogari ca şi el. Numele acestora sunt cunoscute. Şi ei ştiu că numele lor sunt cunoscute. Va veni timpul când vor fi numite. L-a nominalizat însuşi M. Conţiu în unul din „serialele” sale din Moldova Suverană: Ion Pănăşescu, Vasile Jomiru, Gheorghe Slabu ş.a.

nominalizaţi în acel op.” - „Mă adresez „consilierilor” în ale invenţiilor lui Pănăşescu Ion şi Vasile Jomiru, care se consideră mari inventatori neapreciaţi: de ce timp de peste 40 de ani, cât au activat la UTM, nu şi-au realizat marile invenţii proprii?” „In ce fel i-a încurcat rectorul Ion Bostan, care din câte ştiu, în special, pe dl Jomiru V. l-a ajutat în repetate rânduri să rămână la catedră (acum în stil pur basarabean îl răsplăteşte pentru binele făcut) ? Nişte parveniţi, care în viaţa lor nu au realizat nimic, ironizează cu batjocură ceea ce creează cu adevărat alţii. ” Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, instanţele de judecată correct au stabilit că, informaţiile indicate mai sus, nu corespund realităţii şi lezează onoarea şi demnitatea reclamanţilor.

Este întemeiată şi concluzia primei instanţe precum că, afirmaţia în privinţa lui Gh. Slabu de luare de mită – este o învinuire directă în săvîrşirea unei fapte infracţionale, ceea ce este contrar principiului prezumţiei nevinovăţiei. În acest sens, instanţa de recurs reiterează prevederile art. 21 al Constituţiei RM, care statuiază expres că, orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s- au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale.

Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, este justificativă poziţia instanţei de apel prin care a concluzionat că prima instanţă a stabilit o despăgubire morală excedentă prejudiciului cauzat, micşorînd cuantumul sumelor încasate cu titlu de prejudiciu moral, din contul săptămînalului „Literatura şi Arta” de la 10000 (zece mii) lei pînă la 1000 (una mie) lei, pentru fiecare reclamant în acţiunea iniţială (Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion) şi din contul lui Dugheru V. de la 5000 (cinci mii) lei pînă la 500 (cinci sute) lei pentru fiecare reclamant. Instanţa de recurs accentuiază că, constatarea violării normelor de drept şi admiterea revendicărilor, obligarea publicării dezminţirii, deja constituie prin sine o satisfacţie echitabilă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de reclamanţi.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 20 aprilie 2004 în cauza Amihalachioaie împotriva Republicii Moldova. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, instanţa de apel, neîntemeiat a admis parţial acţiunea reconvenţională înaintată de Dulgheru Valeriu şi Redacţia săptămînalului 17 „Literatura şi Arta” împotriva lui Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale prin dezminţirea informaţiei defăimătoare. Astfel, decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 aprilie 2013, în partea admiterii cererii reconvenţionale urmează a fi casată, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri, prin care cererea reconvenţională urmează a fi scoasă de pe rol, pe motiv că nu a fost respectată calea prealabilă de soluţionare a litigiului.

În acest sens, instanţa de recurs consideră oportun de a reitera prevederile art. 15 din Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, care statuiază expres că, persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere prealabilă, autorului informaţiei şi/sau persoanei juridice care a răspîndit-o rectificarea sau dezminţirea informaţiei defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor şi compensarea prejudiciului cauzat. În caz de deces al persoanei defăimate, cererea prealabilă se depune de către persoana interesată. Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informaţia defăimătoare.

Acesta este un termen de prescripţie. La împlinirea unui an din ziua defăimării, persoana nu poate solicita repunerea sa în termenul de depunere a cererii prealabile. Persoana va indica în cerere informaţia pe care o consideră defăimătoare şi, în cazul răspîndirii unor relatări cu privire la fapte, circumstanţele care demonstrează că informaţia este în esenţă falsă sau, în cazul răspîndirii judecăţilor de valoare, circumstanţele care demonstrează că acestea nu se bazează pe un substrat factologic suficient. Totodată, Colegiul lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi prevederile art. 267, lit. a) C.P.C., care statuiază expres că, instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care reclamantul nu a respectat procedura, prevăzută prin lege sau prin contractul părţilor, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.

Instanţa de recurs menţionează că, faza prealabilă este obligatorie. De menţionat că, pentru a înainta acţiunea în instanţa de judecată, reclamantul trebuie să facă dovadă că a respectat procedura prealabilă, adică, pe cale necontencioasă, a solicitat autorului informaţiei şi/sau persoanei juridice care a răspândit-o remedii împotriva defăimării. În cazul în care informaţia a fost răspândită de mai multe persoane, procedura prealabilă va fi folosită în privinţa fiecăreia dintre acestea. Dacă autorul informaţiei produce pentru mass-media, iar informaţia a fost răspândită de ultima, depunerea cererii prealabile la instituţia mass-media în cauză va înlătura necesitatea depunerii unei cereri prealabile separate pe numele autorului informaţiei.

Dezminţirea, dreptul la replică şi exprimarea scuzelor vor fi solicitate în funcţie de forma defăimării (a se vedea art. 7 al Legii sus enunţate). Rectificarea poate fi solicitată, însă nu poate fi dispusă prin hotărâre judecătorească, deoarece ea se face benevol. Persoana lezată poate solicita compensarea prejudiciului moral fără 18 solicitarea publicării unei dezminţiri sau rectificări. Totuşi, chiar şi în acest caz, în cererea prealabilă trebuie să fie indicate informaţia lezantă şi urmează să fie verificat dacă sunt întrunite toate condiţiile enumerate în art. 7. Totodată, instanţa de recurs menţionează că, termenul stabilit în art. 15, alin. (2) din Legea sus enunţată, este un termen de prescripţie, persoana fiind în drept în decurs de un an să solicite repunerea în termen.

Dacă persoana defăimată în decurs de un an din ziua defăimării nu a solicitat repunerea în termen, atunci ea este decăzută din dreptul de a mai solicita repunerea sa în termen. În concluzie, Colegiul Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 aprilie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 19 octombrie 2012, urmează a fi casate în partea examinării cererii reconvenţionale, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri sub formă de încheiere, prin care cererea reconvenţională urmează a fi scoasă de pe rol. În rest, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, urmează a fi menţinute.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, circumstanţe pricinii au fost constatate pe deplin însă normele de drept material au fost aplicate eronat, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de Mihai Conţiu şi Cotidianul „Moldova Suverană”, Gheorghe Slabu, Ion Pănăşescu, Vasile Jomir şi a casa parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, în partea examinării cererii reconvenţionale, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri sub formă de încheiere prin care cererea reconvenţională urmează a fi scoasă de pe rol. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se admit recursurile declarate de Mihai Conţiu şi Cotidianul Moldova Suverană, Gheorghe Slabu, Ion Pănăşescu, Vasile Jomir.

Se casează parţial decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 aprilie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 19 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” împotriva Redacţiei săptămînalului „Literatura şi Arta” şi Dulgheru Valeriu privind apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral, cererea reconvenţională înaintată de Dulgheru Valeriu şi Redacţia săptămînalului „Literatura şi Arta” împotriva lui Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale prin dezminţirea informaţiei defăimătoare, în partea examinării cererii reconvenţionale, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri sub formă de încheiere după cum urmează: 19 Se scoate de pe rol cererea reconvenţională înaintată de Dulgheru Valeriu şi Redacţia săptămînalului „Literatura şi Arta” împotriva lui Mihai Conţiu, Gheorghe Slabu, Vasile Jomiru, Pănăşescu Ion şi Cotidianul „Moldova Suverană” privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale prin dezminţirea informaţiei defăimătoare.

Se explică lui Dulgheru Valeriu şi redacţiei săptămînalului „Literatura şi Arta” că, scoaterea cererii reconvenţionale de pe rol nu exclude posibilitatea adresării repetate în instanţa de judecată cu aceiaşi acţiune împotriva aceluiaşi pîrît avînd acelaşi obiect, dacă vor fi înlăturate încălcările. În rest, decizia instanţei de apel, se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul /Semnătura/ Valeriu Doagă Judecătorii /Semnătura/ Ala Cobăneanu /Semnătura/ Sveatoslav Moldovan /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecătorul: Vera Macinskaia 20