2ra-1687/14 — Apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, obligarea dezminţirii informaţiei şi repararea prejudiciului moral

dosarul nr.2ra-1687/14 prima instanţă: S.Uzun instanţa de apel: G. Eni, V. Movilă, T. Dimitriadi ÎNCHEIERE 29 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Chilioglo Valerii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Sibov Constantin împotriva lui Chilioglo Valerii, cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, obligarea dezminţirii informaţiei şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 18 decembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Sibov Constantin, casată hotărîrea Judecătoriei Comrat din 17 noiembrie 2011 şi pronunţată o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 25 mai 2009, Sibov Constantin a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chilioglo Valerii, SC „Moldavschie Vedomosti” SRL, ziarului „Moldavschie Vedomosti” şi Procopeţ Ivan, cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, obligarea dezminţirii informaţiei şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii indică reclamantul că Chilioglo Valerii cu concursul SC „Moldavschie Vedomosti” SRL (în continuare Editura), ziarului „Moldavschie Vedomosti” şi Procopeţ Ivan a răspîndit informaţii neveridice, care lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a reclamantului. Astfel, la 06 martie 2009, editura, bezîndu-se pe scrisoarea primită de la Chilioglo V., a plasat în ziarul „Moldavschie Vedomosti” nr.24 (1094) la rubrica „Legea”, pe pagina 8, articolul cu denumirea „Дело на 100000”, autorul căruia a fost desemnat Procopeţ Ivan. Menţionează reclamantul că din conţinutul acestui articol urmează: „directorul SRL „Cristal Dion” Sibov CD, prin acţiunile sale criminale a cauzat SC „Cristal Optima” RSL prejudiciu în proporţii deosebit de mari, şi anume peste 1.300.000 dolari SUA (coloniţa nr.l); ... Sibov s-a manifestat ca un escroc adevărat.

Ostap Bender se odihneşte (coloniţa nr.2); ... Sibov a delapidat o parte din mijloacele ce se conţin în 10% din acţiunile „Oguz Bank”, care-i aparţineau SC „Cristal Optima” SRL. Suma constituie un milion 253 mii 200 lei (coloniţa nr.2, 3); ... Sibov a intrat în cîrdăşie cu precedentul preşedinte al Consiliului de administrate „Oguz Bank” (coloniţa nr.3);... de către Constantin Sibov a fost falsificat încă un document, şi anume procesul-verbal al adunării asociaţilor SC „Cristal Dion” SRL (coloniţa nr.4); ... Sibov şi-a însuşit activele SC „Cristal Optima” SRL şi SC „Cristal Dion” SRL (coloniţa nr.4); ... Chilioglo îl cunoaşte bine pe Sibov şi posibil semnătura lui a falsificat-o personal Sibov C.D., fără a recurge la ajutorul altora (coloniţa nr.5); ... Sibov i-a declarat lui Chilioglo, că cu banii acestuia îşi va rezolva toate problemele sale (coloniţa nr.6)”.

Mai menţionează reclamantul că tot atunci, la 06 martie 2009, editura a plasat în internet acelaşi articol, cu acelaşi conţinut pe site-ul www.vedomosti.md, la rubrica „Societatea”. Toate informaţiile aduse în acest articol conţin învinuiri directe la adresa reclamantului în săvîrşirea infracţiunilor cum sunt delapidarea în proporţii deosebit de mari, prevăzută de art.195 Cod penal, confecţionarea documentelor oficiale false, prevăzută de art.361 Cod penal. Susţine reclamantul că în confirmarea concluziilor vinovăţiei reclamantului în săvîrşirea infracţiunilor, pîrîţii nu au adus probe certe şi juridic impecabile.

În locul lor s-a indicat, că „Procuratura Generală a constatat în acţiunile lui Sibov Consumam componenţa de infracţiune şi în decembrie 2007 a pornit urmărirea penală pe art. 123 CP (în red.1961)”, că „acest dosar a fost încetat din lipsa în acţiunile lui Sibov C. a componenţei de infracţiune”, că „ordonanţa menţionată a fost contestată de Chilioglo V. la Judecătoria Rîşcani mun.Chişinău”; că „Judecata a satisfăcut plîngerea lui Chilioglo, a anulat ordonanţa de încetare a urmăririi penale şi a restituit dosarul la Procuratura mun. Chişinău pentru exercitarea în continuare a urmăririi penale”; şi că „Procuratura Generală în septembrie anul trecut a depus la Curtea Supremă de Justiţie recurs împotriva încheierii judecătoreşti”.

Aceste fapte nu pot constitui temei pentru a conclude vinovăţia persoanei în săvîrşirea infracţiunii. Orice persoană se consideră nevinovată pînă cînd vinovăţia nu va fi dovedită în modul prevăzut de lege, într-un proces judiciar public, cu asigurarea persoanei a tuturor garanţiilor procesuale de apărare, pînă vinovăţia nu va fi stabilită printr-o sentinţă de condamnare definitivă. Mai indică reclamantul că cu o lună pînă la publicarea articolului susmenţionat, Curtea Supremă de Justiţie a pronunţat hotărîrea asupra recursului Procuraturii Generale, prin care a fost casată ca ilegală încheierea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău, iar materialul asupra plîngerii lui Chilioglo V. împotriva ordonanţei de încetare a urmăririi penale, a fost restituit la o nouă judecare în aceiaşi instanţă.

Aceste circumstanţe nu puteau să nu fie cunoscute de către Chilioglo V. şi ceilalţi pîrîţi pînă la publicare în ziarul „Moldavschie Vedomsti”. Pîrîţii au trecut cu tăcerea despre existenţa hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie, considerînd comod de a construi concluziile despre vinovăţia reclamantului în săvîrşirea infracţiunilor pe baza unei hotărîri judecătoreşti casate, manifestînd prin aceasta nu numai părtinire, dar şi neprofesionalism şi incompetenţă, ceia ce a indus în eroare cititorul acestui ziar. Precizează reclamantul că, în prezent, Judecătoria Rîşcani mun.Chişinău deja a examinat şi prin încheierea sa a respins plîngerea repetată a lui Chilioglo împotriva ordonanţei de încetare a urmăririi penale.

Conform art.313 alin.(6) Cod de procedură penală, această hotărîre judecătorească este irevocabilă. Astfel, în prezent nu există temeiuri de a considera că concluziile expuse în articol despre vinovăţia reclamantului în săvîrşirea infracţiunilor ar fi veridice. Faptul că informaţia este neveridică, lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a reclamantului, se confirmă prin certificatul Ministerului Afacerilor Interne, din care rezultă că reclamantul nu a fost judecat şi nu este urmărit pentru săvîrşirea infracţiunilor, nu este căutat pe teritoriul Republicii Moldova pentru fapte ilicite. Reclamantul timp îndelungat conduce întreprinderea SC „Tomai-Vinex” SA, care este cunoscută ca o persoană pozitivă nu doar pe teritoriul R.Moldova, dar şi peste hotare, în Federaţia Rusă, România, Polonia, ţările baltice, alte ţări ale Comunităţii Europene şi Asiei.

Orice acuzaţie a reclamantului de săvîrşire a infracţiunii aduce prejudiciu serios onoarei, demnităţii şi reputaţiei de afaceri, aduce la diminuarea autorităţii lui în societate, şi în particular între angajaţii întreprinderii conduse de el, îi provoacă suferinţe psihice care duc la dereglarea sănătăţii.

Cere Sibov Constantin: - constatarea faptului, că în articolul „Дело на 1000000”, publicat în ziarul „Moldavschie Vedomosti” nr.24 din 06 martie 2009 la rubrica „Legea” şi în internet pe site-ul acestei publicaţii www.vedomosti.md la rubrica „Societatea”, se conţin informaţii care nu corespund adevărului şi defăimează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a reclamantului Sibov Constantin; - obligarea pîrîţilor Chilioglo Valerii, SC „Moldavschie Vedomosti” SRL, ziarului „Moldavschie Vedomosti” şi Procopeţ Ivan să dezmintă informaţia conţinută în articolul „Дело на 1000000”, publicat în ziarul „Moldavschie Vedomosti” nr.24 din 06.03.2009 şi în internet pe situl www.vedomosti.md la rubrica „Societatea”, prin publicarea în aceiaşi publicaţie periodică, la rubrica „Legea”, pe pagina 8, şi pe acelaşi site la rubrica „Societatea”, a unui articol cu denumirea „Consecinţele juridice ale publicării articolului cu denumirea „Дело на 1000000”, cu următorul conţinut: „la 06.03.2009 în ziarul „Moldavschie Vedomosti” la rubrica „Legea”, pe pagina 8, a fost publicat articolul denumit „Дело на 1000000”.

Comunicăm cititorilor noştri, că informaţiile expuse în acest articol, precum că directorul SC „Cristal Dion” SRL Sibov CD, prin acţiunile sale criminale a cauzat „Cristal Optima” SRL prejudiciu în proporţii deosebit de mari, şi anume peste 1.300.000 dolari SUA; ... Sibov s-a manifestat ca un escroc adevărat. Ostap Bender se odihneşte; ... Sibov a delapidat o parte din mijloacele ce se conţin în 10% din acţiunile „Oguz Bank”, care-i aparţineau SRL „Cristal Optima”.

Suma constituie un milion 253 mii 200 lei; ... Sibov a intrat în cîrdăşie cu precedentul preşedinte al Consiliului de administrare al „Oguz Bank”; ... de către Constantin Sibov a fost falsificat procesul-verbal al adunării asociaţilor SRL „Cristal Dion”; ... Sibov şi-a însuşit activele „Cristal Optima” şi „Cristal Dion”; ... Chilioglo îl cunoaşte bine pe Sibov şi posibil semnătura lui a falsificat-o personal Sibov C.D., fără a recurge la ajutorul altora; ... Sibov i-a declarat lui Chilioglo, că cu banii acestuia îşi va rezolva toate problemele sale, nu sunt adevărate, lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională a lui Sibov Constantin Dumitru”; precum şi încasarea solidar de la Chilioglo Valerii, SC „Moldavschie Vedomosti” SRL, ziarului„Moldavschie Vedomosti” şi Procopeţ Ivan în beneficiul reclamantului 1253200 lei despăgubiri morale, cu scopul de a jertfi această sumă instituţiilor de învăţîmînt.

Prin încheierea Judecătoriei Comrat din 31.10.2011, a fost admisă renunţarea reclamantului Sibov Constantin la unele pretenţii, fiind dispusă încetarea parţială a prezentului proces civil, pe capătul pretenţiilor reclamantului Sibov Constantin împotriva SRL „Moldavschie Vedomosti”, ziarului „Moldavschie Vedomosti” şi Procopeţ Ivan, privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei de afaceri, şi repararea prejudiciului moral. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Comrat din 31.10.2011, în proces au fost atraşi în calitate de intervenienţi accesorii persoanele SRL „Moldavschie Vedomosti”, ziarului „Moldavschie Vedomosti” şi Procopeţ Ivan. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 17 noiembrie 2011, acţiunea reclamantului Sibov Constantin împotriva pîrîtului Chilioglo Valerii, privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, obligarea dezminţirii informaţiei şi repararea prejudiciului moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 18 decembrie 2013, apelul declarat de către Sibov Constantin a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe şi pronunţată o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii. S-a constatat că expresiile: „directorul SRL „Cristal Dion” Sibov CD. prin acţiunile sale criminale a cauzat SRL „Cristal Optima” prejudiciu în proporţii deosebit de mari, şi anume în valoare de 1.300.000 dolari SUA; ... Sibov CD. s-a manifestat ca un escroc adevărat. Ostap Bender se odihneşte; ... Sibov CD. a delapidat o parte din mijloace, ce se conţin în 10% din acţiunile „Oguz Bank”, care-i aparţineau SRL „Cristal Optima”.

Suma constituie un milion 253 mii 200 lei; ... Sibov a intrat în cîrdăşie cu precedentul preşedinte al Consiliului de administrate „Oguz Bank”; ...de către Constantin Sibov a fost falsificat procesul-verbal al adunării asociaţilor SRL „Cristal Dion”; ... Sibov şi-a însuşit activele „Cristal Optima” şi „Cristal Dion”; ... posibil semnătura lui Chilioglo a falsificat-o personal Sibov CD., fără a recurge la ajutorul altora”, publicate în ziarul „Moldavschie Vedomosti” nr.24 din 06 martie 2009, şi pe site-ul acestei publicaţii www.vedomosti.md nu corespund adevărului. Se încasează de la Chilioglo Valerii în beneficiul lui Sibov Constantin 5.000 lei, întru repararea prejudiciului moral. Se respinge acţiunea pe capătul pretenţiei privind obligarea lui Chilioglo Valerii să publice dezminţirea informaţiei care a defăimat reclamantul Chilioglo Valerii.

La 19 martie 2014, Chilioglo Valerii a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea decizie instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind încălcate normele de drept procedural. În special, indică recurentul că argumentele invocate de către reclamant/intimat precum că anume pîrîtul/recurent a prezentat informaţia în mass-media şi astfel este iniţiatorul publicaţiei litigioase, nu pot fi luate în consideraţie de către instanţa de judecată, atît timp cît responsabilitatea o poarta anume mass-media. Totodată, indică recurentul că nu a fost citat de către prima instanţă în şedinţele de judecată.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. Potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute în art. 433 CPC. În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată. În context, Colegiul reţine că recurentul indică încălcarea normelor de drept procedural, invocînd în acest sens că instanţa de apel de la Cahul nu la citat la şedinţele de judecată ale acesteia.

Constată instanţa de recurs că argumentul recurentului nu corespunde realităţii, acesta potrivit materialelor dosarului a fost citat legal (f.d. 176). Neprezentarea la şedinţele de judecată, fiind citat legal, îl decade din dreptul de a invoca necitarea, or art. 102 alin. (41) Cod de procedură civilă, statuează că participanţii la proces înştiinţaţi în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Complementar, potrivit art. 205 alin. (4) Cod de procedură civilă, dacă instanţei judecătoreşti nu i s-a comunicat motivul neprezentării în şedinţă de judecată a participantului la proces citat legal sau dacă instanţa consideră neîntemeiat motivul neprezentării, pricina se examinează în absenţa acestuia.

În temeiul celor menţionate, în vederea admiterii cererii de recurs Colegiul nu poate reţine argumentele indicate de către recurent. Mai mult, Colegiul învederează că dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţa de recurs din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei, recursul exercitat avînd caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

În aceeaşi ordine de idei, Colegiul precizează că potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la caz, menţionează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991). Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Chilioglo Valerii ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Chilioglo Valerii se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă