2ra-4216/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-344/14 prima instanţă N. Arabadji instanţa de apel N. Cernat A. Pahopol A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 05 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Sergiu Mîţu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Mîţu împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova şi Centrului Naţional Anticorupţie cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Sergiu Mîţu, admise apelurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Centrul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, modificată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 15 aprilie 2013, prin micşorarea prejudiciului material încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Sergiu Mîţu de la 74.796,93 lei pînă la 40.278 lei.

În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. c o n s t a t ă La 19 ianuarie 2011 Sergiu Mîţu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova şi Centrului Naţional Anticorupţie cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul Sergiu Mîţu a indicat că, la 28 iunie 2005 de către Direcţia Urmărire Penală a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în privinţa sa a fost intentat dosarul penal, fiind învinuit în săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 195 al. (1), art. 324 al. (2) lit. a), c), d) şi art. 326 al. (1) Cod penal.

Reclamantul a mai menţionat că, prin încheierea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 01 iulie 2005 în privinţa sa a fost emis mandatul de arest pe un termen de 20 de zile, termenul deţinerii începînd cu 29 iunie 2005. 1 Prin încheierea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 18 iulie 2005, a fost înlocuită măsura de reprimare – arestul preventiv cu măsura de reprimare arestul la domiciliu, pe un termen de 30 de zile. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 31 octombrie 2005, a fost înlocuită măsura preventivă din arest la domiciliu cu obligarea de a nu părăsi localitatea, car a fost menţinută pînă la 01 iunie 2009. Astfel, reclamantul menţionează că a fost arestat timp de 21 de zile, 180 de zile s-a aflat la arest la domiciliu şi peste 1290 de zile i-a fost aplicată interdicţia de a nu părăsi localitatea.

Prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 19 decembrie 2008, Sergiu Mîţu a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 195 al. (1) şi art. 324 al. (2) lit. a), c), d) Cod penal din motiv că fapta sa nu întruneşte elementele infracţiunii. Sergiu Mîţu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 326 al. (1) Cod penal şi în baza art. 55 Cod procesul penal, procesul penal în privinţa sa a fost încetat cu liberarea de răspundere penală. Sergiu Mîţu a fost tras la răspundere administrativă, fiindu-i aplicată sancţiunea administrativă sub formă de amendă în mărime de 150 unităţi convenţionale. Măsura de reprimare pînă la intrarea sentinţei în vigoare a fost menţinută.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 iunie 2009, a fost respins apelul declarat de acuzatorul de stat, admis apelul lui Sergiu Mîţu, casată sentinţa Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 19 decembrie 2008 şi emisă o nouă hotărîre, prin care a fost achitat în baza art. 326 al. (1) cod penal din motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 ianuarie 2010, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procuror împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 iunie 2009. Reclamantul a mai menţionat că, aflîndu-se în stare de arest şi arest la domiciliu, a pierdut locul de muncă, activînd anterior în calitate de medic şef adjunct al Centrului de Medicină Preventivă, avînd un salariu de 5753,61 lei.

De asemenea, a invocat că în legătură cu intentarea cauzei penale s-a tratat în spitalul psihiatric, îmbolnăvindu-se de hepatită, fiindu-i stabilită grupă de invaliditate pe viaţă, iar pe parcursul a 5 ani nu a avut posibilitatea să plece din ţară, să muncească, să plece la odihnă, astfel fiindu-i subminată autoritatea sa atît la locul de muncă, cît şi la locul de trai. Reclamantul Sergiu Mîţu solicită încasarea din contul bugetului de stat în contul recuperării prejudiciilor cauzate prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii şi anume a prejudiciului material în mărime de 207.129,90 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 6.000.000 lei.

Ulterior, Sergiu Mîţu a depus cerere de concretizare, solicitînd încasarea din contul bugetului de stat în contul recuperării prejudiciilor cauzate prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii şi anume a prejudiciului material în mărime de 207.129,90 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 3.000.000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 15 aprilie 2013, acţiunea a fost admisă parţial. De la bugetul de stat prin intermediul Ministerului 2 Finanţelor al Republicii Moldova a fost încasat în beneficiul lui Sergiu Mîţu prejudiciul material în mărime de 74.796,93 lei şi prejudiciul moral în mărime de 134.750 lei. În rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Sergiu Mîţu, admise apelurile declarate de către Procuratura Generală a Republicii Moldova, Centrul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, modificată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 15 aprilie 2013, prin micşorarea prejudiciului material încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Sergiu Mîţu de la 74.796,93 lei pînă la 40.278 lei. În rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. La 19 noiembrie 2013 Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, cu modificarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe prin diminuarea prejudiciului moral şi respingerea pretenţiilor privind repararea prejudiciului material.

Recurentul-pîrît Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în motivarea recursului a invocat că, la determinarea prejudiciului moral urma să fie respectat şi criteriul echităţii, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale, echitabile, în aşa fel încît să asigure efectiv o compensare suficientă şi nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat. La 02 februarie 2013 Sergiu Mîţu a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie admisă integral. Recurentul-reclamant Sergiu Mîţu, în motivarea recursului a menţionat că, la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de drept material.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sînt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ministerul 3 Finanţelor al Republicii Moldova şi Sergiu Mîţu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Sergiu Mîţu ca inadmisibile. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Sergiu Mîţu se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 4