Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
3r-27/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
5 februarie 2014
Părțile
Valicu Florea vs Procuratura Generală
Pe scurt
Termenul de declarare a apelului

3r-27/14 — Repunerea în termenul de prescripţie, contestarea actului administrativ, încasarea îndemnizaţiei unice la demisie şi salariului neachitat

Prima instanţă: C. Vârlan dosarul nr. 3r-27/14 Instanţa de apel: B. Bîrca, M. Moraru şi M. Ciugureanu DECIZIE 05 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă judecătorii: Iuliana Oprea şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursul depus de Alina Gîrla în interesele Procuraturii Generale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valicu Florea împotriva Procuraturii Generale cu privire la repunerea în termenul de prescripţie, contestarea actului administrativ, încasarea îndemnizaţiei unice la demisie şi salariului neachitat, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013, prin care s-a respins cererea Procuraturii Generale de repunere a apelului în termen şi s-a restituit apelul depus de către aceasta c o n s t a t ă La 21 decembrie 2012 Valicu Florea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale cu privire la repunerea în termenul de prescripţie, contestarea actului administrativ, încasarea îndemnizaţiei unice la demisie şi salariului neachitat (f.d.

3-7). În motivarea acţiunii Valicu Florea a indicat că a activat în organele procuraturii în calitate de procuror fără întrerupere din 18 iulie 1977 pînă la 22 mai 2012, adică 34 ani şi 9 luni. Prin ordinul Procurorului General nr.502-p din 21 mai 2012 a fost eliberat din funcţia de procuror al raionului Leova şi demisionat din organele Procuraturii Republicii Moldova în temeiul cererii depuse. În cerere a solicitat să-i fie achitată îndemnizaţia unică ce i se cuvine conform art. 72 alin.(3) din Legea cu privire la Procuratură nr.294-XVl din 25 decembrie 2008. Procuratura Generală a încălcat normele legale la calcularea îndemnizaţiei unice ce i se cuvine.

Nu a fost de acord cu ordinul Procurorului General nr. 502-p din 21 mai 2012 în partea calculării şi achitării îndemnizaţiei unice de concediere şi s-a adresat cu cereri prealabile prin care a solicitat anularea ordinului nr. 821-p din 05 decembrie 2002 în privinţa lui, modificarea punctului 4 alin. (1) din ordinul nr. 502-p din 21 mai 2012 şi achitarea îndemnizaţiei unice de concediere conform ordinului nr. 1168-p din 31 decembrie 2009, adică să i se achite îndemnizaţia unică egală cu produsul înmulţirii salariului mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de procuror - 32 ani plus perioada lucrată pînă la demisie.

Direcţia Finanţe şi Logistică a Procuraturii Generale prin răspunsul nr. 30- 12d/l2-373 din 11 iulie 2012 l-a informat că cererea înaintată de el a fost respinsă pe motiv că prin ordinul nr.821-p din 05 decembrie 2002 i s-a calculat îndemnizaţia unică ca pensionar pentru 25 ani complet lucraţi în organele procuraturii conform art.26 alin (4) din Legea cu privire la statutul Judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995. 1 La cererea sa Procuratura Generală nu a prezentat care a fost modalitatea de calcul a îndemnizaţiei de concediere. Menţionează că în anul 2002 nu s-a adresat Procuraturii Generale cu cereri privind achitarea îndemnizaţiei unice în legătură cu atingerea vîrstei de pensionare. Cu o astfel de cerere s-a adresat în anul 2009 care a fost acceptată de Procurorul General prin ordinul nr. 1168-p din 31 decembrie 2009 în care este indicat că a activat în procuratură timp de 32 de ani pînă la acel moment.

Consideră că s-a comis o greşeală în ordinul nr.502-p din 21 mai 2012 referitor la numărul de ani de activitate în organele procuraturii, deoarece i s-a achitat îndemnizaţia unică doar pentru 9 ani de activitate în funcţia de procuror. A activat neîntrerupt în organele procuraturii mai mult de 34 ani. Prin ordinul Procurorului General nr.821-p din 05 decembrie 2002 în temeiul art.45 alin.(l) al Legii cu privire la Procuratură nr.902-XII din 29 ianuarie 1992 şi art.26 alin.(4) a Legii cu privire la statutul judecătorului ilegal şi fără consimţământul lui s-a dispus achitarea ca pensionar al organelor procuraturii a îndemnizaţiei unice reieşind din salariul mediu lunar pentru fiecare an lucrat deplin în funcţia de procuror.

I s-a achitat un avans din îndemnizaţia unică în mărime de 20000 lei, iar salariul mediu lunar la acea perioadă era de 3223,46 lei. Consideră că la calcularea îndemnizaţiei i-a fost achitat doar un avans, întrucît 3223,46 lei x 25 ani = 80586,50 lei fără impozitare ( art. 20 lit.g Codul fiscal). La scăderea din suma de 80586,50 lei suma achitată de 20000 lei rămîne suma de 60586 lei neachitată. La emiterea ordinului nr.502-p din 21 mai 2012 de demisie din funcţia de procuror nu s-a ţinut cont de circumstanţele menţionate şi incorect s-a indicat în punctul 4 al ordinului achitarea îndemnizaţiei unice numai pentru 9 ani de activitate, sumă care cu încălcarea art.20 lit.g) din Codul fiscal a fost supusă ilegal impozitării.

Conform art. 72 alin.(3) a Legii cu privire la Procuratură, îndemnizaţia unică urma a fi calculată luîndu-se ca bază salariul mediu lunar la ziua demisionării, adică 5680 lei înmulţit cu 34 ani complet lucraţi în calitate de procuror ceea ce constituie 193120 lei minus suma de aproximativ 20000 lei primită în baza ordinului nr.821-p din 05 decembrie 2002. Consideră că restanţa care necesită să i se achite cu titlu de îndemnizaţie unică în legătură cu demisia din funcţia de procuror constituie 135184 lei (193120lei-200001ei îndemnizaţie achitată în 2002 - 37936 suma achitată la demisie = restanţa neachitată de 135184 lei). La demisia lui din funcţie Procuratura Generală a mai comis o încălcare a prevederilor Constituţiei, Codului muncii şi Legii cu privire la Procuratură în ce priveşte remunerarea muncii.

Cu ordinul Procurorului General nr.502 emis la 21 mai 2012 a luat cunoştinţă la 22 mai 2012, zi în care a fost întocmit Actul de primire - predare a procuraturii raionului Leova procurorului Cernenchi Oleg conform ordinului nr.496-p din 21 mai 2012. Pentru perioada de timp 8 mai - 22 mai 2012 el nu a fost remunerat, iar în perioada respectivă 8 ore de lucru al procurorului şef al raionului Leova era taxată cu 218,18 lei X cu 10 zile = 2181,81 lei. Termenul de prescripţie prevăzut la art.17 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 a fost omis din vina Procuraturii Generale care refuza să-i prezinte informaţiile solicitate, iar din datele de care dispunea nu putea determina dacă drepturile sale au fost sau nu încălcate.

2 Cere Valicu Florea repunerea în termenul de prescripţie, anularea punctului 4 din ordinul nr.502-p din 21 mai 2012 privind achitarea îndemnizaţiei unice la demisia din funcţia de Procuror al raionului Leova, obligarea să-i achite îndemnizaţia unică de 193120 lei cu reţinerea sumelor deja achitate şi a sumei de 2181,81 lei ca salariul neachitat pentru zilele lucrate de la 08 mai 2012 pînă la 22 mai 2012. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 aprilie 2013 acţiunea a fost admisă parţial. S-a anulat punctul 4 din ordinul Procurorului General nr.502-p din 21 mai 2012 privind achitarea lui Valicu Florea a îndemnizaţiei unice la demisia din funcţia de Procuror al raionului Leova.

S-a încasat de la Procuratura Generală în beneficiul lui Valicu Florea suma neachitată a îndemnizaţiei unice la eliberarea din serviciu în sumă de 133384 lei. În rest a fost respinsă acţiunea (f.d. 63-65). Prin procura nr. 22/36 din 26 iunie 2012 Rotarciuc Alexei a fost împuternicit să reprezinte interesele Procuraturii Generale în instanţă de judecată cu dreptul de a semna şi depune acţiunea, de a ataca hotărîrea judecătorească etc. (f.d. 46). La 20 iunie 2013 Rotarciuc Alexei în interesele Procuraturii Generale a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 aprilie 2013 (f.d. 67-68, 72-74). Prin procura nr. 22/39 din 15 mai 2013 Gîrla Alina a fost împuternicită să reprezinte interesele Procuraturii Generale în instanţă de judecată cu dreptul de a semna şi depune acţiunea, de a ataca hotărîrea judecătorească etc. (f.d.

75). La 26 noiembrie 2013 în şedinţă de judecată Gîrla Alina a solicitat repunerea apelului Procuraturii Generale în termen (f.d. 77). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013 s-a respins demersul reprezentantului Procuraturii Generale de repunere a apelului în termen şi cererea de apel a fost restituită ca fiind depusă tardiv (f.d. 78-81). La 10 decembrie 2013 Gîrla Alina în interesele Procuraturii Generale a depus recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii şi restituirea pricinii în instanţa de apel pentru examinarea fondului (f. d. 84-85).

În motivarea recursului Gîrla Alina a indicat că a solicitat repunerea în termen de apel pe motiv că prin scrisoarea din 17 aprilie 2013 şi 06 iunie 2013 nr. 22-247/12- 381 şi 22-27/12-560 a solicitat primei instanţe redactarea şi expedierea în adresa Procuraturii Generale a hotărîrii motivate pentru a decide asupra depunerii apelului. Necunoscînd motivele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii hotărîrii Procuratura Generală a fost în imposibilitate de a decide asupra contestării acesteia cu apel. Hotărîrea motivată Procuratura Generală a recepţionat-o la 09 octombrie 2013 şi consideră că termenul de apel nu este încălcat. În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Prin urmare, recursul declarat împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013 la 10 decembrie 2013 se consideră depus în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Examinând recursul pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi 3 de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este neîntemeiat şi necesită a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Din actele pricinii rezultă că la 21 decembrie 2012 Valicu Florea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale cu privire la repunerea în termenul de prescripţie, contestarea actului administrativ, încasarea îndemnizaţiei unice la demisie şi salariului neachitat (f.d. 3-7). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 aprilie 2013 acţiunea a fost admisă parţial (f.d. 63-65). La 20 iunie 2013 Rotarciuc Alexei în interesele Procuraturii Generale a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 aprilie 2013 (f.d. 67-68, 72-74). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013 s-a respins demersul reprezentantului Procuraturii Generale de repunere a apelului în termen şi cererea de apel a fost restituită ca fiind depusă tardiv (f.d.

78-81). Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că Curtea de Ape Chişinău corect a refuzat repunerea cererii de apel în termen şi a restituit cererea de apel ca fiind depusă peste termen, încheierea instanţei de apel fiind legală şi întemeiată. Argumentele reprezentantului Procuraturii Generale că instanţa de apel urma să admită demersul şi să repună cererea de apel în termen, deoarece necunoscînd motivele de fapt şi de drept care au stat la baza emiterii hotărîrii a fost în imposibilitate de a decide asupra contestării acesteia cu apel nu pot fi reţinute din următoarele motive. În conformitate cu art. 362 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art. 116. Potrivit procesului-verbal al şedinţei de judecată a primei instanţe, reprezentantul Procuraturii Generale Rotarciuc Alexei la 15 aprilie 2013 a fost prezent la pronunţarea dispozitivului hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău (f. d. 54 verso). Prin recipisa semnată la 15 aprilie 2013 reprezentantul Procuraturii Generale Rotarciuc Alexei a confirmat că a recepţionat copia dispozitivului hotărîrii (f. d. 56). Contrar prevederilor art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, Procuratura Generală nu a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe în termen de 30 zile de la pronunţarea dispozitivului, iar argumentele invocate în susţinerea poziţiei de repunere a cererii de apel corect au fost considerate ca neîntemeiate.

Or, în conformitate cu art. 365 alin. (11) Codul de procedură civilă, elementele cererii de apel prevăzute la alin. (1) lit. d), e) şi h) pot fi incluse într-o cerere de apel suplimentară depusă după data întocmirii hotărîrii integrale. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

4 Or, examinarea în fond a unei cereri de apel depuse tardiv va încălca principiul securităţii raporturilor juridice garantat de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi va duce în mod inevitabil la o nouă condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (hotărârea Pîrnău şi alţii contra Moldovei din 31 ianuarie 2012). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că Curtea de Apel Chişinău a emis o încheiere legală şi temeiuri de casare a acesteia nu sunt, iar argumentele invocate de reprezentantul Procuraturii Generale în cererea de recurs poartă caracter declarativ, se combat cu actele pricinii şi normele de procedură ce reglementează depunerea apelului împotriva hotărîrilor emise în prima instanţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Alina Gîrla în interesele Procuraturii Generale.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Valicu Florea împotriva Procuraturii Generale cu privire la repunerea în termenul de prescripţie, contestarea actului administrativ, încasarea îndemnizaţiei unice la demisie şi salariului neachitat. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, Judecătorul: /semnătura/ Valeriu Doagă Judecătorii: /semnătura/ Iuliana Oprea /semnătura/ Sveatoslav Moldovan Copia corespunde originalului Judecător Sveatoslav Moldovan 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.