3r-223/15 — Contestarea actului administrativ şi încasarea sumei

dosarul nr.3r-223/15 prima instanţă: S. Papuha instanţa de apel: N. Traciuc, N. Vascan, I. Cotruţă, DECIZIE 21 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând recursul declarat de Bancov Ivan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bancov Ivan împotriva Procuraturii Generale a RM cu privire la contestarea actului administrativ şi încasarea sumei, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, prin care s-a restituit cererea de apel declarată de Bancov Ivan, c o n s t a t ă La 12 august 2013 Bancov Ivan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale a RM cu privire la contestarea actului administrativ şi încasarea sumei.

În motivarea acţiunii a menţionat, că a activat în organele Procuraturii din 01 august 1983 pînă la 08 iulie 2013 cu întreruperea activității în perioada 24 noiembrie 1993 şi 07 februarie 1995. Susţine că, prin ordinul Procurorului General nr.l069-p din 25 noiembrie 2009, ca pensionar angajat, conform art.72 al.(3) din Legea cu privire la Procuratură i-a fost stabilită o indemnizație unică egală cu produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de 14 ani complet lucraţi în funcţia de procuror, care i-a fost achitat în luna noiembrie anul 2011. Indică reclamantul că din suma indemnizaţiei unice ilegal şi nemotivat i-au fost reţinuţi 20463,38 lei. Astfel, la 08 februarie 2012 s-a adresat în conformitate cu prevederile art. 14 din Legea contenciosului administrativ către Procurorul General cu o cerere prin care a solicitat restituirea sumei ilegal reţinute.

Prin scrisoarea cu nr. 30-12d/12-126 din 28 februarie 2012 cererea a fost respinsă, din care considerente a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii Generale cu privire la restituirea sumei ilegal reţinute. La 07 mai 2012 acţiunea a fost admisă integral, însă în conformitate cu ordinul Procurorului General nr.l069-p din 25 noiembrie 2009 i-a fost achitată indemnizaţia unică pentru o perioadă de activitate de 14 ani în funcţia de procuror şi nu de 25 cîţi a activat. Astfel, la 30 ianuarie 2013 a întocmit un raport prin care a solicitat achitarea integrală a indemnizaţiei unice.

Prin scrisoarea cu nr.30-9d/l3-243 din 25 martie 2013 Procuratura Generală l- a asigurat, că îi va achita partea neachitată a indemnizaţiei unice după aprobarea Planului financiar pentru anul 2013. Ulterior, prin ordinul Procurorului General nr.802 din 30 mai 2013, cu privire la modificarea ordinului Procurorului General nr.l069-p din 25 noiembrie 2009, i-a fost stabilită achitarea indemnizaţiei unice pentru 11 ani complet lucraţi în funcţia de procuror, pentru care nu a fost achitată indemnizaţia în cauză conform ordinului nr.l069-p din 25 noiembrie 2009 fără a indica însă mărimea indemnizaţiei unice supuse achitării. Nefiind de acord cu suma indemnizației achitate s-a adresat la 17 iunie 2013 cu un raport prin care a solicitat achitarea diferenței necalculate a indemnizaţiei unice, însă solicitarea sa a rămas fără examinare.

La 09 iulie 2013 prin ordinul Procurorului General nr.944-p a fost eliberat din funcţia de procuror în procuratura or. Ceadîr-Lunga şi concediat din organele Procuraturii din proprie iniţiativă. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 decembrie 2014 acţiunea s-a admis parţial şi s-a încasat din contul Procuraturii Generale în beneficiul lui Bancov Ivan suma de 3060,49 lei. La 10 februarie 2015 Bancov Ivan a depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 decembrie 2014 solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie admisă integral. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, fost restituită cererea de apel declarată de Bancov Ivan.

La 23 iulie 2015 Bancov Ivan a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, cu restituirea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu încheierea contestată şi o consideră ilegală. Invocă recurentul că la emiterea încheierii contestate, instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că în cuprinsul cererii de apel a indicat data la care a fost recepţionată hotărîrea motivată a primei instanţe şi respectiv consideră nu era necesar sa soclicite repunerea în termenul de declarare a apelului, deoarece a declarat apel în interiorul termenului de 30 zile prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului s-a constatat că încheierea Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 04 iunie 2015 în lipsa lui Bancov Ivan, copia încheierii a fost expediată recurentului la 10 iunie 2015 (f.d. 101) însă nu rezultă la ce dată a făcut cunoştinţă cu aceasta. Prin prisma normei de drept citate şi reieşind din faptul că Bancov Ivan indică că cu copia încheierii Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015 a făcut cunoştinţă la 13 iulie 2015, iar la materialele cauzei nu există dovada de recepţie de către apelant a copiei încheierii contestate, recursul împotriva încheieri Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015 declarat la 23 iulie 2015 se consideră depus în termen.

Conform art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept sa respingă recursul şi să menţină încheierea.

Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor si a circumstanţelor cauzei, motiv pentru care instanţa de recurs o consideră legală şi întemeiată. În conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea de apel dacă, apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Conform art. 362 alin. (1) CPC termenul de declarare a apelului este de 30 zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că Bancov Ivan a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 24 decembrie 2014, la 10 februarie 2015, pe cînd termenul de declarare a apelului a început a curge de la 25 decembrie 2014 şi a expirat la 23 ianuarie 2015. Astfel, în contextul celor indicate, Colegiul precizează că termenul pentru declararea apelului se calculează nu de la momentul comunicării dispozitivului hotărîrii, nu de la data depunerii cererii de întocmire a hotărîrii integrale, dar de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii. În contextul celor indicate, se constată că Bancov Ivan a exercitat calea de atac în mod tardiv Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează, că tine de obligaţia părţii de a lua măsurile necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanţă.

Or, în conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1) şi (3) Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Colegiul învederează că Bancov Ivan nu a solicitat repunerea în termen, în limitele articolului indicat supra. Prin urmare, Colegiul consideră necesar să precizeze că circumstanţele expuse de recurent nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat.

Or, participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea de recurs înaintată de către Bancov Ivan, urmează a fi respinsă. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Bancov Ivan. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de de Bancov Ivan împotriva Procuraturii Generale a RM cu privire la contestarea actului administrativ şi încasarea sumei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat