3rh-11/14 — Contestarea actului administrativ

Curtea de Apel Chişinău dosarul nr. 3rh-11/14 Judecător: A.Gavriliţa Curtea Supremă de Justiţie Judecători: A. Cobăneanu, S. Moldovan, T. Răducan, N. Clima, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 05 februarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă, Constantin Alerguş, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Gîlca Anatolie, în pricina de contencios administrativ la cererea depusă de Gîlca Anatolie împotriva Primăriei şi Consiliului mun. Chişinău, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013, CONSTATĂ : La 31 mai 2012, Gîlca Anatolie a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chişinău şi Consiliului municipal Chişinău, solicitînd obligarea asigurării cu spaţiu locativ conform normelor stabilite de lege. În motivarea pretenţiilor reclamantul a menţionat, că este invalid de război, participant la lupte pentru apărarea Independenţei şi Integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova şi pensionar al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM din luna iulie 2006. Conform certificatelor eliberate de către Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger”, se confirmă faptul că, dînsul a activat şi a fost inclus în lista BPDS „Fulger” ce necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai din anul 1995, de asemenea nu i s-a acordat spaţiu locativ din partea BPDS „Fulger”.

Certificatul nr.0100/11/2393 din 03.10.2011, eliberat de ÎS „Cadastru” şi certificatul nr.02-09/1733 din 20.08.2011, eliberat de Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău, confirmă faptul, că Gîlca Anatolie Mihail, a.n. 07.04.1967, nu dispune de bunuri imobile cu drept de proprietate în mun. Chişinău şi nu a participat la procesul privatizării fondului de locuinţe pe teritoriul mun. Chişinău. Conform tabelului nominal şi extrasului din fişa locuinţei, se confirmă faptul, că familia dînsului este compusă din 3 persoane (Gîlca Anatolie Mihail a.n. 07.04.1967, fiica Gîlca Ana a.n. 19.06.1991 şi fosta soţie Gîlca Corina a.n. 26.03.1972) şi dispune de o odaie în cămin de 12,0 m.p., spaţiu locativ fără dependenţe sanitare.

Ulterior, la 10 septembrie 2012 Gîlca Anatolie a mai depus o cerere de chemare în judecată către Primarul General al municipiului Chişinău, Direcţia generală locativ comunală şi amenajare, intervenient accesoriu Tcaci Petru, prin care a solicitat anularea pct. 1.42 din Dispoziţia Primarului General al mun. Chişinău nr.799-d din 08.08.2012 şi obligarea Primăriei mun. Chişinău şi a Consiliului municipal Chişinău, 1 Direcţia generală locativ comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău repartizarea şi eliberarea ordinului de repartiţie pe apartamentul nr. 42 din blocul locativ din str. Liviu Deleanu, 9/2, mun. Chişinău. În motivarea acestei cerinţe, reclamantul a menţionat că, prin Dispoziţia Primarului General al mun.

Chişinău nr.799-d din 08 august 2012, şi anume, pct. 1.42, apartamentul nr.42 din. blocul locativ din str. Liviu Deleanu, 9/2, mun. Chişinău a fost repartizat lui Tcaci Petru cu familia, care a refuzat primirea ordinului de repartiţie pe apartamentul repartizat cu o odaie, din motivul că conform componenţei familiei are dreptul la apartament cu două odăi. Consideră că, Dispoziţia adoptată este ilegală, ca fiind emisă contrar prevederilor legii. Menţionează că, la moment este instalat cu fiica şi locuieşte în blocul locativ din str. Liviu Deleanu, 9/2, ap. 42 şi că bocul locativ din str. Liviu Deleanu, 9/2, mun. Chişinău, în care locuieşte cu fiica, este construit în baza acordului cadru de împrumut încheiat între Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, ratificat prin Legea Republicii Moldova nr.215-XVI din 12.10.2007, în special, pentru persoanele socialmente vulnerabile.

Consideră că, se încadrează perfect în criteriile stabilite ca persoană socialmente vulnerabilă, pentru că personal locuieşte separat la gazdă, este invalid de război, iar pensia stabilită este mizeră. Conform Deciziei Consiliului municipal Chişinău nr.4/5 din 03 martie 2008 cu privire la acceptarea finanţării blocurilor locative nefinalizate din str. N. Milescu Spătarul şi Liviu Deleanu, obiectivele menţionate vor fi finanţate din contul creditului de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi parţial din contul bugetului municipal. În opinia sa, Primarul General al mun. Chişinău nu a avut dreptul şi competenţa juridică de a repartiza apartamentul nr.42 din blocul locativ din str. Liviu Deleanu, 9/2, mun.

Chişinău, or, competenţa juridică aparţine Consiliului municipal Chişinău. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 octombrie 2012 au fost conexate pentru a fi examinate într-o singură procedură cererile de chemare în judecată depuse de către Gîlca Anatolie împotriva Primăriei mun. Chişinău şi Consiliului municipal Chişinău privind contestarea actului administrativ, anularea pct 1.42 din Dispoziţia Primarului General al mun. Chişinău nr.799-d din 08.08.2012 şi obligarea asigurării cu spaţiu locativ. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind obligat Consiliul mun. Chişinău să-l asigure pe Gîlca Anatolie cu membrii familiei cu spaţiu locativ conform normelor stabilite de legislaţia în vigoare.

În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Considerînd ilegală hotărîrea instanţei de fond, la 25 martie 2013, Primăria şi Consiliul mun. Chişinău au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012, cu pronunţarea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie respinsă integral. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013, recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău a fost admis. S-a casat hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012 şi s-a emis o hotărîre nouă de respingere a acţiunii. La 15.11.2013, Gîlca Anatolie a depus o cerere de revizuire a deciziei Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013, solicitînd admiterea cererii şi casarea integrală a deciziei instanţei de recurs, invocînd ca temei de revizuire lit. b) şi c) a art. 449 CPC.

2 Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 15.11.2013, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04.09.2013 şi temei de revizuire invocă lit. c) art. 449 CPC. Astfel, potrivit art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Colegiul remarcă că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) CPC, poate fi posibilă doar cu condiţia că prin hotărîrea sau decizia emisă, instanţa s-a expus în privinţa drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanţi, lezîndu-le astfel în drepturi – fapt ce urmează a fi confirmat în instanţa de judecată prin prezentarea probelor.

Atunci cînd se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) CPC, instanţa de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente şi concludente, iar instanţa urmează să constate dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi. La caz, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidenţa temeiului invocat, or, acesta nu a susţinut încălcarea sau lezarea drepturilor unor persoane care nu ar fi participat la proces. Oprea Ivan - persoana indicată de revizuent ca fiind cea care nu a fost implicată în proces - nu a fost parte la litigiul respeciv, în favoarea lui, conform informaţiei prezentate de Consiliul Municipal Chişinau la data de 05.09.2012, fiind sechestrat în baza unei hotărîri irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie, apartamentul nr. 42 din strada Liviu Deleanu, 9/2, mun.

Chişinău, apartament în care iniţial locuia revizuientul, iar ulterior a fost repartizat prin Dispoziţia Primarului General al mun. Chişinău nr. 799-d din 08 august 2012 (actul administrativ contestat – obiectul litigiului) intervenientului accesoriu Tcaci Petru şi familiei sale, dar a fost refuzat. Respectiv, Colegiul constată că nu au fost lezate drepturile sau interesele cetăţeanului Oprea Ivan, deoarece, litigiu se refere la un act administrativ contestat, care nu-l implică pe acesta din urmă. 3 Astfel, revizuentul nu a demonstrat că decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013 lezează drepturile sau interesele altor persoane. În speţă, Colegiul conchide că revizuentul nu a confirmat instanţei de judecată existenţa temeiurilor prevăzute la art. 449 lit. c) CPC.

Cît priveşte afirmaţiile revizuentului invocate în cererea de revuizuire, Colegiul constată că acestea nu se încadrează nici la alt temei de revizuire. Mai mult se face referire la nişte circumstanţe cunoscute anterior petiţionarului - faptul că Gîlca Anatolie este invalid de război. Mai mult ca atît, aceste afirmaţii nu influienţează în nici un mod soluţiile adoptate. În acest sens, Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe revizuientul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată, iar circumstanţele invocate de revizuent nu pot influenţa soluţia adoptată. 4 Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Gîlca Anatolie împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013, în pricina de contencios administrativ la cererea depusă de Gîlca Anatolie împotriva Primăriei şi Consiliului mun. Chişinău, cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Constantin Alerguş Iuliana Oprea 5