3ra-1133/13 — Contestarea actului administrativ

Curtea de Apel Chişinău dosarul nr. 3ra-1133/13 Judecător: A.Gavriliţa Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 04 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Ala Cobăneanu Judecători Sveatoslav Moldovan, Tatiana Răducanu, Nicolae Clima, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău, în pricina de contencios administrativ la cererea depusă de Gîlca Anatolie către Primăria şi Consiliul mun. Chişinău, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012 prin care acţiunea a fost admisă parţial, CONSTATĂ: La 31 mai 2012 Gîlca Anatolie a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun.

Chişinău şi Consiliului municipal Chişinău, solicitînd obligarea asigurării cu spaţiu locativ conform normelor stabilite de lege. În motivarea pretenţiilor reclamantul a menţionat, că este invalid de război, participant la lupte pentru apărarea Independenţei şi Integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova şi pensionar al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM din luna iulie 2006. Conform certificatelor eliberate de către Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger”, se confirmă faptul că, dînsul a activat şi a fost inclus în lista BPDS „Fulger” ce necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai din anul 1995, de asemenea nu i s-a acordat spaţiu locativ din partea BPDS „Fulger”.

Certificatul nr.0100/11/2393 din 03.10.2011, eliberat de ÎS „Cadastru” şi certificatul nr.02- 09/1733 din 20.08.2011, eliberat de Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău, confirmă faptul, că Gîlca Anatolie Mihail, a.n. 07.04.1967, nu dispune de bunuri imobile cu drept de proprietate în mun. Chişinău şi nu a participat la procesul privatizării fondului de locuinţe pe teritoriul mun. Chişinău. Totodată, menţionează faptul, că este în divorţ cu Gîlca Corina din 30 ianuarie 2007 conform certificatului de divorţ D-IV 0263912 nr.63 din 30 ianuarie 2007. Conform tabelului nominal şi extrasului din fişa locuinţei, se confirmă faptul, că familia dînsului este compusă din 3 persoane (Gîlca Anatolie Mihail a.n.

07.04.1967, fiica Gîlca Ana a.n. 19.06.1991 şi fosta soţie Gîlca Corina a.n. 26.03.1972) şi dispune de o odaie în cămin de 12,0 m.p., spaţiu locativ fără dependenţe sanitare. Mai menţionează reclamantul că, pe cazuri analogice instanţele de judecată au admis cerinţele reclamanţilor cu privire la asigurarea cu spaţiu locativ, or, instanţele de judecată sunt obligate prin lege să desfăşoare o jurisprudenţă unitară şi nu poate să facă o jurisprudenţă contrară pe cazuri de aplicare analogică a legislaţiei. Ulterior, la 10 septembrie 2012 Gîlca Anatolie a mai depus o cerere de chemare în judecată către Primarul General al municipiului Chişinău, Direcţia generală locativ comunală şi amenajare, intervenient accesoriu Tcaci Petru, prin care a solicitat anularea pct. 1.42 din Dispoziţia Primarului General al mun.

Chişinău nr.799-d din 08.08.2012 şi obligarea Primăriei mun. Chişinău şi a Consiliului municipal Chişinău, Direcţia generală locativ comunală şi amenajare a Consiliului municipal Chişinău repartizarea şi eliberarea ordinului de repartiţie pe apartamentul nr.42 din blocul locativ din str. Liviu Deleanu, 9/2, mun. Chişinău. În motivarea acestei cerinţe, reclamantul a menţionat că, prin Dispoziţia Primarului General al mun. Chişinău nr.799-d din 08 august 2012, şi anume, pct. 1.42, apartamentul nr.42 din. blocul locativ din str. Liviu Deleanu, 9/2, mun. Chişinău a fost repartizat lui Tcaci Petru cu familia, care a refuzat primirea ordinului de repartiţie pe apartamentul repartizat cu o odaie, din motivul că conform componenţei familiei are dreptul la apartament cu două odăi.

Consideră că, Dispoziţia adoptată este ilegală, ca fiind emisă contrar prevederilor legii. Menţionează că, la moment este instalat cu fiica şi locuieşte în blocul locativ din str. Liviu Deleanu, 9/2, ap. 42 şi că bocul locativ din str. Liviu Deleanu, 9/2, mun. Chişinău, în care locuieşte cu fiica, este construit în baza acordului cadru de împrumut încheiat între Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, ratificat prin Legea Republicii Moldova nr.215-XVI din 12.10.2007, în special, pentru persoanele socialmente vulnerabile. Consideră că, se încadrează perfect în criteriile stabilite ca persoană socialmente vulnerabilă, pentru că personal locuieşte separat la gazdă, este invalid de război, iar pensia stabilită este mizeră.

Conform Deciziei Consiliului municipal Chişinău nr.4/5 din 03 martie 2008 cu privire la acceptarea finanţării blocurilor locative nefinalizate din str. N. Milescu Spătarul şi Liviu Deleanu, obiectivele menţionate vor fi finanţate din contul creditului de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi parţial din contul bugetului municipal. În opinia sa, Primarul General al mun. Chişinău nu a avut dreptul şi competenţa juridică de a repartiza apartamentul nr.42 din blocul locativ din str. Liviu Deleanu, 9/2, mun. Chişinău, or, competenţa juridică aparţine Consiliului municipal Chişinău. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 octombrie 2012 au fost conexate pentru a fi examinate într-o singură procedură cererile de chemare în judecată depuse de către Gîlca Anatolie împotriva Primăriei mun.

Chişinău şi Consiliului municipal Chişinău privind contestarea actului administrativ, anularea pct 1.42 din Dispoziţia Primarului General al mun. Chişinău nr.799-d din 08.08.2012 şi obligarea asigurării cu spaţiu locativ. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind obligat Consiliul mun. Chişinău să-l asigure pe Gîlca Anatolie cu membrii familiei cu spaţiu locativ conform normelor stabilite de legislaţia în vigoare. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a invocat prevederile art. 7 alin. (1), 13 lit. d) şi 15 alin. (1) lit. u) din Legea cu privire la veterani, art. 1, 28, 29 şi 42 din 2 Codul cu privire la locuinţe, menţionînd că, organele administraţiei publice locale sunt obligate să-l asigure pe reclamant cu spaţiu locativ.

Referitor la cerinţa de anulare a pct. 1.42 din Dispoziţia Primarului General al mun. Chişinău nr.799-d din 08 august 2012, instanţa a statuat că este lipsită de suport legal, deoarece lipsesc temeiurile de anulare a actului administrativ contestat. Considerînd ilegală hotărîrea instanţei de fond, la 25 martie 2013, Primăria şi Consiliul mun. Chişinău au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012, cu pronunţarea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie respinsă integral. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că, prevederile art. 13 şi 15 din Legea cu privire la veterani nu prevede existenţa absolută a dreptului la spaţiu locativ din fondul municipal de locuinţe, ele fiind aplicabile potrivit pct. 33 al Regulamentului privind ordinea de acordare a încăperilor de locuit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri ai RSSM nr. 405 din 25.11.1987.

Mai susţine că art. 20 al Legii cu privire la veterani prevede că autorităţile publice locale au dreptul, dar nu obligaţia, să stabilească din contul mijloacelor unităţilor administrativ-teritoriale respective, în limita posibilităţilor, facilităţi suplimentare pentru veterani. Indică recurentul că, intimatul nu este luat la evidenţă în vederea îmbunătăţirii condiţiilor locative nici la locul de muncă şi nici la locul de trai. Gîlca Anatolie a depus referinţă pe marginea recursului declarat, invocînd tardivitatea acestuia şi netemeinicia lui şi solicitînd în acest sens respingerea ca inadmisibilă şi neîntemeiată a cererii de recurs. Potrivit art. 434 alin. (1) CPC (în redacţia legii nr. 155 din 05.07.2012, în vigoare din 30.11.2012), recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că hotărîrea Curţii de Apel din 12.12.2012 a fost expediată părţilor pentru cunoştinţă la 12.03.2013, iar recursul a fost depus la 25.03.2013 (f.d. 139-140). Prin urmare, Colegiul consideră că recursul a fost declarat în termen. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanţa de fond şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul conchide că recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău este întemeiat şi urmează a fi admis, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

În conformitate cu art. 239 - 240 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. La adoptarea hotărîrii, instanţa judecătorească, în limitele pretenţiilor invocate, apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. 3 În acest sens, Colegiul atenţionează că norma de drept indicată impune instanţei de judecată exigenţe privind studierea minuţioasă a situaţiei de fapt a chestiunii supuse judecării şi încadrarea corectă de drept. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 27.04.2012, Gîlca Anatolie s-a adresat către Primăria şi Consiliul mun.

Chişinău cu privire la asigurarea a dînsului şi a membrilor familiei sale cu spaţiu locativ (f.d. 8-9), însă cererea sa nu a fost satisfăcută. Drept umare, a contestat în instanţa de contencios administrativ acţiunile pîrîţilor şi instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului în partea asigurării cu spaţiu locativ şi a respins cerinţa de anulare a actului administrativ. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că hotărîrea instanţei de fond este ilegală, pornind de la următoarele. Potrivit art. 25 alin. (1) lit. a) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, judecînd acţiunea, instanţa de contencios administrativ respinge acţiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie.

După cum rezultă din acţiunea reclamantului, dînsul a solicitat obligarea pîrîtului să-i acorde spaţiu locativ. Potrivit materialelor cauzei, Gîlca Anatolie a fost colaborator al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” din cadrul MAI şi a participat la acţiunile militare din 1992 de la Nistru, legate de apărarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei RM (f.d. 13-14). Astfel, în temeiul art. 35 alin. (1) al Legii cu privire la poliţie (în redacţia de pînă la data de 18.12.2009), a obţinut dreptul de a fi asigurat de către organele administraţiei publice locale cu spaţiu locativ: apartament sau casă separată din fondul locativ de stat, în termen de trei ani de la angajarea în serviciu.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ constituie actul emis de către o autoritate publică, susceptibil de a afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice. Legalitatea actului administrativ contestat de reclamant urmează a fi verificată de către instanţa de contencios administrativ prin prisma circumstanţelor de fapt şi de drept existente la momentul emiterii acestuia. Conform adeverinţei nr. 29/28 din 28.01.2011, eliberată de către Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger”, se confirmă că reclamantul a fost inclus în lista colaboratorilor activi ai BPDS „Fulger” pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai în anul 1995 (f.d.

15-16). Potrivit extrasului nr. 0100/11/2393 din 03.10.2011, eliberat de ÎS „Cadastru”, rezultă că pe numele cet. Gîlca Anatolie nu sunt înregistrate bunuri imobile cu drept de proprietate (f.d. 18). Prin certificatul nr. 02-09/1173 din 20.08.2011, eliberat de Consiliul mun. Chişinău, Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale, se certifică faptul că reclamantul nu a participat la procesul de privatizare a fondului de locuinţe pe teritoriul mun. Chişinău (f.d.

17). Prevederile normei de drept enunţate supra, au fost abrogate prin Legea nr.90-XVIII din 04 decembrie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (în vigoare de la 18 decembrie 2009). Prin urmare, instanţa de recurs menţionează că Gîlca Anatolie nu poate beneficia de dreptul de a fi asigurat cu spaţiu locativ în temeiul prevederilor art.35 alin.(1) al Legii cu privire la poliţie, deoarece aceste prevederi au fost excluse prin 4 Legea nr.90-XVIII din 04 decembrie 2009, în vigoare din data de 18.12.2009, şi la moment lipseşte careva temei legal de admitere a acţiunii.

Totodată, conform pct. 22, 23 şi 33 ale Regulamentului cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 405 din 25 noiembrie 1987, cetăţenii care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative, au dreptul de a primi pentru folosire o încăpere de locuit în casele fondului locativ de stat sau obştesc, în modul prevăzut de legislaţie. Luarea la evidenţă a cetăţenilor, care au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, la locul de trai se efectuează printr-o hotărîre a organului administraţiei publice locale, iar la locul de muncă - printr-o hotărîre comună a administraţiei şi comitetului sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei.

Cetăţenii, luaţi la evidenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, li se aduce la cunoştinţă despre aceasta în scris de către organul care l-a luat la evidenţă. Încăperile de locuit se acordă cetăţenilor, care se află la evidenţă şi au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, potrivit, ordinii stabilite în liste, ţinându-se seama de data luării la evidenţă şi în dependenţă de elocvenţa locuinţelor libere în localitatea respectivă. În această ordine de idei, după cum rezultă şi din materialele dosarului, Gîlca Anatolie a fost deja inclus în lista colaboratorilor de poliţie ce necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai în anul 1995, şi, prin urmare, dînsul nu dispune de dreptul legal de a beneficia de acordarea spaţiului locativ cu prioritate.

În acelaşi timp, Colegiul consideră că nu constituie motiv legal de acordare a spaţiului locativ nici temeiul invocat de reclamant cum că este veteran de război. Potrivit art. 7 alin. (1) al Legii nr. 190 din 08.05.2003 cu privire la veterani, veterani de război se consideră persoanele care au participat la acţiunile de luptă în cel de-al doilea război mondial, la acţiunile de luptă desfăşurate pe teritoriul altor state şi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova. Prin urmare, Colegiul conchide cu certitudine că Gîlca Mihail este veteran de război. Potrivit art. 13 lit. d) al aceleaşi legi, protecţia socială a veteranilor presupune realizarea unui sistem de măsuri pentru crearea condiţiilor care le-ar asigura bunăstarea economică şi confortul moral, le-ar acorda drepturi şi facilităţi suplimentare exprimate prin acordarea, procurarea, construirea şi întreţinerea locuinţelor.

În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Codul cu privire la locuinţe, se consideră, că au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit cetăţenii care sînt asiguraţi pentru fiecare membru al familiei cu spaţiu locativ sub norma, stabilită de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti şi de Consiliul republican al sindicatelor din Moldova. Potrivit art. 42 alin (1) al Codului locuinţelor, norma spaţiului locativ se stabileşte în mărimea de nouă metri pătraţi pentru fiecare persoană. După cum s-a constatat mai sus, intimatul nu are în proprietatea sa careva spaţiu locativ, însă în acest sens, instanţa de fond eronat a considerat că reclamantul are dreptul la spaţiu locativ în temeiul faptului că este veteran.

Or, recurentul corect a indicat că art. 13 şi 15 din Legea cu privire la veterani nu prevede un drept absolut la spaţiu locativ din fondul municipal de locuinţe, ele fiind aplicabile potrivit pct. 33 al Regulamentului privind ordinea de acordare a 5 încăperilor de locuit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri ai RSSM nr. 405 din 25.11.1987. Potrivit pct. 33 al Regulamentului privind ordinea de acordare a încăperilor de locuit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri ai RSSM nr. 405 din 25.11.1987, încăperile de locuit li se acordă cetăţenilor potrivit ordinii de succesiune, stabilite în liste, ţinîndu-se seama de timpul luării la evidenţă şi punerii la rînd şi în dependenţă de mărimea spaţiului locativ, dat în exploatare şi eliberat în centrul populat respectiv.

Or, aceste norme de drept definesc protecţia socială a veteranilor şi reglementează modul de acordare a locuinţelor, dar nu stabilesc obligativitatea acodării spaţiului locativ. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ concluzionează că instanţa de contencios ilegal a admis acţiunea, or, aceasta nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat eronat legea, ceea ce constituie temei de casare a hotărîrii recurate, conform art. 432 alin. (2) lit. a) şi c) CPC. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, hotărîrea primei instanţe este ilegală, iar argumentele invocate de recurent sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărîrea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărîre de respingere a acţiunii.

Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău. Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012 în pricina de contencios administrativ la cererea depusă de Gîlca Anatolie către Primăria şi Consiliul mun. Chişinău, cu privire la contestarea actului administrativ şi se emite o hotărîre nouă de respingere a acţiunii. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu Nicolae Clima Iuliana Oprea 6