2ra-423/14 — Încasarea despăgubirii de asigurare, penalităţii şi a dobînzii de întîrziere

prima instanţă - S. Bleșceaga dosarul nr. 2ra-423/14 instanţa de apel –Iu. Cimpoi, A, Pahopol, L. Popova ÎNCHEIERE 30 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Compania de Asigurări „Grawe Carat Asigurări” Societate pe Acțiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Strîmbanu Vasile împotriva Companiei de Asigurări „Grawe Carat Asigurări” Societate pe Acţiuni şi Daţco Gheorghe cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, a dobânzii de întârziere şi a penalităţii, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Strîmbanu Vasile, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 10 aprilie 2013, în partea respingerii pretențiilor cu privire la încasarea penalităților și repararea prejudiciului moral și emisă în această parte o nouă hotărîre prin care pretențiile au fost admise, în rest hotărîrea fiind menţinută, c o n s t a t ă : La data de 12 august 2008, Strîmbanu Vasile a depus cererea de chemare în judecată împotriva CA „Grawe Carat Asigurări” SA şi Daţco Gheorghe cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, a dobânzii de întârziere şi a penalităţii, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la data de 10 mai 2008, a fost implicat într-un accident rutier, în urma căruia automobilul său de model „Audi A4”, cu numerele de înmatriculare C KD 364, a fost avariat.

Vinovat în comiterea accidentului rutier a fost recunoscut Daţco Gheorghe, care la momentul producerii accidentului rutier, deţinea poliţa de asigurare obligatorie a răspunderii civile seria AL nr. 1821695, eliberată de către compania de asigurări „Carat” şi valabilă pînă la data de 27 ianuarie 2009. Susţine că la data de 06 iunie 2008, CA „Carat” i-a achitat în contul despăgubirii de asigurare numai suma de 4 370 lei, care constituie doar o parte din prejudiciul suportat de el pentru reparaţia automobilului, deoarece în urma reparaţiei automobilului deteriorat ca rezultat al accidentului rutier din 10 mai 2008, el a suportat cheltuieli în sumă de 8970 lei. Menţionează că, în procesul evaluării daunelor, reprezentanţii CA „Carat” au comis un şir de încălcări ale legislaţiei în vigoare.

Astfel, el nu a făcut cunoştinţă cu extrasul din dosarul de daune şi nu a avut posibilitate să-şi exprime dezacordul în vederea modalităţii de calculare a pagubelor produse. Pînă în prezent, el nu cunoaşte în temeiul cărui act de evaluare i-a fost achitată despăgubirea de asigurare doar în cuantum de 4 370 lei. Afirmă că, de nenumărate ori a fost la sediul pîrîtului şi a prezentat documentele justificative, în temeiul cărora a solicitat încasarea despăgubirii de asigurare în sumă de 8 870 lei, însă în toate cazurile, cererile sale au fost respinse, mai mult ca atît, chiar a fost bruscat şi înjosit de către reprezentaţii companiei de asigurări.

Invocă că, în urma accidentului rutier, i-au fost cauzate suferinţe morale şi fizice, el fiind o persoană de vîrsta a treia, i s-a agravat starea de sănătate și i-a fost provocat un disconfort din motivul că o perioadă de timp nu a avut posibilitatea să se folosească de automobil, din motivul că a fost defectat şi necesita reparaţii. Solicită, încasarea din contul CA „Carat” a despăgubirii de asigurare în sumă de 4 500 lei şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 2000 lei şi încasarea de la Gheorghe Daţco a sumei de 3000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral. Ulterior, Vasile Strîmbanu a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor, prin care a solicitat confirmarea tranzacţiei de împăcare încheiată cu CA „Carat” şi încasarea de la Gheorghe Daţco a uzurii aplicate pieselor de schimb în sumă de 1 213 lei, a sumei de 3000 lei, cu tilu de prejudiciul moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 ianuarie 2009 a fost refuzat în confirmarea tranzacţiei de împăcare încheiată între Vasile Strîmbanu şi CA „Carat” . A fost admisă parțial acțiunea şi încasat de la CA „Carat” în beneficiul lui Vasile Strîmbanu suma de 4 500 lei, cu titlu de recuperare a prejudiciului material şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 1556 lei şi de la Daţco Gheorghe n beneficiul lui Vasile Strîmbanu suma de 1000 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 444 lei. In rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2009 a fost respins apelul declarat de către CA „Grawe Carat” SA şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 iunie 2010 a fost admis recursul declarat de către CA „Grawe Carat” SA, casate integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecată.

La data de data de 04 noiembrie 2010, Vasile Strîmbanu a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd încasarea de la CA „Grawe Carat” despăgubirile de asigurare în sumă de 3124 ei, cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 2 000 lei, taxa de stat în sumă de 250 lei şi a dobînzii de întîrziere în sumă de 1100 lei, în total suma de 6474 lei şi de la Daţco Gheorghe uzura aplicată pieselor de schimb în sumă de 1 376 lei, prejudiciului moral în mărime de 3000 lei şi a taxei de stat în sumă de 100 lei, iar în total suma de 4476 lei (f. d. 102, 103). Ulterior, la data de 29 septembrie 2011, Strîmbanu Vasile a mai depus o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd încasarea din contul CA „Grawe Carat Asigurări” SA despăgubirile de asigurare în sumă de 3 381 lei, cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 4000 lei, taxa de stat în sumă de 250 lei, dobînda de întîrziere în sumă de 1 569 lei şi penalităţi în sumă de 3 871 lei, iar în total a suma de 13071 lei şi de la Dațco Gheorghe uzura aplicată pieselor de schimb în mărime de 3492 lei, prejudiciul moral în mărime de 3000 lei, taxa de stat în sumă de 100 lei, iar în total suma de 6592 lei (f. d. 126). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 ianuarie 2012 a fost încasat de la compania de asigurări „Grawe Carat Asigurări” în beneficiul lui Vasile Strîmbanu suma de 1307,04 lei, cu titlu de recuperare a prejudiciului material şi suma de 539,21 lei, cu titlu de cheltuieli de judecare a cauzei, în total suma de 1846,25 lei şi de la Daţco Gheorghe în beneficiul lui Vasile Strîmbanu suma de 3492,34 lei, cu titlu de recuperare a prejudiciului material, 1000 lei cu titlu de recuperare a prejudiciului moral şi 634,77 lei, cu titlu de cheltuieli de judecare a cauzei, în total suma de 1635,12 lei. În rest acţiunea a rost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 septembrie 2012, a fost admis apelul declarat de către Vasile Strîmbanu, casată hotărîrea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, a fost încasat de la CA „Grawe Carat Asigurări” SA în beneficiul lui Vasile Strîmbanu suma de 6 482,43 lei, dintre care despăgubirea de asigurare în sumă de 3381 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 3101,43 lei şi de la Daţco Gheorghe în beneficiul lui Vasile Strîmbanu suma de 4 596,76 lei, dintre care suma de 3492 lei, cu titlu de prejudiciul material şi cheltuielile de judecată în sumă de 1104,76 lei. În rest acțiunea a fost respinsă. Totodată, a fost încasată de la Vasile Strîmbanu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 208,40 lei, care nu a fost achitată la depunerea cererii de majorare a pretenţiilor.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013, apelul declarat de către Strîmbanu Vasile a fost admis, a fost casată hotărîrea primei instanțe în partea respingerii pretențiilor cu privire la încasarea penalităților și repararea prejudiciului moral și emisă în această parte o nouă hotărîre prin care pretențiile au fost admise, şi încasat de la CA „Grawe Carat Asigurări” SA în beneficiul lui Strîmbanu Vasile penalitatea în sumă de 3871 lei şi de la Daţco Gheorghe în beneficiul lui Strîmbanu Vasile a sumei de 3000 cu titlu de prejudiciul moral, în rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută. La data de 20 noiembrie 2013, CA „Grawe Carat Asigurări” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului casarea deciziei instanței de apel cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând că la examinarea cauzei instanța a încălcat normele de drept procedural care au dus la soluționarea greșită a pricinii. Consideră că și-a onorat pe deplin obligațiunile sale contractuale față de Strîmbanu Vasile în limita răspunderii reglementate de Legea nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule. La calcularea prejudiciului cauzat în urma accidentului din 10 mai 2008, asiguratorul a ținut cont de dispozițiile art. 23 alin. (1) și art. 24 al Legii susmenționate și avînd în vedere faptul că automobilul accidentat la momentul producerii accidentului rutier avea 9 ani, a fost decontat coeficient de uzură în proporție de 61%.

Astfel, din suma de 6 600 lei – ce constituie prejudiciul real suportat în baza probelor prezentate de Strîmbanu Vasile, la decontarea coeficientului de uzură în proporție de 61% a fost calculată despăgubirea de asigurare în sumă 4360 lei care i-a fost achitată asiguratului la data de 06 iunie 2008. Consideră recurentul că sunt neîntemeiate și pretențiile reclamantului cu privire la încasarea penalităților în mărime de 3 871 lei, deoarece art. 268 lit. a) Cod civil reglementează un termen pentru solicitarea încasării penalității de 6 luni din momentul nașterii dreptului la acțiune. Strîmbanu Vasile a depus cererea de concretizare a cerințelor privind încasarea penalităților în instanțe de judecată la data de 04 noiembrie 2010, dreptul de încasare a penalității la acea dată era deja prescris.

Menționează recurentul că, instanța de apel neîntemeiat a dispus încasarea penalităților în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (6) al Legii cu privire la asigurare și contrar prevederilor art. 373 alin. (1) al CPC a evitat să se expună asupra motivelor invocate referitor la prescrierea termenului de solicitare a penalității.

Totodată instanța de apel nu a verificat corectitudinea aplicării de către prima instanță a normelor materiale și procedurale la încasarea cheltuielilor pentru reparația autovehiculului deteriorat,deoarece conform facturii prezentate de Strîmbeanu Vasile pentru recondiționarea automobilului ultimul a cheltuit 6 600 lei iar prin scăderea uzurii rămîne o sumă mai mică decît suma de 2 574 lei, recuperată de către asigurator la data de 06 iunie 2008. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către CA „Grawe Carat Asigurări” SA, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către CA „Grawe Carat Asigurări” SA, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către CA „Grawe Carat Asigurări” SA, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, D i s p u n e : Recursul declarat de către Compania de Asigurări „Grawe Carat Asigurări” Societate pe Acțiuni, se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Tamara Chişca-Doneva