2ra-32/14 — Încălcarea dreptului la petiţionare

Dosar nr. 2ra-32/14 Instanţa de fond: Judecătoria Biucani, mun. Chişinău Judecător: G. Moscalciuc Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Popova N. Craiu A. Doagă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 29 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii: Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursul declarat de Arghirii Vasile, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de Arghirii Vasile împotriva Asociaţiei Proprietarilor Locuinţelor Privatizate 53/322 în persoana lui Vasiliev Irina preşedintele Consiliului de administrare cu privire la încălcarea dreptului la petiţionare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 septembrie 2013, prin care apelul declarat de Arghirii Vasile a fost respins, hotărîrea Judecatoriei Buiucani mun.

Chişinău din 29 aprilie 2013 a fost menţinută, ACONSTATAT : Reclamantul Arghirii Vasile a depus cerere de chemare în judecată către APLP 53/322 în persoana preşedintelui Vasiliev Irina cu privire la încălcarae dreptului la petiţionare. În motivarea acţiunii reclamantl a indicat că, Guvernul a adoptat Hotărîrea privind transferarea necondiţionată a blocului locativ situat în str. S. Lazo, nr. 26 la balanţa Primăriei mun. Chişinău. Decizia locatarilor blocului locative cu privire la constituirea APLP a fost determinată de faptul că la momentul adoptării hotărîrii, unele elemente constructive ale blocului locativ necesitau a fi reparate. 1 Ulterior Preşedintele Consiliului de administrare a semnat actul de predare-primire a blocului locative, fără ca Guvernul să efectuieze lucrările de reparaţie.

În legătură cu acest fapt precum şi alte încălcări ale Statului Asociaţiei şi a Actelor normative ce reglementează modul de calculare a serviciilor comunale şi a relaţiilor dintre prestatori de servicii şi consumatori, reclamantul s-a adresat de nenumărate ori către Consiliul de adminisrtaţie şi Preşedintelui APLP 53/322 cu solicitarea rezolvării problemei, care este una de interes comun a membrilor Asociaţiei. Menţionează reclamantul că din toate cererile trimise nici una nu a fost examinată. Solicită reclamantul ca instanţa să decidă şi să se expună asupra încălcării sistematice de către Consiliul de Administraţie şi preşedintelui APLP 53/322 Vasiliev Irina a Legii cu privire la petiţionare cu obligarea pîrîţilor să examineze problema abordată în cererile depuse.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 aprilie 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 septembrie 2013, apelul depus de către Arghirii Vasile a fost respins, hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 aprilie 2013 a fost menţinută. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 16 octombrie 2013, Arghirii Vasile a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii înaintate. În motivarea recursului Arghirii Vasile a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, copia motivată a deciziei instanţei de apel a fost trimisă recurentului la data de 16 septembrie 2013, iar recursul a fost declarat de către acesta la data de 16 octombrie 2013 astfel, prin prisma prevederilor art. 434 C.P.C., instanţa de recurs consideră că recursul a fost declarat în termen. Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de Arghirii Vasile este inadmisibil.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în 2 prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C..

Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, recursul fiind vădit neîntemeiat. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. În acest sens, instanţa de recurs accentuiază că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Arghirii Vasile , ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Arghirii Vasile se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul /Semnătura/ Ala Cobăneanu Judecătorii /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 3