KOKKINOGENNIS c. GRÈCE

Comunicată la 27 ianuarie 2021 Publicată la 15 februarie 2021 prima secțiune Cerere nr. 55905/18 Georgios KOKKINOGENATENIS împotriva Greciei introdusă la 21 noiembrie 2018 CU PRIVIRE LA LEFFAR Reclamantul și soția sa, K.L., resortisanți greci, aveau reședința la data respectivă în Elveția. La 13 septembrie 2014, K.L. s-a mutat în Grecia cu copilul lor, A.K., născută la 29 august 2014, și nu s-a întors în Elveția. La 9 decembrie 2014, reclamantul a depus o cerere la Ministerul Justiției din Elveția pentru a solicita înapoierea copilului în Elveția. Ministerul a transmis cererea Ministerului Justiției din Grecia, iar reclamantul a fost informat cu privire la posibilitatea de a introduce o acțiune în fața instanțelor elene.

La 11 septembrie 2015, reclamantul a depus o cerere în fața instanțelor elene pentru a se asigura că copilul se întoarce în Elveția, care, în opinia sa, era țara de reședință obișnuită a copilului. Procedura în fața instanțelor interne este încheiată prin decizia nr. 158/2018 din 8 mai 2018 de la Tribunalul de apel al lui Thrace care a respins cererea reclamantului de întoarcerea copilului în Elveția. În special, Tribunalul de apel al lui Thrace a considerat că a existat un risc grav ca întoarcerea copilului la un pericol fizic sau psihic în temeiul articolului (b) Convenției de la Haga privind aspectele civile ale răpirii internaționale de copii dacă copilul ar fi îndepărtat de mama sa și de mediul în care a trăit timp de trei ani.

A existat o interferență în dreptul reclamantului de a-și respecta viața de familie, în sensul art. 8 alin. (1) din Convenție, în special având în vedere perioada de timp scursă, precum și afirmațiile reclamantului că, în primul rând, instanțele interne au privat dreptul de a locui cu copilul său și au legalizat non-întoarcerea copilului deținut de mama sa a fost transferat și reținut ilegal fără consimțământul reclamantului într-un alt loc decât reședința sa obișnuită și, în al doilea rând, având în vedere faptul că această situație a dus la absența contactului cu copilul său și la întreruperea relațiilor sale cu acesta?

Communiquée le 27 janvier 2021 Publié le 15 février 2021

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 55905/18 Georgios KOKKINOGENNIS contre la Grèce introduite le 21 novembre 2018

OBJET DE L’AFFAIRE

Le requérant et son épouse, K.L., ressortissants grecs, résidaient à l’époque des faits en Suisse. Le 13 septembre 2014, K.L. se rendit en Grèce avec leur enfant, A.K., née le 29 août 2014, et ne revint pas en Suisse. Le 9 décembre 2014, le requérant introduisit une demande devant le Ministère de la Justice suisse pour exiger le retour de l’enfant en Suisse. Ledit Ministère transmit la demande au Ministère de la Justice grec et le requérant fut informé de la possibilité d’introduire un recours devant les juridictions grecques. Le 11 septembre 2015, le requérant introduisit une demande devant les juridictions grecques afin que l’enfant retourne en Suisse, qui était, selon lui, le pays de résidence habituel de l’enfant.

La procédure devant les juridictions internes s’est conclue par la décision n o 158/2018 du 8 mai 2018 de la la cour d’appel de Thrace qui rejeta la demande du requérant du retour de l’enfant en Suisse. En particulier, la cour d’appel de Thrace considéra qu’il existait un risque grave que le retour de l’enfant l’expose à un danger physique ou psychique en vertu de l’article 13 b) de la Convention de La Haye sur les aspects civils de l’enlèvement international d’enfants si l’enfant allait être éloigné de sa mère et de l’environnement dans lequel il a vécu pendant trois ans.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes en ce qui concerne son grief relatif à l’article 8 de la Convention ? 2. Y a-t-il eu ingérence dans le droit du requérant au respect de sa vie familiale, au sens de l’article 8 § 1 de la Convention, eu égard notamment au laps de temps écoulé, ainsi qu’aux allégations du requérant que, en premier lieu, les juridictions internes l’ ont « privé du droit de résider avec son enfant » et ont « légalisé le non-retour de l’enfant initié par sa mère » qui l’a transféré et le retient illicitement sans le consentement du requérant dans un autre lieu que sa résidence habituelle et, en second lieu, eu égard au fait que cette situation a engendré l’absence de contact avec son enfant, et l’interruption de ses relations avec celui-ci?