2ra-485/14 — Repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2ra-485/14 prima instanţă: D. Şuşchevici instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac, A. Minciuna ÎNCHEIERE 29 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ion Albu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii de asigurări- reasigurări „Moldcargo” societate pe acţiuni împotriva lui Ion Albu cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea de asigurări-reasigurări „Moldcargo” societate pe acţiuni şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 25 mai 2012, c o n s t a t ă: La 02 mai 2012, SAR „Moldcargo” SA a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Albu cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că între SA „Moldcargo” SRL, în prezent reorganizată în SAR „Moldcargo” SA şi Sergiu Pascişin a fost încheiat contractul privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule seria AT nr. 0023150, valabil de la 06 iunie 2011 pînă la 05 iunie 2012. La 27 noiembrie 2011, şoferul automobilului de model Volkswagen Polo, cu n/î BL CU 308, Ion Albu, deplasându-se prin or. Drochia, nu a cedat trecerea automobilului, ce se deplasa pe drum cu prioritate, în rezultat s-a tamponat cu automobilul de model Honda Prelude, cu n/î 1AV8313, condus de Ion Postolachi. Conform procesului-verbal cu privire la contravenţie, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut Ion Albu, care poseda certificatul de asigurare a răspunderii civile auto seria AT nr. 0023150, eliberat de SAR „Moldcargo” SA.

Menţionează că la 07 decembrie 2011, comisarul de avarii al SAR „Moldcargo” SA a întocmit procesul-verbal de constatare a daunelor cauzate automobilului de model Honda Prelude, cu n/î 1AV8313 în accidentul rutier din 27 noiembrie 2011. Susţine că în conformitate cu contractul privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule şi ordinul de plată nr. 403 din 24 februarie 2012, SAR „Moldcargo” SA a transferat în contul persoanei păgubite Ion Postolache suma de 28455,28 lei. Afirmă că certificatul de asigurare prezentat de către pârât a fost eliberat lui Sergiu Paşcişin, care a încheiat un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă a deţinătorilor de autovehicule.

Conform acestui contract, Ion Albu nu este inclus ca persoană admisă la conducerea mijlocului de transport. Conform art. 29 lit. d) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, asigurătorul are dreptul să înainteze acţiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubei atunci când persoana răspunzătoare de producerea accidentului rutier nu este inclusă în contractul de asigurare încheiat între posesorul autovehiculului şi asigurătorul de răspundere civilă auto. Invocă că SAR „Moldcargo” SA, ca asigurător de răspundere civilă, a achitat păgubitului despăgubirea de asigurare datorată şi este în drept să înainteze o acţiune de regres împotriva persoanei răspunzătoare de producerea accidentului, Ion Albu, care nu a fost inclusă în contractul de asigurare încheiat între proprietarul automobilului şi asigurătorul de răspundere civilă auto.

Prin urmare, solicită încasarea de la pârât a sumei de 28455,28 lei, în vederea reparării prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 mai 2012 acţiunea a fost admisă şi a fost încasat de la Ion Albu în beneficiul SAR „Moldcargo” SA suma de 28455,28 lei şi taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 853,65 lei, iar în total suma de 29308,93 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 29 mai 2013 a fost suspendat procesul în pricina dată pînă la examinarea cauzei administrative privind anularea deciziei de sancţionare administrativă emisă de către agentul constatator pe cazul accidentului rutier produs la 27 noiembrie 2011. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 septembrie 2013 a fost respins recursul declarat de către SAR „Moldcargo” SA şi menţinută încheierea instanţei de apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Ion Albu şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 02 decembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Ion Albu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Recurentul Ion Albu, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece instanţele judecătoreşti greşit s-au bazat pe dovezile prezentate de către intimat şi nu au examinat sub toate aspectele, complet şi obiectiv circumstanţele pricinii.

Totodată, instanţele judecătoreşti au aplicat greşit normele de drept material şi procedural. Menţionează că la materialele dosarului nu a fost anexat vreun contract de asigurare încheiat între intimat şi el. Astfel, la momentul accidentului rutier, el nu deţinea asigurare obligatorie de răspundere civilă asupra automobilului de model Volkswagen Polo, cu n/î BL CU 308 şi, prin urmare, ţinând cont de prevederile art. 29 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, intimatul nu are temei de a înainta acţiune de regres faţă de el. Susţine că suma achitată ca despăgubire a fost probată de către intimat printr-un raport de constatare tehnică, însă instanţele nu au cercetat şi nu au stabilit care este valoarea automobilului deteriorat la data producerii accidentului rutier.

Afirmă că instanţele judecătoreşti nu au luat în consideraţie şi vinovăţia celui de al doilea şofer, care la momentul producerii accidentului rutier, era în stare de ebrietate. Invocă că înscrisurile anexate la cererea de chemare în judecată nu au fost autentificate în modul stabilit de lege, fapt ce contravine prevederilor art. 138 CPC. Mai invocă că la 20 noiembrie 2013, în legătură cu faptul că el şi reprezentantul său au fost în imposibilitate de a se prezenta în şedinţa de judecată, a depus o cerere de amânare motivată, solicitând amânarea examinării cauzei pentru o altă dată posibilă, însă instanţa de apel, necătând la aceasta, a examinat pricina în lipsa sa.

Menţionează că instanţa de apel a ignorat cerinţele art. 60 CPC, astfel încât o parte procesuală a fost privată de dreptul de a prezenta probe, fiind pusă în poziţie ilegală faţă de cealaltă parte, încălcându-se principiul stipulat în art. 6 §1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Prin referinţa depusă la 22 ianuarie 2014 SAR „Moldcargo” SA a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârilor judecătoreşti. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ion Albu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Ion Albu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul lui Ion Albu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi