2ra-382/14 — Achitarea restanţei la pensia de întreţinere

prima instanţă: O.Robu dosarul nr.2ra-382/14 instanţa de apel: N.Cernat A.Pahopol, A.Gavriliţa ÎNCHEIERE 23 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Preguza Vasile, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Preguza Vasile împotriva Alei Preguza şi executorului judecătoresc Balan Cornelia cu privire la scutirea de la achitarea restanţei la pensia de întreţinere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2013 c o n s t a t ă La data de 07 iunie 2013 Preguza Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alei Preguza şi executorului judecătoresc Balan Cornelia cu privire la scutirea de la achitarea restanţei la pensia de întreţinere.

In motivarea acţiunii reclamantul Preguza Vasile a menţionat că, prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 19 decembrie 2007 a fost desfăcută căsătoria încheiată între Preguza Vasile şi Preguza Ala şi s-a dispus încasarea de la Preguza Vasile în beneficiul Alei Preguza pensia de întreţinere a copilului minor, Preguza Lucia, a.n. 20 ianuarie 2000, în cuantum de ¼ calculată din salariu sau alte venituri. Reclamantul Preguza Vasile a achitat pensia de întreţinere după posibilităţile financiare, acesta, o perioadă de timp, nefiind încadrat în câmpul muncii. În aceasta perioadă la întreţinerea reclamantului s-a aflat un alt copil minor, Preguza Dorin, a.n. 26 septembrie 1994. Prin încheierile executorului judecătoresc Balan Cornelia din 11 mai 2012 şi din 27 mai 2013 s-au stabilit restanţele la pensia de întreţinere.

Reclamantul a contestat încheierea executorului judecătoresc. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 17 aprilie 2013 s-a respins contestaţia reclamantului. Reclamantul consideră că a achitat integral pensia de întreţinere. Reclamantul Preguza Vasile solicită scutirea de la plata restanţei la pensia de întreţinere a copilului minor, Preguza Lucia, stabilită de executorul judecătoresc 1 Balan Cornelia prin încheierea nr. 07/p/a-68 R12 din 11 mai 2012 în sumă de 8799,9 lei – pentru perioada 23 martie 2011 până la 11 mai 2012 şi prin încheierea nr. 07/p/a-68 R/12 din 27 mai 2013 în cuantum de 2716,3 lei – pentru perioada 12 mai 2012 – 16 septembrie 2012, iar în total suma de 11516,2 lei, precum şi încasarea din contul pârâtei a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 10 iulie 2013 acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2013 s-a respins apelul declarat de Preguza Vasile şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe. La 21 noiembrie 2013 Preguza Vasile a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, pronunţarea unei noi hotărâri privind admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat, că instanţele de judecată au aplicat în mod eronat normele de drept material. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 2 (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs că, instanţele de judecată au aplicat în mod eronat normele de drept material nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, iar instanţa de apel corect a raportat normele de drept aplicate la circumstanţele de fapt ale pricinii civile în cauză. Or, recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt, iar în conformitate cu art. 440 Cod de procedură civilă, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţele au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele recurentului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Preguza Vasile ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Preguza Vasile se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 3