2ra-349/14 — Recunoşterea dreptului de proprietate; declararea nulităţii actului juridic şi încasarea sumei

prima instanţă – O. Melniciuc dosarul nr. 2ra-349/14 instanţa de apel – N. Budăi, A. Nogai, V. Pruteanu DECIZIE 22 ianuarie 2014- mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Melconic”, în proces de insolvabilitate în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Cernov împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Melconic”, în proces de insolvabilitate, Olgăi Gherciu, Elvirei Gherciu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi la cererea reconvenţională a Societăţii cu Răspundere Limitată „Melconic”, în proces de insolvabilitate împotriva lui Valeriu Cernov şi Rodicăi Cernov cu privire la declararea nulităţii actului juridic şi încasarea sumei împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 septembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Melconic”, în proces de insolvabilitate şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 24 iunie 2011, prin care acţiunea iniţială a fost admisă, iar acţiunea reconvenţională respinsă constată: La 03 noiembrie 2008, ÎM „Fame Construction Industry” SRL, SA „Horus”, Maria Rusu, Valeriu Pascaru, Tatiana Condratiuc, Mario Caporoso, Artur Baidan, Maria Jomiru, Ludmila Lazăr, Eugenia Cucereanu, Valeriu Cernov, Serghei Harghel, Igor Degtearenco, Valeriu Mîndru, SC „Agroproflora” SRL, Alla Dolinţă, FPC „Barcom” SRL au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Melconic”, Olgăi Gherciu şi Elvirei Gherciu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate. În motivarea acţiunii au indicat că începând cu anul 2006 SRL „Melconic” a efectuat construcţia unei case de locuit cu 10 etaje din str. S. Lazo 25, mun.

Chişinău, care conform actului de inspectare a OCT Chişinău nr. 0100/07/6010 din 22 iunie 2007, constituie construcţie nefinisată. Menţionează că ei şi-au onorat în totalitate obligaţiile contractuale de achitare a banilor către SRL „Melconic”, însă finisarea imobilului şi darea lui în exploatare este tergiversată de către pârât. Afirmă că SRL „Melconic” este incapabil să finiseze construcţia casei, din care motiv investitorii sunt nevoiţi să ducă la bun sfârşit construcţia nominalizată, aşa cum prevede art. 620 Cod civil. Solicită recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilelor din mun.

Chişinău, str. S. Lazo 25 (construcţia nefinisată): dreptul de proprietate asupra apartamentele nr. 1, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 suprafaţa totală de 1547,7 m2 din str. S. Lazo, 25, cu costul de 5598127,9 lei după ÎM „Fame Construction Industry” SRL în baza contractului nr. 20-01 din 28 martie 2006, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentele nr. 4 cu suprafaţa 57,1 m2, nr. 8 - suprafaţa 57,1 m2, nr. 12 - suprafaţa 57,1 m2 din str. S. Lazo, 25, cu costul 78887 Euro după firma SRL „Horus” în baza contractului nr. 1/07 din 03 august 2005, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentului nr. 18 cu suprafaţa 90,1 m2 din str. S. Lazo, 25, 35000 după Valeriu Pascaru în baza contractului nr. 07/03/08 din 07 martie 2008 încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentului nr. 15 cu suprafaţa 90,1 m2 din str. S. Lazo, 25, cu costul 40500 Euro după Maria Rusu în baza contractului nr. 19/09/06 din 19 septembrie 2006, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentului nr. 16 cu suprafaţa 66,1 m2 din str. S. Lazo, 25,

cu costul 36000 Euro după Tatiana Condratiuc în baza contactului nr. 30/11/07 din 30 octombrie 2007, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 33 cu suprafaţa 281,3 m2 constituită din 96,7 m2 şi 184,6 m2 - terasa, din str. S. Lazo, 25 cu costul 75000 Euro după Mario Caporaso în baza contractului nr. 22/07/08 din 22 iulie 2008, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentului nr. 10 cu suprafaţa 90,1 m2 din str. S. Lazo, 25 cu costul 50000 Euro după Artur Baidan în baza contractului nr. 07/02/07 din 07 februarie 2007, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentului nr. 9 cu suprafaţa 90,1 m2 din str. S. Lazo, 25 cu costul 40545 Euro după Maria Jomiru în baza contractului nr. 15/08/06 din 15 august 2006, încheiat cu SRL ,.Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentului nr. 6 cu suprafaţa 90,1 m2 din str. S. Lazo, 25, cu costul 37800 Euro după Ludmila Lazăr în baza contractului nr. 09/08/06 din 09 august 2006, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău,

asupra apartamentului nr. 7 cu suprafaţa 125 m2 din str. S. Lazo, 25, cu costul 53750 Euro după Eugenia Cucereanu în baza contractului fără număr din 19 aprilie 2006, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău;, asupra apartamentului nr. 11 cu suprafaţa 125 m2 din str. S. Lazo, 25, cu costul 52000 Euro după Valeriu Cernov în baza contractului nr. 19/01/06 din 29 martie 2006, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentelor nr. 13 cu suprafaţa 90,1 m2 şi nr. 14 cu suprafaţa 90,1 m2 din str. S. Lazo, 25, cu costul 90000 Euro după Serghei Harghel în baza contractului nr. 07 din 01 iunie 2006, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentului nr. 32 cu suprafaţa 57 m2 din str. S. Lazo, 25, cu costul 28500 Euro după Igor Degtearenco în baza contractului nr. 25/01/07 din 25 ianuarie 2007, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 34 cu suprafaţa 100 m2 din str. S. Lazo, 25, cu costul 52000 Euro după Valeriu Mîndru în baza contractului nr. 05/06/08 din 05 iunie 2008,

încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentului nr. 35 cu suprafaţa 76,1 m2 din str. S. Lazo, 25, cu costul 39572 Euro după SC „Agroproflora” SRL în baza contractului nr. 10/04/08 din 10 aprilie 2008, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentelor nr. 2 cu suprafaţa de 57,1 m2 şi nr. 3 cu suprafaţa 117,7 m2 din str. S. Lazo, 25 cu costul 78660 Euro după Alla Dolinţă în baza contractelor nr. 09/11/06 din 08 noiembrie 2006 şi nr. 08/11/06 din 08 noiembrie 2006, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, asupra apartamentelor nr. 29, 30, 31 cu suprafaţa totală de 419,8 m2 din str. S. Lazo, 25 cu costul de 137780 Euro după FPC „Barcom ” SRL în baza contractului nr. 23/02/07 din 23 februarie 2007, încheiat cu SRL „Melconic” şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău.

Ulterior, Valeriu Cernov a depus cerere de completare a cerinţelor împotriva SRL „Melconic” şi Elvira Gherciu, prin care a solicitat recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 11 cu suprafaţa de 125 m2 şi asupra locului de parcare situat în subsolul casei din mun. Chişinău, str. S. Lazo, 25, în baza contractului nr. 19/01/06 din 29 martie 2006, încheiat cu SRL „Melconic” şi Valeriu Cernov şi înregistrarea dreptului de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău şi încasarea de la pârâţi a tuturor cheltuielilor suportate, taxa de stat, cheltuieli pentru asistenţa juridică. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 noiembrie 2010 au fost separate pretenţiile în pricini separate după cum urmează: pretenţiile SA „Horus” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 4, 8, 12 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, pretenţia lui Gheorghe Seicaş cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 4 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia lui Serghei Cavcaliuc cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 12 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia Nataliei Ciocanu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 12 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia Mariei Rusu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentelor nr. 5 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia lui Valeriu Pascaru cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 18 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, pretenţia Tatianei Condratiuc cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 16 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia lui Vladimir Scripnic cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 15 şi nr. 16 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia lui Artur Baidan cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 10 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia lui Pavel Nicolaev cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 10 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, pretenţia Mariei Jomiru cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 9 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia Ludmilei Lazăr cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 6 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia lui Mihail Chitul cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 6 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia Eugeniei Cucereanu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 7 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia Valentinei Efros cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 7 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, pretenţia SRL „Imex” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 7 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia lui Valerii Cernov cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra a apartamentului nr. 11 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia lui Serghei Harghel cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 13 şi nr. 14 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia lui Vitalie Timofti cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 14 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, pretenţia lui Igor Degtearenco cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 32 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia Allei Dolinţă cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 2 şi nr. 3 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia FPC „Barcom” SRL cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 29, 30, 31 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţia Larisei Ciumac cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 28 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, pretenţia SRL „Fontegrup” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 28 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, care vor fi examinate în procedura judecătorului Oleg Melniciuc, în rest pretenţiile ÎM „Fame Construction Industry” SA cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentelor nr. 1, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 33, 34, 35 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, precum şi pretenţiile lui Mario Caporaso cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 33 din casa de nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile lui Valeriu Mîndru cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 34 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, pretenţiile SC „Agroproflora” SRL cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 35 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile Liliei Ciumaşu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 1, 17, 26, 28 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile lui Ion Sergiu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 27 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile Anei Chiriţa cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 25 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, pretenţiile Lidiei Harina cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 24 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile Antoninei Gaidampas cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 23 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile Ninei Urîtu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 20 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile lui Anatol Fortuna cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 27 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile lui Valerii Hamurari cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 26 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, pretenţiile lui Victor Porcescu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 22 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile lui Alexandr Sosinov cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 19 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile lui Victor Boxan cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 21 de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile Victoriei Strejescu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 17 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, pretenţiile lui Mihail Kotic cu privire la recunoaşterea de proprietate asupra apartamentului nr. 33 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău, pretenţiile lui Serghei Parfenii cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 23 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău şi pretenţiile Vioricăi Pocriciuc cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 23 din casa de locuit nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun. Chişinău au fost menţinute în aceeaşi procedură judecătorului Oleg Melniciuc.

Valeriu Cernov a depus cerere de completare a cerinţelor împotriva SRL „Melconic”, Elvirei Gherciu, Olgăi Gherciu, solicitând recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 11 cu trei odăi cu suprafaţa 125 m.p., situat la etajul 4 şi asupra locului de parcare nr. 11, situat în subsolul casei, cu costul de 52000 dolari SUA, după Valeriu Cernov, în baza contractului nr. 19/01/06 din 29 martie 2006 încheiat între Valeriu Cernov şi SRL „Melconic” şi încuviinţarea înregistrării dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 11 din str. S. Lazo 25, mun. Chişinău după Valeriu Cernov în Registru bunurilor imobile în baza hotărârii judecătoreşti conducându-se de art. 320 Cod civil.

În susţinerea pretenţiilor a menţionat că achitarea pentru apartamentul nr. 11 din casa de locuit nr. 25 din str. S. Lazo, mun. Chişinău a fost executată de el pe deplin, prin depunerea mijloacelor băneşti în contabilitatea pârâtului SRL „Melconic”, fapt confirmat prin chitanţele eliberate de SRL „Melconic”.

La 19 martie 2011 SRL „Melconic”, în proces de insolvabilitate a depus acţiune reconvenţională împotriva lui Valeriu Cernov şi Rodicăi Cernov, solicitând declararea nulităţii chitanţelor la dispoziţia de încasare prezentate de reclamant în sumă de 52000 dolari SUA . În motivarea acţiunii reconvenţionale a indicat că la 29 martie 2006, între SRL „Melconic” şi Valeriu Cernov a fost încheiat contractul nr. 19/01/06 privind participarea la construcţia edificiilor cu destinaţie locativă (apartamente nr. 11) cu suprafaţă de 125 m2 din scara nr. 1 la etajul 3 a blocului locativ din str. Serghei Lazo, 25 şi un loc de parcare, costul pentru întreaga construcţie contractată de către Valeriu Cernov fiind de 52000 dolari.

Afirmă că conform pct. 4.1. din contractul privind participarea prin cotă la construcţia edificiilor cu destinaţie locativă din str. Serghei Lazo, 25, această sumă este definitivă, nu poate fi renegociată. Iar conform pct. 4.3. din contractul nr. 19/01/06 din 29 martie 2006 sunt stipulate termenele de achitarea a sumei pentru construcţia apartamentului din str. Serghei Lazo, 25, şi anume 31 septembrie 2007 şi 31 octombrie 2007. Menţionează că suma de 25000 dolari Valeriu Cernov urma s-o achite la momentul încheierii contractului. Susţine că în conţinutul contractului nr. 19/01/06 din 29 martie 2006 părţile au stipulat la pct. 5.3. că în cazul în care partea contractuală nu va achita în termenul indicat în contract, suma care s-a obligat de a o achita, ea nu va obiecta asupra rezoluţiunii unilaterale a contractului.

Mai indică că Valeriu Cernov nu a prezentat dovada achitării sumei de 52000 dolari, or, conform hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 474 din 28 aprilie 1998 se obligă contribuabilii care, potrivit legislaţiei în vigoare au obligativitatea ţinerii contabilităţii să efectueze decontările băneşti în numerar cu utilizarea maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală. Chitanţele de plată a sumei de 52000 dolari prezentate de Valeriu Cernov, prin care pretinde că a introdus în casieria SRL „Melconic” suma de 52000 urmau a fi însoţite de cec de la aparatul de casă sau, în cazul când aparatul de casă este defectat – formularul tipizat cu regim special bonul de plată. Afirmă că Valeriu Cernov nu a anexat nici unul din documentele cerute de lege care ar demonstra achitarea sumelor băneşti în contabilitatea SRL „Melconic”.

Invocă că chitanţele prezentate de Valeriu Cernov sunt întocmite cu încălcarea totală a art. 18 al Legii contabilităţii, nu sunt semnate de persoanele împuternicite ale SRL „Melconic”, nu este prezentă pe ele semnătura persoanei cu drept de primă semnătură. Menţionează că în temeiul art. 21 alin. (1) din Legea contabilităţii, documentele justificative, inclusiv purtătorii de informaţie pe hârtie sau automată, trebuie să conţină următoarele elemente obligatorii: denumirea documentului, data întocmirii, conţinutul operaţiunii economice, unităţile de măsură ale operaţiunii economice (în expresie naturală şi bănească), denumirea agentului economic, funcţia şi numele persoanelor responsabile pentru efectuarea operaţiunii economice şi întocmirea ei corectă, semnăturile personale şi lizibile ale acestora.

Susţine că conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, la situaţia din 01 iunie 2006 - 01 iunie 2007, director al SRL „Melconic” era Constantin Gherciu, iar contabil-şef era Iulia Dombrovscaia. La fel, indică că fiind audiată în cadrul procesului Iulia Dombrovscaia cert a confirmat că ea nu a semnat şi nici nu a încasat în contabilitate sumele de bani indicate în chitanţele prezentate de către Valeriu Cernov şi aceste chitanţe nu sunt semnate nici de conducătorul SRL „Melconic” la acel moment. Semnătura care este la rubrica de contabil-şef, nu îi aparţine ei. Afirmă că una din chitanţele prezentate în şedinţa de judecată nu conţine data ceea ce direct demonstrează că chitanţele sunt întocmite cu încălcarea legii.

Consideră că chitanţele prezentate de către Valeriu Cernov în vederea confirmării pretenţiilor sale nu sunt valabile şi nu pot fi calificate de instanţă ca probe. La 24 mai 2011 SRL „Melconic”, în proces de insolvabilitate a depus acţiune reconvenţională, prin care cu referire la art. 60 alin. (2) CPC, a solicitat încasarea din contul lui Valeriu Cernov a sumei restante de 52000 dolari pentru construcţia apartamentului nr. 11 din str. Serghei Lazo, 25 şi cheltuielilor de judecată, taxa de stat în sumă de 18392,4 lei. În susţinerea pretenţiilor a menţionat că la 29 martie 2006 între SRL „Melconic” şi Valeriu Cernov a fost încheiat contractul nr. 19/01/06 privind participarea la construcţia edificiilor cu destinaţie locativă (apartamente nr. 11) cu suprafaţă de 125 m2, amplasat în scara blocului nr. 1 la etajul 3 a blocului locativ din str. Serghei Lazo, 25. Costul pentru întreaga construcţie contractată de către Valeriu Cernov constituie suma de 52000 dolari.

Consideră că din materialele dosarului civil se constată că Valeriu Cernov nu a achitat suma de 52000 dolari, ceea ce constituie încălcare obligaţiilor contractuale. Susţine că conform pct. 3.2. lit. a) din contract, Valeriu Cernov s-a obligat la achitarea sumei prevăzute de contract în sumă de 52000 dolari, însă el nu şi-a onorat obligaţiile contractuale. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 iunie 2011 acţiunea iniţială a fost admisă, recunoscut după Valeriu Cernov dreptul de proprietate, dobândit în temeiul contractului nr. 19/01/06 din 29 martie 2006 asupra apartamentului nr. 11 cu suprafaţa de 125 m2 din scara nr. 1, etajul 4, str. S. Lazo, 25, mun. Chişinău şi asupra unui loc de parcare din subsolul casei din str. S. Lazo, 25, mun.

Chişinău, încuviinţată înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Valeriu Cernov asupra apartamentului nr. 11, cu suprafaţa de 125 m2, situat în scara nr. 1, etajul 4, str. S. Lazo, 25, mun. Chişinău şi asupra unui loc de parcare situat în subsolul casei din str. S. Lazo, 25, mun.

Chişinău, conform prevederilor art. 320 Cod civil, menţionând că prezenta hotărâre judecătorească este translativă de proprietate şi conform prevederilor art. 257 CPC se execută imediat, respinsă acţiunea reconvenţională, scutit Valeriu Cernov de achitarea deplină a taxei de stat, încasat de la SRL „Melconic” în beneficiul lui Valeriu Cernov, cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat, ce constituie suma de 1150 lei, cu amânarea încasării taxei de stat nominalizată pe un termen de până la 6 luni din data adoptării de către instanţa de judecată a hotărârii şi încasat de la SRL „Melconic” în beneficiul statului cheltuielile de judecată sub formă de taxă de stat ce constituie suma de 18006,2 lei, cu amânarea încasării taxei de stat nominalizată pe un termen de până la 6 luni din data adoptării de către instanţa de judecată a hotărârii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 februarie 2012 a fost respins apelul declarat de SRL „Melconic” şi menţinută hotărârea primei instanţe. Totodată, a fost încasat de la apelantul SRL „Melconic” în beneficiul statului taxa de stat pentru examinarea pricinii în apel în sumă de 14040 lei. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2013 a fost admis recursul declarat de SRL „Melconic”, casată integral decizia instanţei de apel şi restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 septembrie 2013 a fost respins apelul declarat de SRL „Melconic” şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 28 octombrie 2013 SRL „Melconic”, în proces de insolvabilitate a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii iniţiale şi admitere a acţiunii reconvenţionale.

În motivarea recursului a invocat că hotărâre ilegalitatea deciziei instanţei de apel, considerând-o nebazată pe probe, ci pe declaraţii or chitanţe desenate de către Valeriu Cernov. Menţionează că prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru justa soluţionare a pricinii, circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe care prima instanţă le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente art. 386 alin. (1) lit. a) şi b) CPC.

Indică că la 18 februarie 2010, Curtea de Apel Economică, a pronunţat hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Melconic”, iar conform art. 88 alin. (4) din Legea insolvabilităţii, cauzele cu privire la bunurile din masa debitoare în care debitorul este pârât, iar reclamantul este creditor chirografar şi care sunt pendinte la data intentării procesului de insolvabilitate se suspendă până la reluare de către creditorul chirografar sau până la încetarea procesului de insolvabilitate. Afirmă că prima instanţă prin încheierea din 19 aprilie 2010 a respins demersul administratorului SRL „Melconic” cu privire la suspendarea examinării în fond a cauzei. Invocă că deşi recurentul a depus recurs împotriva încheierii nominalizate, Curtea de Apel Chişinău nu s-a expus asupra acestui recurs.

Susţine că instanţele de judecată în motivarea hotărârii şi deciziei se contrazic, deoarece menţionează, pe chitanţele de plată eliberate lui Valeriu Cernov, nu s-a putut de stabilit cui îi aparţine semnătura efectuată , dar totodată motivează că s-a stabilit cu certitudine faptul că Valeriu Cernov a achitat suma prevăzută de contract. Menţionează că în primă instanţă a fost audiat în calitate de martor contabilul- şef al SRL „Melconic”, Iulia Dombrovskaia, care a declarat că semnăturile de pe bonurile de plată nu aparţin nici unei persoane cu drept de semnătură de la SRL „Melconic”, inclusiv nici de ea nu sunt semnate. La fel, afirmă că din chitanţele prezentate de intimat în şedinţă de judecată, în general nu conţine data când a fost emis, ceea ce face ca aceste documente, contabile să fie inadmisibile ca probe.

Instanţa de apel însă a constatat, că doar unul din bonuri în sumă de 65000 lei nu conţine număr şi dată, însă nu l-a exclus nici pe acesta din achitări obligându-l pe Valeriu Cernov să achite cel puţin suma respectivă în contul SRL „Melconic”. Invocă că prima instanţă a dat o apreciere greşită probelor şi circumstanţelor pricinii, deoarece a examinat unilateral pricina, prin prisma argumentelor invocate de Valeriu Cernov. Instanţa de judecată la examinare pricinii civile a neglijat regulile de proceduri cu privire la probaţiune, deoarece conform art. 139 alin. (2) CPC, la evaluarea documentelor şi altor înscrisuri, instanţa judecătorească trebuie să se încredinţeze, în raport cu alte probe, că documentul ori un alt înscris este emis de autoritatea autorizată, că este semnat de persoana împuternicită, că documentul conţine toate elementele prescriptibile unor astfel de documente.

De asemenea, indică că prima instanţă a încălcat art. 140 alin. (1) CPC, autenticitatea unui document sau a unui alt înscris poate fi demonstrată prin compararea scrisului ori a semnăturilor. Menţionează că Curtea Supremă de Justiţie în cazuri similare a aplicat diferit legislaţia, şi anume cazul 2rc-309/13, clar a stabilit că în cazul neprezentării cecului de la maşina de casă şi control constituie lipsă de confirmare cu privire la introducerea mijloacelor băneşti în întreprindere. Afirmă că instanţa pentru dovedirea circumstanţelor, a admis ca probe declaraţiile martorilor, ceea ce conform art. 211 alin. (1) CPC, nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părţile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic, ceea ce constituie încălcare a legii materiale.

Susţine că instanţa de apel s-a limitat la faptul, că Valeriu Cernov a prezentat în original chitanţele în instanţa de apel. Consideră că în acest caz, instanţa de apel era obligată să verifice inclusiv prin admiterea cererii de efectuare a expertizei acestor bonuri, deoarece în prima instanţă nu au fost verificate aceste bonuri din cauza că nu au fost prezentate în original. Doar în instanţa de apel, apelantul a prezentat nişte bonuri, intimatul nici nu le-a verificat care a considerat că constituie un original al copiilor prezentate anterior. Consideră că în situaţia în care însăşi intimatul care se prezumă că este persoana ce a eliberat aceste bonuri le contestă, era obligată să le remită la o expertiză a semnăturii, o expertiză a ştampilei de pe aceste bonuri.

Or, care a fost motivul că aceste bonuri în original nu au fost văzute de nimeni în perioada de 2 ani cât durează litigiul. La fel, consideră că Valeriu Cernov nu a achitat nici un ban către SRL „Melconic”, deoarece nu a probat în nici un fel achitarea dată. Invocă că instanţa de judecată a aplicat eronat normele de drept material. Consideră că la caz prevederile art. 320 alin. (1) Cod civil nu sunt aplicabile. Menţionează că pentru constatarea dacă imobilul de pe str. Serghei Lazo, 25, este finisat urmează să fie întocmite procesele-verbale de recepţie a construcţiei, date în exploatare însă nicidecum actul de inspectare a OCT, nu poate servi ca dovadă de finalizare a construcţiei. Mai mult ca atât, imobilul de pe str. Serghei Lazo, 25, constituie o construcţie care urmează a fi apreciată ca probă materială, urmând a fi examinată la locul aflării, pentru a stabili dacă mai urmează de efectuat mici lucrări de finisare, după cum afirmă prima instanţă.

Cu referire la art. 143 alin. (2) CPC, indică că la dosar lipseşte un careva proces- verbal privind efectuarea actului de procedură. Afirmă că hotărârea pronunţată de prima instanţă, este cu încălcare de competenţă jurisdicţională materială, deoarece în cadrul procesului a fost intentată acţiune reconvenţională. Conform art. 113 din Legea insolvabilităţii, administratorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate, pe tot parcursul procesului de insolvabilitate, acţiuni în vederea anulării următoarelor acte juridice dacă ele afectează bunurile debitorului. Menţionează că în acest caz instanţa de insolvabilitate, urma să strămute pricina la Curtea de Apel Economică, deoarece acţiunea reconvenţională înaintată este de competenţa unei instanţe ierarhic mai superioare.

Conform art. 37 alin. (1) CPC, în cazul în care mai multe pretenţii legate între ele sunt de competenţa mai multor instanţe de acelaşi grad, pretenţiile urmează a fi conexate şi examinate de instanţa sesizată mai întâi, iar dacă sunt de competenţa unor instanţe de diferite grade, pretenţiile urmează a fi conexate şi examinate de instanţa ierarhic superioară. Susţine că prima instanţă, la respingerea acţiunii reconvenţionale nu a prezentat nici un argument cu privire la respingerea acţiunii reconvenţionale, însă conform art. 239 din CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

În partea ce ţine de locul de parcare, asupra căruia prima instanţă a recunoscut dreptul de proprietate, consideră că hotărârea judecătorească este incertă, deoarece s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei parcări, dar care parcare, nu este clar, afirmând că în blocul locativ din str. Serghei Lazo, 25, nu sunt construite locuri de parcare. Indică că conform art. 90 alin. (1) din Legea insolvabilităţii, pe perioada procesului de insolvabilitate este interzisă executarea silită din masa debitoare pentru creditorii chirografari în mod individual. Executarea în cadrul procesului de insolvabilitate se face în strictă concordanţă cu art. 54 din Legea insolvabilităţii, altă modalitate de executare (în special executarea din masa debitoare prin acte executorii separate este inadmisibilă).

Deoarece, conform art. 52 din Legea insolvabilităţii, masa debitoare serveşte la executarea creanţelor creditorilor. Consideră că prin asemenea acţiuni civile separate intentate în diverse instanţe în privinţa bunurilor care sunt incluse în masa debitoare, diminuează masa debitoare, prin aceasta creând un dezavantaj patrimonial pentru restul creditorilor. Menţionează că Curtea Supremă de Justiţie, pe cauza de insolvabilitate SRL „Dana International”, dosar nr. 2re-34/12 a admis recursul privind separarea din masa debitoare a bunului care a fost separat de creditor, dispunând interzicerea separării din masa debitoare, deoarece în prealabil urmează a fi acoperite salariile angajaţilor debitorului.

Invocă că prima instanţă la examinarea pricinii civile, nu a aplicat şi ţinut cont de Legea insolvabilităţii, ca lege specială care reglementează raporturile dintre creditori şi debitor în cadrul unui proces de insolvabilitate. Invocă că reieşind din faptul că procesul de insolvabilitate este o procedură unde toţi creditorii participă şi decid (prin intermediul Adunării Creditorilor şi Comitetului creditorilor) în privinţa derulării procesului de insolvabilitate şi masei debitoare, însă în acest proces judiciar restul creditorilor nu au avut nici o posibilitate să se expună în privinţa bunurilor din masa debitoare, ceea ce face ca să fie atinse drepturile unei persoane care nu a fost antrenată în proces.

Consideră că prima instanţă, precum şi instanţa de apel urma ca să atragă în proces creditorii SRL „Melconic”, pentru ca pricină sa fie examinată sub aspectul neadmiterii lezării drepturilor persoanei care nu a fost atrasă în proces. Cu atât mai mult, că aceşti creditori au depus cereri în vederea atragerii lor în calitate de intervenienţi. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recurs la 28 octombrie 2013 împotriva deciziei instanţei de apel din 12 septembrie 2013, în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Înaintând acţiunea Valeriu Cernov împotriva SRL „Melconic”, în proces de insolvabilitate, Olgăi Gherciu şi Elvirei Gherciu, concretizându-şi cerinţele, a solicitat recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 11 cu trei odăi cu suprafaţa 125 m.p., situat la etajul 4 şi asupra locului de parcare nr. 11, situat în subsolul casei, cu costul de 52000 dolari SUA, în baza contractului nr. 19/01/06 din 29 martie 2006 încheiat între Valeriu Cernov şi SRL „Melconic” şi încuviinţarea înregistrării dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 11 din str. S. Lazo 25, mun.

Chişinău după Valeriu Cernov în Registru bunurilor imobile în baza hotărârii judecătoreşti. La rândul său, SRL „Melconic”, în proces de insolvabilitate a formulat cererea reconvenţională împotriva lui Valeriu Cernov şi Rodicăi Cernov, solicitând declararea nulităţii chitanţelor la dispoziţia de încasare prezentate de Valeriu Cernov în sumă de 52000 dolari SUA şi încasarea din contul lui Valeriu Cernov a sumei restante de 52000 dolari SUA pentru construcţia apartamentului nr. 11 din str. Serghei Lazo, 25 şi cheltuielilor de judecată în sumă de 18392,4 lei. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prim instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii iniţiale, admiterii acesteia şi respingerii ca neîntemeiată a acţiunii reconvenţionale.

Instanţa de apel, verificând legalitatea hotărârii primei instanţe, reieşind din temeiurile şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, stabilind circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, corect a ajuns la concluzia legalităţii hotărârii primei instanţe şi netemeiniciei apelului declarat de către SRL „Melconic”. În susţinerea opiniei enunţate instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine faptul că la 29 martie 2006 între SRL „Melconic” şi Valeriu Cernov a fost încheiat contractul nr. 19/01/06 de participare prin cotă la construirea locuinţei, obiect al cărui constituie apartamentul nr. 11, cu trei odăi, cu suprafaţa de 125 m. p., situat în prima scară, etajul 4 al blocului locativ nr. 1 şi locul de parcare din str. S. Lazo, 25 mun.

Chişinău (f. d. 206-208 vol. I). Din capitolul I al contractului nominalizat se oglindeşte că Valeriu Cernov s-a obligat să participe prin cota sa şi să finanţeze construcţia imobilului conform prevederilor contractuale, iar SRL „Melconic” s-a obligat să-l accepte pe Valeriu Cernov cu cota de participare şi să-i transmită ultimului în proprietate apartamentul nr. 11, cu suprafaţa totală de 125 m. p., situat în prima scară al blocului locativ nr. 1 din str. S. Lazo, 25 mun. Chişinău. Potrivit pct. 2.1 lit. g) al contractului, SRL „Melconic” s-a obligat să contribuie la transmiterea către Comisia de stat de a da în exploatare blocul locativ nr. 1, unde este amplasat apartamentul nr. 11 nu mai târziu de 31 octombrie 2007, la prima etapă, în conform lit. e) s-a obligat să transmită beneficiarului, Valeriu Cernov în proprietate obiectul imobil construit în termen de 15 zile de la darea în exploatare a complexului locativ în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

Prevederile contractuale stipulate la pct. 4.1 şi 4.3 relevă că preţul cotei obiectului imobil, în baza acordului convenit de părţi, constituie 52000 dolari SUA, prima rată de 25000 dolari SUA urmând a fi achitată până la 30 martie 2006, iar restanţa sumei de 27000 dolari SUA - până la 31 iunie 2007. Ca temei de recunoaştere a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 11 cu suprafaţa de 125 m2 din scara nr. 1, etajul 4, str. S. Lazo, 25, mun. Chişinău şi asupra unui loc de parcare din subsolul casei, Valeriu Cernov a invocat chitanţele la dispoziţiile de încasare a numerarului eliberate de SRL „Melconic”, susţinând că acestea demonstrează achitarea integrală de către el în casieria societăţii, în temeiul contractului nr. 19/01/06 din 29 martie 2006, a mijloacelor băneşti pentru cota în construcţia locuinţei.

Astfel, conform chitanţei la dispoziţia de încasare din 30 martie 2006 a fost achitată prima rată în sumă de 325360 lei, conform chitanţei la dispoziţia de încasare din 04 august 2006 a fost achitată suma de 66950 lei, conform chitanţei la dispoziţia de încasare din 11 octombrie 2006 - suma de 65850 lei, conform chitanţei la dispoziţia de încasare din 30 octombrie 2006 - suma de 114840 lei şi conform chitanţei la dispoziţia de încasare fără dată - suma de 65900 lei, ce în total constituie 638900 lei (f. d. 209- 213 vol. I). Instanţa de recurs consideră că instanţele de judecată ierarhic inferioare corect au reţinut chitanţele nominalizate la dispoziţiile de încasare ca fiind valabile.

Or, argumentul recurentului precum că chitanţele de plată, prin care intimatul pretinde că a introdus în casieria societăţii suma de 52000 dolari SUA, urmau a fi însoţite de cecul de la aparatul de casă sau de formularul tipizat cu regim special nu indică şi la nevalabilitatea acestora. Asta deoarece, chitanţele menţionate sunt certificate cu ştampila SRL „Melconic”, iar neeliberarea cecului de la aparatul de casă sau a formularului tipizat cu regim special, este o neglijenţă a societăţii, în obligativitatea exclusivă a cărei, conform prevederilor Legii contabilităţii nr. 426 din 04 aprilie 1995 (în vigoare la data eliberării chitanţele la dispoziţiile de încasare) intră ţinerea contabilităţii, ducerea evidenţei mijloacelor băneşti, inclusiv în expresie numerică, în casieria întreprinderilor, întocmirea corectă a documentelor contabile, inclusiv bonurilor de plată (chitanţele), efectuarea decontărilor băneşti cu utilizarea aparatelor de casă şi control.

De altfel, însăşi administratorul procesului de in solvabilitate a SRL „Melconic”, în raportul său din 29 aprilie 2010 (f. d. 33 verso) a indicat că societatea a încheiat contracte de investiţii a apartamentelor din blocul locativ situat în str. S. Lazo, 25, menţionând că din actele prezentate se desprinde încălcarea de către SRL „Melconic” în mai multe cazuri a Legii contabilităţii, instrucţiunilor şi regulamentelor ce reglementează modul de încasare a banilor în casieria întreprinderii, modul de evidenţă a banilor încasaţi, modul de reflectare în registrele contabile a încasărilor, investiţiilor, fapt ce în plus respinge susţinerile recurentului invocate în acest sens. Respectiv, ducerea unei evidenţe contabile cu derogare de la prevederile instituite prin lege şi nereflectarea mijloacelor băneşti, achitate de către Valeriu Cernov, în actele de contabilitate a SRL „Melconic”, nicidecum nu-i poate fi imputat lui Valeriu Cernov.

Mai mult că neeliberare cecurilor de la aparatul de casă sau a bonurilor de plată nu denotă şi faptul că Valeriu Cernov n-a achitat sumele oglindite în chitanţele la dispoziţiile de încasare nominalizate atât cât administratorul Societăţii cu Răspundere Limitată „Melconic”, în proces de insolvabilitate nu a prezentat probe incontestabile care ar justifica faptul că aceste chitanţe nu au fost eliberate de societate. Or, şi invocarea recurentului precum că semnăturile aplicate pe chitanţele la dispoziţiile de încasare prezentate de către Valeriu Cernov nu aparţin nici unei persoane de la SRL „Melconic” care ar fi deţinut dreptul de semnătură nu poate indica la nevalabilitatea acestora, deoarece nici acest fapt nu poate fi pus în vina lui Valeriu Cernov, cum, la fel, argumentul dat nu dezbate nici faptul achitării de către ultimul a mijloacelor băneşti în sumă totală de 52000 dolari SUA în casieria societăţii.

Cu atât mai mult că martorul Iulia Dombrovscaia, care activa în calitate de contabil-şef în acea perioadă la SRL „Melconic”, prin declaraţiile depuse în şedinţa de judecată a primei instanţe a confirmat că primirea mijloacelor băneşti depuse de investitori, pe toată perioada anilor 2006 - 2008 se efectua în permanenţă de către directorul Constantin Gherciu (f. d. 74). La fel, martorul nominalizat a indicat că ştampila societăţii era în safeu, acces la ea având doar directorul Gherciu, secretara şi juristul, însă aceasta se aplica doar cu acceptul lui Gherciu, ultimul indicând pe care act să fie aplicată. De asemenea, martorul a invocat că nu a întâlnit cazuri când ştampila întreprinderii să fie aplicată pe un act nevalabil.

Mai mult ca atât, tot martorul Iulia Dombrovscaia a confirmat faptul perfectării şi eliberării de către SRL „Melconic” pe numele investorilor a chitanţelor la dispoziţiile de încasare, circumstanţă ce incontestabil răstoarnă alegaţiile recurentului precum că chitanţele prezentate de Valeriu Cernov nu pot constitui probe admisibile, care ar atesta introducerea în casa întreprinderii a mijloacelor băneşti.

Aici instanţa de recurs reţine şi pct. 4.3 al contractului de investiţii nr. 19/01/06 din 29 martie 2006 încheiat între SRL „Melconic” şi Valeriu care prevede graficul de achitare a costului apartamentului şi anume că investitorul se obligă să achite suma de 25000 u. c. până la data de 30 martie 2006, iar suma de 27000 u. c. până la 31 iunie 2007, respectiv, 13500 u. c. până la 31 septembrie 2007 şi 13500 u. c. până la 31 octombrie 2007. Iar faptul că SRL „Melconic” nu a formulat careva obiecţii faţă de Valeriu Cernov cu privire la neexecutarea în termen a obligaţiilor contractuale, o cerere cu privire la încasarea sumei ce constituie valoarea apartamentului în litigiu fiind depusă doar la 19 martie 2011, după înaintarea de către Valeriu Cernov a cerinţei cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului, suplimentar vorbeşte despre executarea de către intimat a clauzelor contractuale, în termenele şi condiţiile stabilite în contract.

În acest context se evidenţiază corectitudinea soluţiei instanţelor de judecată cu privire la respingerea acţiunii reconvenţionale SRL „Melconic” formulate împotriva lui Valeriu Cernov şi Rodicăi Cernov, prin care se pretinde declararea nulităţii chitanţelor la dispoziţiile de încasare şi încasarea sumei restante de 52000 dolari SUA pentru construcţia apartamentului nr. 11 din str. Serghei Lazo, 25, or cele descrise indiscutabil atestă că Valeriu Cernov într-un mod conştiincios şi-a executat obligaţiile contractuale, fapt ce-i acordă şi dreptul de a pretinde la dobândirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, la construcţia cărui a contribuit prin cota achitată integral, conform prevederilor contractuale.

Conform art. 9 Cod civil, persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu bună- credinţă, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu bunele moravuri. Buna-credinţă se prezumă până la proba contrară. Neexercitarea de către persoanele fizice şi juridice a drepturilor civile ce le revin nu duce la stingerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Iar conform art. 512 alin.(1) din Codul civil, în virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face.

Raportând la caz prevederile enunţate în coroborare cu materialul probator administrat, instanţa de recurs consideră drept corectă reţinerea instanţelor de judecată cu referire la faptul că Valeriu Cernov şi-a onorat obligaţiunile asumate în baza contractului nr. 19/01/06 de participare prin cotă la construirea locuinţei din 29 martie 2006, pe când SRL „Melconic” nu şi-a executat obligaţiile conform clauzelor prezentului contract, nu a asigurat recepţia finală a imobilului la prima etapă până la 31 octombrie 2007 şi respectiv, n-a transmis în proprietatea lui Valeriu Cernov apartamentul nr. 11 din blocul locativ nr. 1 din str. S. Lazo, 25 mun. Chişinău. În confirmarea faptului dat vine şi actul de inspectare la faţa locului a bunului imobil din str. S. Lazo, 25 mun.

Chişinău nr. 0100/09/7531 din 07 iulie 2009, întocmit de specialistul OCT Chişinău (f. d. 24-30 vol. I), din care rezultă că numărul cadastral al imobilului este 0100417031, beneficiarul terenului este SRL „Melconic” în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1-11128 din 15 noiembrie 2005, beneficiarul construcţiei fiind tot SRL „Melconic”, cărui i-a fost eliberată autorizaţia de construire nr. 290 din 19 iunie 2007, destinaţia construcţiei - bloc locativ. La fel din act se oglindeşte că la ziua inspectării bunul imobil este o construcţie nefinisată, unde lipseşte tencuiala interioară. Din actul de inspecţie se reflectă şi planul construcţiei al etajului 4 al bunului imobil nr. 25 din str. Serghei Lazo, mun.

Chişinău, în care se vede amplasarea a 4 apartamente, inclusiv şi a apartamentului nr. 11, cu trei odăi, care este cel contractat de către Valeriu Cernov. În acest context prezintă relevanţă prevederile art. 622 alin. (1) Cod civil, care indică că în cazul neexecutării de către debitor a obligaţiei de a preda un bun, creditorul are dreptul să ceară ca bunul să fie luat de la debitor şi să-i fie predat sieşi ori să ceară plata despăgubirii. Iar articolul 320 alin. (1) şi (2) Cod civil, statuează că dreptul de proprietate asupra unui bun nou, realizat de persoană pentru sine se dobîndeşte de către aceasta dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate.

Cu referire la prevederile enunţate şi având în vedere faptul că Valeriu Cernov a investit mijloacele financiare proprii în construcţia apartamentului nr. 11 din blocul locativ din str. S. Lazo, 25 mun. Chişinău şi locului de parcare, achitând pe deplin preţul contractului, însă SRL „Melconic” construind blocul locativ nominalizat, nu a asigurat darea în exploatare a blocului locativ şi transmiterea apartamentului în proprietatea investitorului, instanţa de recurs constată că instanţele de judecată corect au ajuns la concluzia admiterii pretenţiei lui Valeriu Cernov cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nominalizat şi unui loc de parcare.

În susţinerea acestei concluzii instanţa de recurs relevă şi faptul că executându-şi obligaţiile în condiţiile prevăzute de contractul nr. 19/01/06 de participare prin cotă la construirea locuinţei din 29 martie 2006, Valeriu Cernov, a avut o „speranță legitimă” că la expirarea termenului prevăzut de contract va obţine dreptul de proprietate asupra apartamentului şi locului de parcare, la construcţia căror a contribuit financiar, prin achitarea preţului convenit în contract, drept care este unul garantat şi protejat de Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

În asemenea circumstanţe, instanţa de recurs prin prisma art. 316 Cod civil, care reglementează garantarea dreptului de proprietate, reţine drept justă şi concluzia instanţelor de judecată cu privire la faptul că prin respingerea acţiunii lui Valeriu Cernov, în condiţiile stabilite la caz, ar genera o situaţie în care ultimul ar fi în imposibilitate de a obţine în proprietate imobilul contractat sau de a-şi restitui mijloacele băneşti, achitaţi pentru construcţia acestui imobil, împrejurare ce inevitabil ar duce la încălcarea dreptului ultimului consfinţit de art. 1 al Primului Protocol adiţional al CEDO. Prin urmare, instanţa de recurs respinge şi afirmaţiile recurentului cu referire la faptul că până la moment construcţia blocului locative din str. S. Lazo, 25 mun.

Chişinău este nefinisată, ce face imposibilă recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentelor din acesta, deoarece materialele atestă cu certitudine că actualmente construcţia din str. Serghei Lazo, 25, deşi nu este dată în exploatare, aceasta, însă este înregistrată la Organul cadastral, având şi număr cadastral respectiv, fapt ce acordă posibilitatea recunoaşterii dreptului de proprietate asupra încăperilor izolate din cadrul acestei construcţii. Mai mult şi art. 405 alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, direct statuează că este posibilă înregistrarea construcţiei viitoare, a încăperilor izolate din cadrul construcţiei viitoare şi a dreptului de proprietate asupra acestora.

Construcţiei viitoare, precum şi încăperilor izolate din cadrul acesteia li se atribuie numere cadastrale provizorii. La înregistrarea construcţiei viitoare sau a încăperilor izolate din cadrul acesteia, în registrul bunurilor imobile se aplică menţiunea „bun viitor”. La fel, sunt lipsite de suport legal şi afirmaţiile recurentului precum că Valeriu Cernov nu poate pretinde la dreptul de proprietate asupra bunului în litigiu pe motiv că societatea se află în proces de insolvabilitate, iar prin acţiunea dată se diminuează masa debitoare, prin ce se creează un dezavantaj patrimonial pentru restul creditorilor, deoarece din momentul achitării integrale a costului apartamentului în litigiu, Valeriu Cernov a devenit, de fapt, proprietarul acestor bunuri, astfel urmând a fi respectată doar încadrarea acestui drept în normele legale, care va fi posibil de realizat după darea blocului locativ din str. S. Lazo, 25 mun.

Chişinău în exploatare. Este apreciată critic şi susţinerea recurentului cu privire la faptul că Curtea de Apel Chişinău nu s-a expus asupra recursului declarat de SRL „Melconic” împotriva încheierii primei instanţe din 19 aprilie 2010, prin care a fost respins demersul administratorului SRL „Melconic” cu privire la suspendarea procesului în prezenta cauză, deoarece aceasta este una declarativă, or la materialele dosarului nu există un recurs formulat în acest sens.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Curtea a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs, mai mult că acestea sunt similare celor invocate pe parcursul examinării cauzei şi care au fost supuse aprecierii.

Totodată, instanţa de recurs remarcă şi faptul că întru asigurarea aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei de către instanţele judecătoreşti, pentru asigurarea unificării practicii judiciare, cât şi în scopul evitării unor posibile condamnări a statului la CEDO, la caz, este relevant de a invoca deciziile Curţii Supreme de Justiţie din 17 aprilie 2013 (dosarul nr. 2ra-268/13) şi din 18 decembrie 2013 (dosarul 2ra- 3559/13) emise în litigii similare, la cererile de chemare în judecată a lui Valeriu Mîndru şi respectiv, a Tatianei Condratiuc împotriva SRL „Melconic” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului, unde au fost pronunţate hotărâri cu privire la admiterea acestor cereri.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Beian contra României. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Melconic”, în proces de insolvabilitate.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 septembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 iunie 2011 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valeriu Cernov împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Melconic”, în proces de insolvabilitate, Olgăi Gherciu, Elvirei Gherciu cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi la cererea reconvenţională a Societăţii cu Răspundere Limitată „Melconic”, în proces de insolvabilitate împotriva lui Valeriu Cernov şi Rodicăi Cernov cu privire la declararea nulităţii actului juridic şi încasarea sumei. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov Ala Cobăneanu