2ra-119/14 — Declararea nulităţii contractului de donaţie

prima instanţă: L.Caraianu dosarul nr.2ra-119/14 instanţa de apel: A.Cudrov, E.Dimina, E.Lazareva DECIZIE 22 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Andrei Harghel, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Zavitaeva Tatiana prin intermediul reprezentantului Jecov Nicolai, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zavitaeva Tatiana împotriva lui Tonev Gheorghii şi Marinova Maria cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 04 iunie 2013 prin care a fost admis apelul declarat de către Marinova Maria, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 21 decembrie 2012, fiind emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 29 august 2012 Zavitaeva Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tonev Gheorghii şi Marinova Maria cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat, că la 04 octombrie 2005 Tonev Gheorghii şi Marinova Maria au încheiat contractul de donaţie nr.2308, prin care Tonev Gheorghii a donat Mariei Marinova apartamentul nr.6 din str. Karl Marx,6, oraşul Ceadîr-Lunga.

Menţionează că, iniţial apartamentul nr.6 din str. Karl Marx,6, oraşul Ceadîr- Lunga i-a aparţinut în proprietate bunicăi ei Zavitaeva Nadejda, în baza contractului 1 de vînzare-cumpărare din 23 mai 1995, care ulterior i-a testat ei averea sa, inclusiv şi apartamentul în litigiu, conform testamentului din 27 iulie 1995. În acelaşi timp, prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 12 mai 2005 a fost recunoscut dreptul de proprietate a lui Tonev Gheorghii asupra apartamentului nr.6 din str. Karl Marx, 6, oraşul Ceadîr-Lunga, cu toate că proprietarul apartamentului Zavitaeva Nadejda nu a încheiat careva acte juridice de înstrăinare a bunului imobil, iar examinarea pricinii civile a avut loc în lipsa ei, nefiind citată în mod legal.

Susţine că, despre hotărîrea judecătorească menţionată Zavitaeva Nadejda a aflat în luna decembrie 2009 şi prin decizia Curţii de Apel Comrat din 02 februarie 2010 s-a casat hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 12 mai 2005, cu remiterea pricinii la rejudecare. Prin încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 30 iunie 2010 acţiunea lui Tonev Gheorghii împotriva Nadejdei Zavitaeva privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil a fost scoasă de pe rol în legătură cu neprezentarea reclamantului la şedinţa de judecată. Însă, în această perioadă, Tonev Gheorghii, acţionînd cu rea-credinţă, a încheiat cu Marinova Maria contractul de donaţie a apartamentului nr.6 din str. Karl Marx, 6, oraşul Ceadîr-Lunga.

Consideră că, contractul de donaţie nr.2308 din 04 octombrie 2005, încheiat între Tonev Gheorghii şi Marinova Maria, este lovit de nulitate absolută, deoarece contravine normelor imperative, fiind încheiat cu intenţia de a ascunde un alt act juridic. Cere reclamanta, declararea nulităţii contractului de donaţie din 04 octombrie 2005, încheiat între Tonev Gheorghii şi Marinova Maria, cu repunerea părţilor în poziţie iniţială şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 21 decembrie 2012 acţiunea a fost admisă. S-a declarat nul contractul din 04 octombrie 2005 de donaţie a apartamentului nr.6 din str. Karl Marx, 6, oraşul Ceadîr-Lunga, încheiat între Tonev Gheorghii şi Marinova Maria, cu întoarcerea bunului primit conform contractului de donaţie în posesiunea părţilor.

S-a încasat de la Tonev Gheorghii şi Marinova Maria în beneficiul Tatianei Zavitaeva cheltuielile de judecată în mărime de 1037 lei. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 04 iunie 2013 a fost admis apelul declarat de către Marinova Maria, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 21 decembrie 2012, fiind emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. La 16 august 2013 Zavitaeva Tatiana prin intermediul reprezentantului Jecov Nicolai, a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În susţinerea recursului s-a invocat că, concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi au fost aplicate eronat normele de drept 2 material.

În acest sens a menţionat că, hotărîrea judecătorească în baza căruia intimatul Tonev Gheorghii a fost recunoscut proprietar al apartamentului nr.6 din str. Karl Marx, 6, oraşul Ceadîr-Lunga a fost casată, din care motiv contractul de donaţie a apartamentului în litigiu încheiat ulterior între Tonev Gheorghii şi Marinova Maria este nul, în temeiul art.220 Codul civil, invocat în cererea de chemare în judecată înaintată în prezenta pricină. La fel, au indicat că intimata Marinova Maria nu poate fi recunoscută ca dobînditor de bună-credinţă a apartamentului în litigiu, deoarece bunul imobil a ieşit din posesiunea proprietarului contrar voinţei acestuia. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Comrat la 29 iulie 2013. Astfel, recursul se consideră depus în termen. Judecînd recursul declarat de către Zavitaeva Tatiana prin intermediul reprezentantului Jecov Nicolai împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimata Marinova Maria, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea instanţei de fond din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Instanţa de judecată a constatat că, la situaţia din 29 decembrie 2000 apartamentului nr.6 din str. Karl Marx, 6, oraşul Ceadîr-Lunga aparţinea cu drept de proprietate Nadejdei Zavitaeva, în baza contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr.1480 din 23 mai 1995 (f.d.5). Prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 12 mai 2005 a fost admisă acţiunea lui Tonev Gheorghii împotriva Nadejdei Zavitaeva, fiind recunoscut după Tonev Gheorghii dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.6 din str. Karl Marx, 6, oraşul Ceadîr-Lunga (f.d.13-14). În baza acestei hotărîri judecătoreşti, OCT Comrat a înregistrat la 26 august 2005 dreptul de proprietate a lui Tonev Gheorghii asupra acestui imobil.

La 04 octombrie 2005, prin contractul de donaţie nr.2308 Tonev Gheorghii a donat Mariei Belecci (Marinova) apartamentul nr.6 din str. Karl Marx,6, oraşul Ceadîr-Lunga (f.d.4). Contractul menţionat a fost înregistrat la OCT Comrat la 07 octombrie 2005. 3 De asemenea s-a stabilit că, la 28 decembrie 2009 Zavitaeva Nadejda a decedat (f.d.11). Prin testamentul din 27 iulie 1995 Zavitaeva Nadejda a testat Tatianei Zavitaeva averea ce îi aparţine, inclusiv şi apartamentul nr.6 din str. Karl Marx, 6, oraşul Ceadîr-Lunga (f.d. 8). Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 02 februarie 2010 a fost admis apelul declarat de către Zavitaeva Nadejda, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 12 mai 2005, cu remiterea pricinii spre rejudecare.

Prin încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 30 iunie 2010 acţiunea lui Tonev Gheorghii împotriva Nadejdei Zavitaeva privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr.6 din str. Karl Marx, 6, oraşul Ceadîr-Lunga, a fost scoasă de pe rol în temeiul art.267 lit.g) CPC (f.d.17). Instanţa de recurs, reţine că Zavitaeva Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tonev Gheorghii şi Marinova Maria solicitînd declararea nulităţii contractului de donaţie din 04 octombrie 2005, încheiat între Tonev Gheorghii şi Marinova Maria, cu repunerea părţilor în poziţie iniţială şi compensarea cheltuielilor de judecată. Conform art. 827 alin. (1) Codul civil, prin contract de donaţie o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte parţi (donatar).

Potrivit art. 216, 217 alin. (1) - (3), 219 alin. (2) din Codul civil, actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută). Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de către instanţa de judecată sau prin acordul părţilor (nulitate relativă). Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual, iar instanţa de judecată o invocă din oficiu. Nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părţi a actului lovit de nulitate. Acţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă. Fiecare persoană trebuie să restituie tot ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilităţii de restituire, este obligată să plătească contravaloarea prestaţiei.

Conform art. 220 alin. (1) Codul civil, actul juridic sau clauza care contravine normelor imperative, este nulă dacă legea nu prevede altfel. În circumstanţele relevate şi conform normelor de drept material enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că, prima instanţă just a admis acţiunea, declarînd nul contractul din 04 octombrie 2005 de donaţie a apartamentului nr.6 din str. Karl Marx, 6, oraşul Ceadîr-Lunga, încheiat între Tonev Gheorghii şi Marinova Maria, cu întoarcerea bunului primit conform contractului de donaţie în posesiunea părţilor, deoarece actul 4 juridic contestat este lovit de nulitate absolută în temeiul art. 220 Cod civil dat fiind faptul că hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 12 mai 2005, în baza căreia a fost înregistrat dreptul de proprietate a lui Tonev Gheorghii asupra apartamentului în litigiu, a fost anulată.

Nu sunt întemeiate şi se resping argumentele intimatei Marinova Maria expuse în susţinerea poziţiei cu referire la faptul că anularea hotărîrii judecătoreşti prin care a fost recunoscut dreptul de proprietate a lui Tonev Gheorghii asupra apartamentului în litigiu nu constituie temei pentru declararea nulităţii contractului de donaţie din 04 octombrie 2005, că în calitate de dobînditor de bună credinţă i se garantează dreptul de proprietate asupra bunului imobil, deoarece se bazează pe interpretarea eronată a normelor de drept material. Or, conform art.219 alin. (2) Cod civil fiecare persoană trebuie să restituie tot ce a primit în baza actului juridic nul, astfel încît părţile actului juridic să ajungă în situaţia care exista înaintea încheierii actului, iar calitatea posesorului de la care se revendică bunul nu poate fi stabilită de bună credinţă în cazul cînd bunul a ieşit din posesia proprietarului contrar voinţei acestuia.

Totodată, Colegiul remarcă că conform art.375 alin. (2) Cod civil, dacă bunurile au fost dobîndite cu titlu gratuit de la o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze, proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile în toate cazurile. Potrivit prevederilor art.94 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut câştig de cauză toate cheltuielile de judecată. La materialele cauzei au fost anexate bonurile de plată nr. 33711718 din 28 august 2012 în mărime de 225,20 lei şi nr. 32435875 din 08 august 2012 în mărime de 600 lei pentru achitarea taxa de stat la depunerea acţiunii, precum şi bonurile de plată din 29 octombrie 2012 şi 27 noiembrie 2012 în mărime de 182 lei pentru citarea pîrîtului (f.d.

18, 19, 61, 62). Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă, conducîndu-se de prevederile art. 90 CPC, corect a încasat din contul lui Tonev Gheorghii şi Marinova Maria în beneficiul Tatianei Zavitaeva suma de 1037 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere că circumstanţele pricinii au fost constatate de instanţa de fond, care a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Zavitaeva Tatiana prin intermediul reprezentantului Jecov Nicolai, a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea intanţei de fond.

5 În conformitate cu art.445 al.(1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Zavitaeva Tatiana prin intermediul reprezentantului Jecov Nicolai. Se casează decizia Curţii de Apel Comrat din 04 iunie 2013 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 21 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zavitaeva Tatiana împotriva lui Tonev Gheorghii şi Marinova Maria cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Andrei Harghel Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 6