- Dosarul nr.
- 3ra-75/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 ianuarie 2014
- Părțile
- APLP 25 31 or. Orhei vs Primăria şi Consiliul orăşenesc Orhei
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-75/14 — Contestarea actului administrativ
Judecătoria Orhei Dosarul nr. 3ra-75/14 Judecător: S. Procopciuc Curtea de Apel Chişinău Judecători: A. Minciună, L. Bulgac, L. Popova Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gribovan Alexei – preşedintele Asociaţiei Proprietarilor Locuinţelor Privatizate 25/31 or. Orhei, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei Proprietarilor Locuinţelor Privatizate 25/31 or.
Orhei împotriva Primăriei şi Consiliului orăşenesc Orhei privind contestarea actului adminstrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, CONSTATĂ : La data de 27.02.2013 reclamantul APLP 25/31 or. Orhei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei şi Consiliului orăşenesc Orhei privind prelungirea termenului de prescripţie şi anularea deciziei Primăriei or. Orhei nr.7.17 din 20.05.2008. În motivarea cererii reclamantul APLP 25/31 or. Orhei a indicat că, prin decizia Primăriei Orhei din 18.09.1997 a fost permisă transferarea casei nr.13 de pe bulevardul M. Eminescu de la balanţa DPGCL la balanţa APLP 25/31 or. Orhei, inclusiv demisolul şi terenul de pe lîngă imobil conform schemei şi paşaportului tehnic (f.d.4).
La data de 20.08.2010, Gribovan Alexei, a fost ales în calitate de administrator al APLP 25/31 or. Orhei. La începutul lunii februarie 2013 teritoriul aferent imobilului a fost ocupat de persoane terţe. Reclamantul s-a adresat la Primăria pentru a soluţiona situaţia creată, iar ca răspuns, s-a eliberat decizia nr. 7.17 din 20.05.2008 prin care a fost aprobat planul cadastral al terenului aferent blocului de locuit din strada M. Eminescu 13, elaborat la scara 1:500 cu suprafaţa de 0,0745 ha cod cadastral 6401401025, în hotarele generale contrasemnat de arhitect. Astfel, menţionează APLP 25/31 or. Orhei că au fost deposedaţi de 0,0559 ha. Despre existenţa deciziei nr. 7.17 din 20.05.2008 a aflat la finele lunii ianuarie 2013. Invocă reclamantul, că această decizie este ilegală deoarece nu a fost respectată procedura de adunare a membrilor APLP.
1 Reclamantul a înaintat cerere prealabilă în adresa Oficiului cancelariei de stat Orhei. Prin răspunsul din 18 februarie 2013 s-a comunicat că, nu poate fi examinată cererea pe motiv că a fost omis termenul de prescripţie. Solicită reclamantul, restabilirea termenului de prescripţie şi anularea deciziei Consiliului orăşănesc Orhei nr. 7.17 din 20.05.2008. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 04 iulie 2013, s-a admis acţiunea înaintată de APLP 25/31 or. Orhei către Primăria şi Consiliul orăşenesc Orhei privind contestarea actului administrativ. Nefiind de acord cu hotărîrea nominalizată, la data de 05.08.2013, Consiliul orăşenesc Orhei, a depus apel, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie respinsă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Consiliul orăşenesc Orhei. A fost casată hotărîrea Judecătoriei Orhei din 04 iulie 2013, şi pe cauza dată s-a da o nouă hotărîre prin care acţiunea înaintată de APLP 25/31 or. Orhei împotriva Primăriei şi Consiliului orăşenesc Orhei privind contestarea actului administrativ - a fost respinsă, ca neîntemeiată şi tardivă. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel fiind întemeiate.
În motivarea deciziei, instanţa de apel a invocat prevederile art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ şi art. 271 din Codul Civil al RM, care reglementează aspecte ce ţin de termenul de 30 zile în interiorul căruia se înaintează cereri prin care se solicită anularea uni act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins, respectiv aplicarea prescripţiei extinctive. Totodată, instanţa de apel a indicat că, acţiunea reclamantului este tardivă şi din această cauză a fost respinsă, iar pentru repunerea în termen, reclamantul nu a prezentat probe pertinente şi admisibile care ar confirma imposibilitatea adresării în termen. La 20 noiembrie 2013, Gribovan Alexei – preşedintele Asociaţiei Proprietarilor Locuinţelor Privatizate 25/31 or.
Orhei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 cu menţinerea în vigoare a hotărîrii Judecătoriei Orhei din 04 iulie 2013. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de contencios administrativ. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.
Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. 2 În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Gribovan Alexei – preşedintele Asociaţiei Proprietarilor Locuinţelor Privatizate 25/31 or. Orhei asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gribovan Alexei – preşedintele Asociaţiei Proprietarilor Locuinţelor Privatizate 25/31 or.
Orhei ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Gribovan Alexei – preşedintele Asociaţiei Proprietarilor Locuinţelor Privatizate 25/31 or. Orhei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei Proprietarilor Locuinţelor Privatizate 25/31 or. Orhei împotriva Primăriei şi Consiliului orăşenesc Orhei privind contestarea actului adminstrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. 3 Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 4