- Dosarul nr.
- 2ra-291/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 ianuarie 2014
- Părțile
- Tonu Mihail vs Balan Nicolai
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-291/14 — Încasarea prejudiciului material
prima instanţă: A. Danilov dosarul nr. 2ra-291/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Balan Nicolai, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tonu Mihail către Balan Nicolai cu privire la repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 septembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Balan Nicolai şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 07 decembrie 2011, c o n s t a t ă La data de 28 iulie 2011 Tonu Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Balan Nicolai cu privire la repararea prejudiciului material şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul Mihail Tonu a menţionat că în rezultatul accidentului rutier, care a avut loc la data de 06 iunie 2011, a fost deteriorat automobilul „Chevrolet Aveo”, nr/î IL BB 687, condus de Balan Nicolai, care în timpul deplasării cu automobilul s-a tamponat în bordură şi în panoul de publicitate situate în mun. Chişinău pe str. Calea Orheiului. Automobilul sus menţionat îi aparţine cu drept de proprietate. La data de 13 iunie 2011 a fost întocmit Raportul de evaluare a pagubei nr. 403/06A, la care a fost invitat Balan Nicolai prin telegramă, însă acesta nu s-a prezentat.
În urma examinării mijlocului de transport auto, s-a constatat că prejudiciul material cauzat lui Tonu Mihail în urma accidentului rutier, prin tamponarea de către Balan Nicolai a automobilului Chevrolet Aveo , nr./î ÎI BB 687, pe care îl deţinea în locaţiune, constituie suma de 110 508,54 lei. Costul mediu de piaţă a unui automobil analogic, conform datelor pieţei auto din Republica Moldova şi a presei economice actuale, este de 106 262 lei. Astfel, prin concluzia expertului a fost stabilit că conform tehnologiei de recondiţionare a autovehiculelor avariate, automobilul Chevrolet Aveo cu n/î IL BB 687 nu este raţional economic de reparat, deoarece valoarea cheltuielilor depăşesc valoarea medie de piaţă a unui automobil analogic.
La momentul producerii accidentului rutier posesorul automobilului Chevrolet Aveo, nr./î IL BB 687, nu deţinea contract de asigurare facultativă (benevolă) a automobilului. Astfel, Balan Nicolai avea obligaţia de a achita suma de 106 262 lei în calitate de despăgubire pentru prejudiciul cauzat. La data de 22.06.2011 a expediat în adresa pîrîtului o reclamaţie prin care a solicitat achitarea benevolă a sumei sus indicate, la care nu a primit nici un răspuns. În acelaşi timp, reclamantul a menţionat că a fost nevoit să suporte cheltuieli suplimentare ce ţin de efectuarea raportului de constatare în mărime de 800 lei, precum şi cheltuielile pentru asistenţa juridică în mărime de 3500 lei.
Solicită reclamantul încasarea în beneficiul său de la Balan Nicolai a sumei de 106 262 lei cu titlu de prejudiciu material suportat în urma deteriorării automobilului, suma de 800 lei - costul efectuării expertizei şi suma de 1593,93 lei - taxa de stat achitată la intentarea acţiunii, precum şi suma de 3500 lei ce constituie cheltuieli pentru asistenţa juridică. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 07 decembrie 2011 acţiunea a fost admisă şi s-a încasa de la Balan Nicolai în beneficiul lui Tonu Mihail suma de 106 262 lei cu titlu de prejudiciu material şi taxa de stat în mărime de 1593,93 lei, iar în total 107 855,93 lei. S-a încasat de la Balan Nicolai în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1593,93 lei.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Balan Nicolai a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 septembrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Balan Nicolai şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La adoptarea soluţiei instanţa de apel şi prima instanţă au concluzionat că în rezultatul accidentului rutier care a avut loc la data de 06 iunie 2011 a fost deteriorat automobilul „Chevrolet Aveo”, n/î IL BB 687, care aparţine cu drept de proprietate lui Tonu Mihail, ce se confirmă prin certificatul de înmatriculare anexat la materialele dosarului.
La momentul producerii accidentului automobilul dat era condus de Nicolai Balan, pe care îl deţinea în locaţiune şi care a fost recunoscut vinovat de comiterea accidentului prin decizia agentului constatator privind aplicarea sancţiunii din 17 iunie 2011. 2 Conform raportului de evaluare a pagubei 403/06A din 14 iunie 2011, în urma examinării mijlocului de transport auto „Chevrolet Aveo”, n/î IL BB 687, s-a constatat că prejudiciul material cauzat prin deteriorarea acestuia constituie suma de 110 508,54 lei. Costul mediul pe piaţă unui automobil analogic, conform datelor pieţei auto din Republica Moldova şi a presei economice actuale, este de 106 262 lei. Astfel, prin concluzia expertului a fost stabilit că conform tehnologiei de recondiţionare a autovehiculelor avariate, automobilul „Chevrolet Aveo”, n/î IL BB 687, nu este raţional economic de reparat, deoarece valoarea cheltuielilor depăşeşte valoarea medie de piaţă a unui automobil analogic.
La momentul producerii accidentului rutier posesorul automobilului „Chevrolet Aveo”, n/î IL BB 687, nu deţinea contract de asigurare facultativă (benevolă) a autovehiculului. Reieşind din prevederile art. 1410 alin. (1) şi (2) Cod Civil, care prevede răspunderea pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit şi din circumstanţele de fapt stabilite, instanţa de apel şi prima instanţă au admis acţiunea prin încasarea de la Balan Nicolai în beneficiul lui Tonu Mihail suma de 106 262 lei cu titlu de prejudiciu material şi taxa de stat în mărime de 1593,93 lei, iar în total 107 855,93 lei. Or, Balan Nicolai s-a făcut vinovat de producerea accidentului rutier şi cauzarea prejudiciului în urma acestuia prin deteriorarea unităţii de transport ce-i aparţinea cu drept de proprietate lui Mihail Tonu.
La 15 noiembrie 2013 Balan Nicolai a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond. În motivarea recursului s-a indicat că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele pricinii. În acest sens, recurentul a invocat că conform adeverinţei Ministerului Tehnologiilor Informaţionale din 18 octombrie 2013, automobilul de model „Chevrolet Aveo”, nr./î IL BB 687, din data de 17 ianuarie 2013 a fost reînmatriculat după alte persoană, în baza contractului de vînzare- cumpărare din 17 ianuarie 2013, cu eliberarea nr. de înmatriculare CQL 390. La fel, recurentul a invocat că pricina a fost examinată în lipsa sa.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. 3 Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Balan Nicolai nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.
Instanţa de recurs ţine să menţioneze referitor la argumentele recurentului, precum că pricina a fost examinată în lipsa sa. Pentru şedinţa primei instanţe din data de 07 decembrie 2011, Balan Nicolai, în conformitate cu art. 108 CPC, a fost citat public prin intermediul ziarului „Timpul” (f.d. 34). Despre examinarea cauzei pentru şedinţa instanţei de apel din data de 19 septembrie 2013, Balan Nicolai a fost înştiinţat prin recipisă contra semnătură (f.d. 66). . Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele lui Balan Nicolai formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.
Instanţa de apel şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Balan Nicolai, în esenţa lui, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.
Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. 4 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Balan Nicolai ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Balan Nicolai se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5