2ra-314/14 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanţă: S.Namaşco dosarul nr. 2ra - 314/14 instanţa de apel: A.Panov, S.Arnăut, T.Pelin ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Rusu Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru în interesele recurentului Rusu Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Gheorghe către Revista „Autoexpert” şi Andrei Tabuica cu privire la încasarea datoriei pentru lucrările de redactare, corectare şi stilizare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Rusu Gheorghe, şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 11 februarie 2013, c o n s t a t ă La 27 iunie 2012 reclamantul Rusu Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Revista „Autoexpert” şi Andrei Tabuica cu privire la încasarea datoriei pentru lucrările de redactare, corectare şi stilizare. În motivarea acţiunii indicat că, reclamantul şi pîrîtul în luna iulie 2008 au convenit verbal asupra următoarelor: pîrîtul Andrei Tabuica, în calitate de redactor şef al revistei „Autoexpert”, va prezenta prin poşta electronică, internet, materialele care urmau să apară pe paginile revistei, iar Rusu Gheorghe le va citi, redacta, stiliza şi le va restitui redacţiei pe aceeaşi cale. A menţionat că pîrîţii Andrei Tabuica şi revista „Autoexpert” şi-au asumat obligaţia să plătească reclamantului remuneraţie în mărime de 150 de euro pentru fiecare număr de revistă, indiferent de volumul materialelor publicate, în termen de o lună de la apariţia respectivului număr.

Dovada existenţei convenţiei între părţi se regăseşte şi în căsuţa tehnică a revistei, unde acesta figurează în calitate de stilizator, iar poza din imagini îl înfăţişează pe pîrîtul Andrei Tabuica. Reclamantul a mai indicat că convenţia a fost respectată de către pîrîţi pînă în luna august 2010, după care aceştia au încetat să mai achite reclamantului serviciile prestate. În perioada septembrie 2010 - iulie 2011 au apărut 7 numere de revistă, pentru care pîrîţii nu au plătit reclamantului retribuţia cuvenită şi datoria în mărime de 1000 euro. Din cauza neonorării obligaţiilor de plată, reclamantul a fost nevoit să suporte cheltuieli nejustificate. A solicitat încasarea de la pîrîţi a datoriei în mărime de 1000 euro pentru serviciile prestate, încasarea cheltuielilor pentru schimbul datei plecării în mărime de 180 euro, încasarea dobîndei achitate la creditul contractat şi cheltuielile de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 februarie 2013, acţiunea a fost respinsă ca nefondată. La 12 martie 2013 Rusu Gheorghe a depus apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe, şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 iunie 2013 s-a respins apelul declarat de către Rusu Gheorghe, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 11 februarie 2013. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii.

Instanţa de apel a reţinut că, Tabuica Andrei în calitate de redactor şef al revistei „Autoexpert” nu a încheiat nici un contract cu Rusu Gheorghe. Iar afirmaţiile precum că s-a încheiat contract de antrepriză sau de prestări de servicii, în formă verbală, nu pot fi reţinute. Potrivit legii contractele oneroase trebuie să îmbrace forma stabilită de lege, astfel, în temeiul art. 210 alin. (1) CPC, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeşte 1000 lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. Iar în temeiul art. 211 alin. (1) CPC, nerespectarea formei scrise face să decadă părţile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic.

La fel instanţa de apel a reţinut, că atît contractul de antrepriză, prin care conform prevederilor art. 946 Cod civil, o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client), iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit, cît şi contractul de prestări servicii prin care conform prevederilor art. 970 Cod civil, o parte (prestator) se obligă să presteze celeilalte părţi (beneficiar) anumite servicii, iar aceasta se obligă să plătească retribuţia convenită, are drept subiect atât persoane fizice, cît şi persoane juridice. Iar potrivit prevederilor art. 1 din Legea cu privire la antreprenoreat şi întreprinderi nr. 845 din 03.01.1992, antreprenorii desfăşoară activitatea de antreprenoreat, care este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, doar în cazul în care deţin patenta de întreprinzător sau a constituit întreprinderea individuală.

Prin urmare, instanţa de apel a constatat că, Rusu Gheorghe singur recunoaşte faptul că Tabuica Andrei în calitate de redactor şef era obligat să înregistreze oficial revista „Autoexpert” în modul cuvenit de lege ca ediţie periodică conform art.6 din Legea presei din 26.10.1994, precum şi să încheie un contract de muncă cu reclamantul Rusu Gheorghe, conform prevederilor art.8 pct.9 din Legea presei şi art.58 Codul muncii. Faptul că apelantul şi-a încredinţat prestarea serviciilor pe baza unei convenţii orale, este pe propria răspundere, iar instanţa judecătorească nu are temei legal de admitere a acţiunii, ori circumstanţele apelantului invocate în acţiune nu au fost constatate şi demonstrate pe deplin.

La 06 noiembrie 2013 Rusu Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru în interesele recurentului Rusu Gheorghe au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului s-a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Rusu Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru în interesele recurentului Rusu Gheorghe nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Rusu Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru în interesele recurentului Rusu Gheorghe, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Rusu Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru în interesele recurentului Rusu Gheorghe ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Rusu Gheorghe şi reprezentantul Ţurcan Petru în interesele recurentului Rusu Gheorghe se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru