- Dosarul nr.
- 2ra-934/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 23 aprilie 2015
- Părțile
- Aftentiev Anatolie vs Rusu Denis
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-934/15 — Restituirea sumei, eşalonarea achitării taxei de stat şi încasarea cheltuielilor de judecată
prima instanţă: M. Buşuleac dosarul nr.2ra-934/15 instanţa de apel: G. Eni N. Bondarenco, V. Movilă ÎNCHEIERE 23 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Rusu Denis, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aftentiev Anatolie împotriva lui Rusu Denis cu privire la repararea prejudiciului material cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 21 octombrie 2014 c o n s t a t ă La data de 05 octombrie 2011 Aftentiev Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Rusu Denis cu privire la repararea prejudiciului material cauzat.
În motivarea acţiunii a menţionat că, la data de 31 decembrie 2011 Rusu Denis i-a deteriorat mijlocul de transport de model “Peugeot Expert” cu numărul de înmatriculare CHBA 374, care-i aparţine cu titlu de proprietate. Susţine că, întru confirmarea obligaţiei de reparare a prejudiciului material cauzat lui, 1 Rusu Denis a întocmit şi a semnat personal recipisa din 09 ianuarie 2012 prin care s-a obligat ca în termen de 3 luni să achite în contul lui Aftentiev Anatolie suma de 2200 euro cu titlu de prejudiciu pentru deteriorarea mijlocului de transport nominalizat supra. Afirmă că, pînă în prezent Rusu Denis nu şi-a executat obligaţia de reparare a prejudiciului material cauzat. Solicită încasarea din contul lui Rusu Denis în beneficiul său a sumei de 2200 euro cu titlu de prejudiciu material şi a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 30 iunie 2014 s-a admis acţiunea. În motivarea soluţiei prima instanţă a constatat că, vinovat de deteriorarea mijlocului de transport este Rusu Denis care a recunoscut acest fapt, iar cuantumul prejudiciului material dispus spre încasare este întemeiat or, acesta derivă din recipisa semnată de ultimul. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 21 octombrie 2014 s-a respins apelul declarat de reprezentantul lui Rusu Denis, avocatul Turculeţ Mariana şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 11 februarie 2015 Rusu Denis a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 21 octombrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.
În motivarea recursului a invocat că, decizia recurată este ilegală şi pasibilă anulării din motivele neaplicării legii care trebuia să fie aplicată, interpretării şi aplicării eronate a normelor de drept material. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 2 c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, decizia recurată este ilegală şi pasibilă anulării din motivele neaplicării legii care trebuia să fie aplicată, interpretării şi aplicării eronate a normelor de drept material reprezintă afirmaţii care nu au un suport probant şi poartă un caracter declarativ. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.
În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.
Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de 3 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Rusu Denis ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Rusu Denis se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4