2rh-4/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

Judecătoria Străşeni Dosarul nr. 2rh-4/14 Judecători: D. Mîrzenco Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Bulgac, L. Popova, A. Gavriliţa Curtea Supremă de Justiţie Judecători: S.Filincova, Iu.Bejenaru, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Druţă, Andrei Harghel, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Pavel Draguţan, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Draguţan împotriva lui Boris Draguţan, privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 22 mai 2013, CONSTATĂ : La 11 ianuarie 2011, Pavel Draguţan a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Boris Draguţan, solicitînd încasarea sumei de 33 310,33 lei, dintre care 3 310,33 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material şi 30 000 lei cu titlu de recuperare a prejudiciului moral.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că, la 03 mai 2005, Boris Draguţan l-a denunţat la poliţie pe reclamant pentru ameninţarea pîrîtului cu omor, adică de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art.155 din Codul penal. În cadrul examinării denunţului, fapta pentru care a fost denunţat reclamantul nu s-a adeverit, iar prin ordonanţa Procuraturii r-lui Străşeni din 24 martie 2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe motiv că nu există faptul infracţiunii. Menţionează reclamantul că, în legătură cu examinarea cererii de denunţ, a suportat cheltuieli de transport în sumă totală de 30 lei, care urmează a fi compensate de pîrît.

Totodată, reclamantul solicită compensarea sumei de 323,35 lei pentru timpul pierdut de muncă în legătură cu necesitatea de a se prezenta la organul de urmărire penală, reieşind din salariu mediu pe ţară pentru o zi de muncă de 107,78 lei, cît şi compensarea cheltuielilor de multiplicare a documentelor procesuale de adresare în judecată - 43,80 lei. Susţine reclamantul, că în legătură cu denunţul pîrîtului, a suportat suferinţe morale şi solicită pentru recuperarea acestui prejudiciu încasarea de la pîrît a sumei de 30 000 lei. A mai indicat reclamantul, că s-a dresat cu cereri la Procuratura r-lui Străşeni şi la organul de urmărire penală CPR Străşeni privind tragerea la răspundere penală a fratelui său - pîrîtului Draguţan Boris, pentru faptul că acesta la denunţat 1 calomnios la organul de poliţie.

Pe cazul dat, la 24 iunie 2010, a fost intentat procesul penal nr.2010338034 pe art. 311 alin. (2) lit. a) din Codul penal. Susţine reclamantul, că deoarece în cadrul acestui proces penal a avut calitatea de parte vătămată şi parte civilă, dînsul are dreptul la repararea prejudiciului material şi recuperarea prejudiciului moral. Astfel, în legătură cu această cauză penală, reclamantul solicită compensarea cheltuielilor de transport tur-retur Recea-Străşeni pentru 10 călătorii în sumă totală de 92 lei, compensarea sumei de 1 403,10 lei pentru timpul pierdut de muncă în legătură cu necesitatea de a se prezenta în aceste 10 zile la organul de urmărire penală, reieşind din salariu mediu pe ţară pentru o zi de muncă de 140,31 lei, compensarea cheltuielilor de multiplicare a documentelor procesuale pentru depunerea plîngerilor şi cererii în judecată în sumă de 44,70 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 30 ianuarie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la Boris Draguţan în beneficiul lui Pavel Draguţan 204,60 lei şi dobînda de întîrziere la această sumă, ce reprezintă 5% peste rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei, care urmează să o achite debitorul Draguţan Boris, chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă nu va executa hotărîrea în termen de 90 de zile de la data cînd aceasta v-a deveni definitivă. În rest acţiunea a fost respinsă. Împotriva hotărîrii instanţei de fond, în partea prin care pretenţiile au fost respinse, la 21 februarie 2012, a declarat apel Pavel Draguţan, invocînd că instanţa de fond nu a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele importante pentru soluţionarea cauzei.

Susţine că în hotărîrea emisă, instanţa menţionează că Boris Draguţan nu poate fi obligat să repare prejudiciul material deoarece, prin ordonanţa Procuraturii Străşeni din 08 septembrie 2010, dînsul a fost scos de sub urmărirea penală, cauza penală fiind clasată din lipsa elementelor infracţiunii. Consideră apelantul ilegală hotărîrea contestată, deoarece, necătînd la concluzia luată de instanţă, aceasta dispune totuşi încasarea de la Boris Draguţan în beneficiul lui Pavel Draguţan a prejudiciului în mărime de 204,60 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012, apelul a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 30 ianuarie 2012. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 12 februarie 2013, Pavel Draguţan a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Străşeni din 30 ianuarie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 22 mai 2013, recursul declarat de Pavel Draguţan a fost considerat inadmisibil.

La 04.10.2013 Pavel Draguţan a înaintat cerere de revizuire a încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 22 mai 2013, solicitînd admiterea acesteia şi casarea închierii revizuite. În susţinerea cererii de revizuire, revizuentul a invocat temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC. 2 În special, revizuentul a menţionat că încheierea judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Străşeni din 30.11.2010 a fost contestată cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiţie. A mai menţionat că instanţele nu au luat în consideraţie că acţiunea civilă intentată de Pavel Draguţan rezultă dintr-o cauză penală în care el a fost recunoscut parte vătămată şi parte civilă şi, prin urmare, trebuia să fie scutit de plata taxei de stat.

Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 04.10.2013, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ lărgit constată că revizuentul solicită revizuirea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 22.05.2013 şi temei de revizuire invocă lit. b) art. 449 CPC. Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste 3 circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. Faptul că Pavel Draguţan a contestat cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiţie încheierea judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Străşeni din 30.11.2010, nu constituie temei de declarare a revizuirii, prevăzut la lit. b) art. 449 CPC, deoarece nu întruneşte condiţiile impuse de legiuitor pentru admiterea lui. Or, circumstanţele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată de instanţă, adică să fie determinante pentru judecarea justă a cauzei. Înscrisul prezentat de revizuent nu poate fi reţinut ca atare, deoarece nu este de natură să influienţeze esenţial soluţia revizuită.

În speţă, reclamantul-revizuent a înaintat pretenţii materiale suportate în cauza penală pornită la plîngerea lui Boris Drăguţan privind ameninţarea cu omor de către Pavel Drăguţan, iar încheierea contestată ţine de cauza penală intentată deja la cererea revizuentului privind denunţarea calomnioasă. Totodată, Colegiul constată că afirmaţia lui Pavel Draguţan cum că instanţele nu au luat în consideraţie că acţiunea civilă intentată de Pavel Draguţan rezultă dintr-o cauză penală în care el a fost recunoscut parte vătămată şi parte civilă şi, prin urmare, trebuia să fie scutit de plata taxei de stat, nu influienţează în nici un mod soluţia revizuită, or, aceasta nu modifică temeiurile de admisibilitate a recursului.

Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. 4 Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Pavel Draguţan împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 mai 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Draguţan împotriva lui Boris Draguţan, privind repararea prejudiciului material şi moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Druţă Andrei Harghel Valentina Clevadî Iuliana Oprea 5