2ra-1265/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

Judecătoria Străşeni Dosarul nr. 2ra-1265/13 Judecători: D. Mîrzenco Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Bulgac, L. Popova, A. Gavriliţa Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 22 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Pavel Draguţan împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Draguţan către Boris Draguţan, privind repararea prejudiciului material şi moral, CONSTATĂ : La 11 ianuarie 2011, Pavel Draguţan a înaintat cerere de chemare în judecată către Boris Draguţan, solicitînd încasarea sumei de 33 310,33 lei, dintre care 3310,33 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material şi 30 000 lei cu titlu de recuperare a prejudiciului moral.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că, la 03 mai 2005, Boris Draguţan l-a denunţat la poliţie pe reclamant pentru ameninţarea pîrîtului cu omor, adică de săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art.155 din Codul penal. În cadrul examinării denunţului, fapta pentru care a fost denunţat reclamantul nu s-a adeverit, iar prin ordonanţa Procuraturii r-lui Străşeni din 24 martie 2008, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pe motiv,că nu există faptul infracţiunii. Menţionează reclamantul că, în legătură cu examinarea cererii de denunţ, a suportat cheltuieli de transport în sumă totală de 30 lei, care urmează a fi compensate de pîrît.

Totodată, reclamantul solicită compensarea sumei de 323,35 lei pentru timpul pierdut de muncă în legătură cu necesitatea de a se prezenta la organul de urmărire penală, reieşind din salariu mediu pe ţară pentru o zi de muncă de 107,78 lei, cît şi compensarea cheltuielilor de multiplicare a documentelor procesuale de adresare în judecată - 43,80 lei. Susţine reclamantul, că în legătură cu denunţul pîrîtului, a suportat suferinţe morale şi solicită pentru recuperarea acestui prejudiciu încasarea de la pîrît a sumei de 30 000 lei. A mai indicat reclamantul, că s-a dresat cu cereri la Procuratura r-lui Străşeni şi la organul de urmărire penală CRP Străşeni privind tragerea la răspundere penală a fratelui său - pîrîtului Draguţan Boris, pentru faptul că acesta la denunţat calomnios la organul de poliţie.

Pe cazul dat, la 24 iunie 2010, a fost intentat procesul penal nr.2010338034 pe art.311 alin. (2) lit. a ) din Codul penal. 1 Susţine reclamantul, că deoarece în cadrul acestui proces penal a avut calitatea de parte vătămată şi parte civilă, dînsul are dreptul la repararea prejudiciului material şi recuperarea prejudiciului moral. Astfel, în legătură cu această cauză penală reclamantul solicită compensarea cheltuielilor de transport tur-retur Recea-Străşeni pentru 10 călătorii în sumă totală de 92 lei, compensarea sumei de 1 403,10 lei pentru timpul pierdut de muncă în legătură cu necesitatea de a se prezenta în aceste 10 zile la organul de urmărire penală, reieşind din salariu mediu pe ţară pentru o zi de muncă de 140,31 lei, compensarea cheltuielilor de multiplicare a documentelor procesuale pentru depunerea plîngerilor şi cererii în judecată în sumă de 44,70 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 30 ianuarie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea de la Boris Draguţan în beneficiul lui Pavel Draguţan 204,60 lei şi dobînda de întîrziere la această sumă, ce reprezintă 5% peste rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei, care urmează să o achite debitorul Draguţan Boris, chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă nu va executa hotărîrea în termen de 90 de zile de la data cînd aceasta v-a deveni definitivă. În rest acţiunea a fost respinsă. Împotriva hotărîrii instanţei de fond, în partea prin care pretenţiile au fost respinse, la 21 februarie 2012, a declarat apel Pavel Draguţan, invocînd că instanţa de fond nu a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele importante pentru soluţionarea cauzei.

În hotărîrea emisă, instanţa menţionează că Boris Draguţan nu poate fi obligat să repare prejudiciul material deoarece, prin ordonanţa Procuraturii Străşeni din 08 septembrie 2010, dînsul a fost scos de sub urmărirea penală, cauza penală fiind clasată din lipsa elementelor infracţiunii. Consideră apelantul ilegală hotărîrea contestată, deoarece, necătînd la concluzia luată de instanţă, aceasta dispune totuşi încasarea de la Boris Draguţan în beneficiul lui Pavel Draguţan a prejudiciului în mărime de 204,60 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012, apelul a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 30 ianuarie 2012. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legitimă în corespundere cu cerinţele legii. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 12 februarie 2013, Pavel Draguţan a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Străşeni din 30 ianuarie 2012, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. În argumentarea recursului recurentul a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural.

În speţă, Pavel Draguţan a susţinut că atît din materialele cauzei penale de învinuire a lui Boris Draguţan în baza art. 311 CP, cît şi din materialele prezentei cauze civile, se dovedeşte cu certitudine că intimatul a săvîrşit infracţiunea 2 incriminată şi urmează să repare prejudiciul cauzat prin aceasta. Mai indică că instanţa de apel intenţionat a tergiversat examinarea cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au constatat circumstanţele cauzei.

În viziunea recurentului, instanţele n-au apreciat corespunzător înscrisurile probatoare. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Pavel Draguţan, asemenea aspecte nu se regăsesc. 3 Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Pavel Draguţan ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Pavel Draguţan împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 octombrie 2012, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Draguţan către Boris Draguţan, privind repararea prejudiciului material şi moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4