2ra-191/14 — Înlăturarea obstacolelor şi repararea prejudiciului material

prima instanţă: G. Coleva dosarul nr. 2ra-191/14 instanţa de apel: E. Lazareva, D. Talai, E. Dimina ÎNCHEIERE 16 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghieva Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Vlah împotriva lui Gheorghiev Grigore, Gheorghieva Maria şi Gheorghieva Tatiana cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil şi recuperarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 26 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Gheorghieva Maria şi Gheorghieva Tatiana şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 10 septembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, constată: La 04 iulie 2012, Vlah Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghiev Grigore, Gheorghieva Maria şi Gheorghieva Tatiana cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil şi recuperarea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, pîrîţii sunt proprietarii casei de locuit situată pe str. Suvorov 115, mun. Comrat, iar dînsa proprietara imobilului din str. Suvorov 115 „a”, mun. Comrat. Susţine că imobilul pîrîţilor este situat la nivelul mai înalt decît imobilul său, cu toate acestea ultimii, fără acordul ei, la o distanţă de trei metri de la peretele beciului şi construcţiilor sale accesorii, au săpat o fosă septică, amenajată cu trei inele de beton armat, însă fără a betona şi fundul fosei septice. Menţionează că pe faptul dat, fratele său, care locuieşte pe aceiaşi adresă, s-a adresat cu plîngeri în vederea acţiunilor ilegale a pîrîţilor atît Primăriei mun. Comrat, cît şi Agenţiei de Ecologie a Găgăuziei.

Afirmă că prin scrisoarea nr. 503/01/1-23 din 05 noiembrie 2010 Agenţia de Ecologie a Găgăuziei i-a comunicat, că faptele menţionate în plîngerea, şi-au găsit confirmare, iar ca urmare fiind întocmit un Act de control ecologic şi propus lui Gheorghiev Grigore să-şi betoneze fundul fosei septice, în scopul prevenirii nemerii deşeurilor şi apei uzate în beciul ei. 1 Totodată, invocă că şi de către comisia Primăriei com. Comrat a fost întocmit la 22 noiembrie 2010 un act, prin care, la fel, s-a confirmat faptul încălcărilor depistate, comisia concluzionînd că Gheorghiev Grigore urmează să-şi betoneze fundul fosei septice în decurs de o lună, şi anume pînă la data de 10 decembrie 2010, iar în comun să săpe un şanţ cu adîncimea de 1,5 metri cu construirea un perete despărţitor rezistent la apă pentru evitarea inundării beciului.

Invocă că de către pîrîţii nu au fost îndeplinite nici recomandările Agenţiei de ecologie a Găgăuziei şi nici a comisiei Primăriei com. Comrat, motiv din care, fratele său s-a adresat cu o plîngere nouă Primăriei com. Comrat cu referire la neîndeplinirea de către Gheorghiev Grigorie a indicaţiilor comisiei din 22 noiembrie 2010. Ca urmare, de către Primăria com. Comrat, repetat, a fost formată o comisie, care prin actul întocmit a constatat cauzarea prejudiciului, prin inundarea beciului din vina lui Gheorghiev Grigorie. Solicită obligarea lui Gheorghiev Grigore, Gheorghieva Maria şi Gheorghieva Tatiana să înlăture obstacolele în folosirea imobilului său situat în mun.

Comrat, str. Suvorov 115 „a” prin betonarea fundului fosei septice şi săparea unui şanţ cu adîncimea de 1,5 metri şi construirea unui perete despărţitor, rezistent la apă, pentru evitarea inundării beciului, cît şi încasarea din contul pîrîţilor în mod solidar în beneficiul său prejudiciul cauzat în mărime de 2948,20 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 10 septembrie 2012, acţiunea a fost admisă şi obligaţi Gheorghiev Grigore, Gheorghieva Maria şi Gheorghieva Tatiana să înlăture obstacole în folosirea imobilului de către Vlah Maria situat în mun. Comrat, str. Suvorov 115 „a”, prin betonarea fosei septice şi săparea unui şanţ cu adîncimea de 1,5 metri şi construirea unui perete despărţitor, rezistent la apă, pentru evitarea inundării beciului.

Totodată s-a încasat în mod solidar din contul lui Gheorghiev Grigore, Gheorghieva Maria şi Gheorghieva Tatiana în beneficiul Mariei Vlah prejudiciul material cauzata în mărime de 2948,20 lei, cît şi cheltuielile de judecată în mărime de 727 lei. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 26 martie 2013, a fost respins apelul declarat de Gheorghieva Maria şi Gheorghieva Tatiana şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La adoptarea hotărârilor judecătoreşti, în susţinerea concluziilor sale, atât prima instanţă, cât şi instanţa de apel, au conchis că faptul vinovăţiei pîrîţilor în inundarea beciului intimatei şi cauzarea ultimei a prejudiciului material a fost confirmat prin actul de verificare a comisiei Primăriei com.

Comrat din 12 noiembrie 2010, prin actul Agenţiei Ecologice a Găgăuziei nr 503/01/1-23 din 05 noiembrie 2010 şi prin concluzia Camerei de Comerţ, actele, care nu au fost contestate de către pîrîţi, mai mult, din susţinerile acestora rezultă că dînşii au betonat fosa septică, fapt ce confirmă recunoaşterea de către aceştia a vinei sale şi acordul cu concluziile organelor specializate. La 30 august 2013, Gheorghieva Maria a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingerea acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată, susţinînd că intimata a dus în eroare instanţele de judecată prin faptul că, dînşii, fără acordul ei, au săpat o fosă septică, fără a betona şi 2 fundul acesteia, deoarece casa împreună cu fosa septică au fost construite şi date în exploatare în anul 1984, pe cînd intimata a construit casa sa peste 9 ani de zile. Consideră că la construirea bunurilor sale intimata urma să conformeze regulamentului SNiP şi să amenajeze construcţiile sale la o distanţă stabilită de normele regulamentului, fapt care însă nu a fost respectat de către intimata, mai mult că beciul litigios nu este proprietatea acesteia, deoarece nu este înregistrat la organul cadastral, astfel fiind o construcţie neautorizată.

La fel, invocă că instanţele la emiterea hotărîrilor contestate şi-au întemeiat concluziile pe actele care au fost emise de organele specializate, în urma plîngerilor înaintate de către Valentina Vlah, care nu este nici parte la proces şi nici proprietara imobilului din str. Suvorov 115 „a”, mun. Comrat, pe cînd, însuşi proprietara imobilului menţionat nu s-a adresat organelor specializate nici cu o plîngere pentru rezolvarea problemelor apărute. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gheorghieva Maria nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

3 Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Gheorghieva Maria asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gheorghieva Maria ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Mariei Gheorghieva se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 4