- Dosarul nr.
- 2ra-320/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 16 ianuarie 2014
- Părțile
- Mihalache Lilia vs Bulgărean Iurie
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-320/14 — Declararea nulităţii contractului
prima instanţă: A.Sandu dosarul nr.2ra-320/14 instanţa de apel: A.Minciuna L.Bulgac, L.Popova ÎNCHEIERE 16 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Bulgărean Iurie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihalache Lilia împotriva lui Bulgărean Iurie cu privire la declararea nulităţii absolute a contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 septembrie 2013 c o n s t a t ă La data de 24 septembrie 2012 Mihalache Lilia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bulgărean Iurie cu privire la declararea nulităţii absolute a contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.
In motivarea acţiunii reclamanta Mihalache Lilia a menţionat că, la data de 30 aprilie 2012 a decedat tatăl ei, Mihalache Gheorghe, care a deţinut cu drept de proprietate apartamentul nr. 32 din or. Ialoveni, str. Daniil Sihastru, 7. A invocat că, după decesul tatălui a aflat că, în baza contractului nr. 3585 din 19 iulie 2001 bunul imobil a fost înstrăinat lui Bulgărean Iurie. Consideră că, contractul de înstrăinare a bunului nu putea fi întocmit de tatăl ei, deoarece ultimul nu avea capacitatea de exerciţiu deplină. Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 31 martie 1981 Bulgărean Iurie a fost recunoscut fără discernământ. Reclamanta Mihalache Lilia solicită declararea nulităţii contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă din 19 iulie 2001 şi încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărîrea judecătoriei Ialoveni din 21 mai 2013 acţiunea s-a admis, a fost declarat nul contractul nr. 3585 din 19 iulie 2001, prin care Mihalache Gheorghe a transmis în proprietate şi posesie lui Bulgărean Iurie apartamentul nr. 32 din or. Ialoveni, str. Daniil Sihastru, 7, cu condiţia întreţinerii pe viaţă. S-a încasat de la 1 Bulgărean Iurie în beneficiul Liliei Mihalache cheltuielile de judecată în mărime de 2821,41 lei achitate pentru taxa de stat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 septembrie 2013 s-a respins apelul declarat de Bulgărean Iurie, s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La 11 noiembrie 2013 Bulgărean Iurie a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 septembrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, pronunţarea unei noi hotărâri privind respingerea acţiunii.
În motivarea recursului a invocat, că instanţele de judecată au aplicat în mod eronat legea. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; 2 c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs că, instanţele de judecată au aplicat în mod eronat legea nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, iar instanţa de apel corect a raportat normele de drept aplicate la circumstanţele de fapt ale pricinii civile în cauză. Or, recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt, iar în conformitate cu art. 440 Cod de procedură civilă, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.
Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţele au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele recurentului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bulgărean Iurie ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Bulgărean Iurie se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 3