2ra-219/14 — Repararea prejudiciului moral

prima instanţă: O.Robu dosarul nr. 2ra-219/14 instanţa de apel: N.Craiu, A.Minciuna, S.Caitaz ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cvaşa Maxim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cvaşa Maxim împotriva executorului judecătoresc Vasian Nicolae şi Serviciul sanitaro- epidemiologic de stat privind repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 iulie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Cvaşa Maxim şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 30 aprilie 2013, c o n s t a t ă La 08 noiembrie 2012 Cvaşa Maxim s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva executorului judecătoresc Vasian Nicolae şi Serviciul sanitaro- epidemiologic de stat privind repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 09 iulie 2009 în Oficiul de executare Ciocana mun. Chişinău a Departamentului de executare a fost înregistrat spre executare documentul executoriu nr. 350/2009 din 11 mai 2009 emis de către pîrît, privind încasarea de la Cvaşa Maxim a amenzii în mărime de 2000 lei în beneficiul statului. Procedura de executare a documentului executoriu a fost preluată de către executorul judecătoresc Vasian Nicolae, iar conform încheierii din 11.01.2012 documentul a fost primit spre executare, intentată procedura de executare, stabilit termen benevol de executare şi aplicate măsuri de asigurare.

Menţionează că prin hotărîrea judecătorească din 09 iulie 2012 această încheiere a fost anulată ca neîntemeiată. 1 Susţine reclamantul că în rezultatul acţiunilor ilegale ale executorului judecătoresc, prin faptul aplicării interdicţiilor i-au fost cauzate suferinţe morale, pe care le estimează la suma de 10 000 lei. Cere reclamantul, inclusiv prin cererea suplimentară, încasarea în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei de la executorul judecătoresc Vasian Nicolae şi Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat, precum şi cheltuielilor de judecată legate de achitarea taxei de stat în mărime de 100 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 30 aprilie 2013 cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Cvaşa Maxim a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de Cvaşa Maxim şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 30 aprilie 2013. La 30 iulie 2013 Cvaşa Maxim a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În susţinerea recursului recurentul a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate, considerîndu-le ilegale şi neîntemeiate, deoarece prin respingerea acţiunii i-a fost încălcat dreptul privind păstrarea patrimoniului. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Cvaşa Maxim urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al 2 şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cvaşa Maxim este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată. Argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cvaşa Maxim ca inadmisibil.

3 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Cvaşa Maxim se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4