2ra-355/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: A. Miron dosarul nr. 2ra-355/14 instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac, A. Minciuna ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Finanţelor, de avocata Valah Alina în interesele recurentei Babcinschi Nelly şi de Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Babcinschi Nelly împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, şi de avocata Valah Alina în interesele apelantei Babcinschi Nelly, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 20 martie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La data de 20.03.2013, reclamanta Babcinschi Nelly s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Interne, solicitînd: încasarea sumei de 1 000 000 lei - cu titlu de despăgubiri morale, întru repararea prejudiciului moral cauzat reclamantei ca urmare a erorilor judiciare săvîrşite de către organele de drept şi instanţele judecătoreşti prin condamnarea ilegală a reclamantei şi privarea acesteia de libertate pentru o perioada de 3 ani şi 27 de zile; repararea prejudiciului material şi compensarea cheltuielilor de judecată în sumă totală de 10 000 lei; încasarea sumei de 200 000 lei cu titlu de salariu ratat ca urmare a condamnării ilegale a reclamantei şi aflării acesteia în detenţie; obligarea procurorului, care a condus urmărirea penală, să aducă reclamantei scuze oficiale, conform art. 51 a Cod procedură penală.

1 În motivarea cererii, reclamanta a invocat, că, la 31 martie 2007, a fost arestată de către Departamentul Serviciului Operativ a Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate Secţia Urmăririi Penale, fiind învinuită în comiterea infracţiunii prevăzută de art. 27, 42 alin. (3), 145 alin. (3) lit. m) Cod penal. Prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 27 noiembrie 2007, reclamanta a fost condamnată la 18 ani şi 9 luni închisoare, însă pedeapsa dată a fost micşorată pînă la 14 ani închisoare prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 aprilie 2008. Ulterior, la rejudecarea cauzei, dispuse de către Curtea Suprema de Justiţie prin decizia din 19 august 2008, Curtea de Apel Chişinău a constat grave erori judiciare, fapt ce a dus la pronunţarea unei noi decizii din 27 aprilie 2010, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 martie 2010, prin care reclamanta a fost achitată pe toate capetele de acuzare, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii imputate. Menţionează reclamanta, că, în perioada urmăririi penale şi examinării cauzei penale, s-a aflat în stare de arest timp de 3 ani şi 27 de zile, dintre care 3 zile în izolatorul de detenţie al DSO al MAI (31 martie 2007 – 03 aprilie 2007), două luni în spitalul penitenciarului nr. 16 Pruncul din mun.

Chişinău (03 aprilie 2007-05 iunie 2007), 14 zile în secţia de secţia de psihiatrie a Spitalului Clinic Republican Codru (28 ianuarie 2010 - 12 februarie 2010), 2 ani şi 11 luni în Penitenciarul nr. 13, mun. Chişinău (05 iunie 2007 – 27 aprilie 2010). Invocă reclamanta, că, prin condamnarea ilegală, i-au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale, iar traumele psihice si suferinţele fizice provocate trebuie să fie reparate prin acordarea unor despăgubiri morale şi materiale echitabile pentru a-i aduce deplina satisfacţie pentru suferinţele psihice şi fizice suportate, atît pe perioada detenţiei, cît şi ulterior, ca urmare a unor serii de consecinţe negative, în sensul izolării reclamantei de colectivitate şi familie, stării de sănătate, atingerea gravă adusă onoarei şi demnităţii, reputaţiei profesionale, ca urmare a oprobriului public, precum şi sentimentul de frustrare accentuată creat de dezumanizare şi de afectare a personalităţii sale.

Consideră reclamanta, că suma bănească de 1 000 000 lei va fi una echitabila şi îi va aduce satisfacţia deplină pentru profundele suferinţe psihice şi fizice pe care le-a suportat. Mai menţionează reclamanta, că, în perioada aflării sale în arest în izolatorul Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate, celula în care a fost deţinuta nu avea nici o fereastră, era foarte umedă, fiind situată în subsol, nu era iluminată suficient, mobila lipsea, cu excepţia unei bănci din lemn, pe care reclamanta urma să o împartă cu încă o persoana. Unicul mijloc de colectare a deşeurilor deţinuţilor era o găleată, mereu plină şi degaja un miros oribil, lipsea un robinet cu apă potabilă şi pentru spălare, nu i s-a oferit lenjerie de pat, mîncarea a fost insuficientă şi necomestibilă.

2 Astfel, ca urmare a acestor condiţii inumane, în care s-a aflat timp de 3 zile, starea de sănătate i s-a agravat brusc, fiind internată în spitalul din Penitenciarul nr. 16 Pruncul, unde, din cauza suprapopulaţiei, nu a fost găsită nici o cameră şi nici un pat liber. Astfel, reclamanta a fost ţinută timp de 3 zile pe un scaun într-o camera de spital arhiplină, fiind în imposibilitate să doarmă, iar, în momentul în care a fost vizitată de un medic, s-a constat nivelul crescut al glucozei în sînge. Susţine reclamanta, că, condiţiile din penitenciarul 13 din mun. Chişinău au fost la fel de proaste. Lipsa condiţiilor din Penitenciar au fost evidenţiate în mai multe hotărîri ale CtEDO pronunţate împotriva Republicii Moldova.

O carenţă importantă în acest penitenciar o constituie blocul sanitar, imposibilitatea deţinuţilor de a-şi satisface necesităţile fiziologice în condiţii decente şi curate. Camera suprapopulată, veceul neizolat de restul camerei, aflat în imediata apropiere de paturi şi masă, genera un miros neplăcut şi o incomoditate în ceea ce priveşte satisfacerea necesităţi fiziologice. Robinetul de apă potabilă, situat deasupra veceului, ţevile de canalizare şi echipamentul sanitar în stare avansată de uzură, ruginite, prin intermediul lor în camera pătrundeau diferiţi paraziţi, insecte şi animale rozătoare făcea incomodă utilizarea lui şi imposibilă de a menţine igiena zilnică. Accesul la baie era doar o singură dată în săptămână, baia fiind într-o stare deplorabilă, pereţii vestiarului deterioraţi, podeaua de beton, iar din motiv că uşa se închidea parţial, în timpul iernii zăpada pătrundea în încăpere, lipsea orice sursă de încălzire termică.

Ca urmare a acestor condiţii, în perioada detenţiei reclamanta a răcit de mai mute ori, fiind diagnosticată şi cu bronşită cronică. Invocă reclamanta, că, în celula cu suprafaţa de 24 m2 în care a fost deţinută, se aflau 16 deţinute, iar paturile erau plasate în două nivele. Umiditatea camerei era ridicată ca urmare a uscării hainelor în aceiaşi celulă, iar cele doua ferestre erau acoperite cu gratii şi rame metalice care făceau imposibilă pătrunderea luminii zilei şi aerisirea camerei. Lumina insuficientă a dus la scăderea vederii reclamantei, fapt confirmat prin certificatul medical eliberat de medicul oftalmolog. Atare condiţii sunt considerate de reclamantă ca un tratament degradant şi inuman, deoarece i-au generat reclamantei sentimente de frică, anxietate - sentimente capabile să umilească şi să înjosească.

Astfel de tratament a fost aplicat premeditat, ore în şir, cauzîndu-i reclamantei vătămări corporale şi suferinţe fizice. Pe lîngă condiţiile proaste de trai din penitenciar, reclamanta, fiind avocat, a avut şi probleme legate de relaţiile sociale cu deţinutele, unele din ele fiind chiar oponentele victimelor pe care reclamanta le-a reprezentat anterior în instanţa de judecată. Relevă reclamanta, că, condamnarea ei şi aflarea îndelungată în stare de arest, i-au provocat traume psihice enorme, la momentul arestării dînsa era singurul întreţinător al familiei, deoarece soţul ei este invalid de gradul II din anul 1994. Astfel, deţinerea reclamantei a dus la înrăutăţirea situaţiei materiale în familie.

3 Mai mult ca atît, pînă la arest, reclamanta era un avocat recunoscut în regiunea de nord a ţării, iar în momentul reţinerii ei, toate canalele de ştiri televizate au prezentat-o în reportajele video şi ştirile scrise cu indicarea numelui şi patronimicului său, arătîndu-i chipul şi numind-o „avocat criminal vinovat de condamnarea unui dublu omor”. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20 martie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerul Finanţelor, în beneficiul reclamantei Babcinschi Nelly, suma de 100 000 lei - cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 269 671 lei - prejudiciu material, iar în total suma de 369 671 lei.

În rest, cerinţele au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2013 au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, şi de avocata Valah Alina în interesele apelantei Babcinschi Nelly, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 20 martie 2013. În dezacord cu decizia enunţată, recurentul Ministerul Finanţelor, la data de 19 noiembrie 2013, în termen legal a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, în sensul diminuării prejudiciului moral şi respingerea pretenţiilor de ordin material.

În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sînt parţial neîntemeiate, pasibile de a fi modificate în partea încasării prejudiciului moral şi casate în partea încasării prejudiciului material, pe motivul încălcării normelor de drept material, manifestată prin interpretarea eronată a legii. În acest context, a indicat că, instanţele de judecată ierarhic inferioare nu au luat în considerare toate împrejurările la evaluare a cuantumului prejudiciului moral. Or, în privinţa recurentei Babcinschi Nelly s-a respectat prezumţia nevinovăţiei pe tot parcursul desfăşurării procesului penal. De asemenea, despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale şi echitabile.

Recurentul Ministerul Finanţelor a mai menţionat că, instanţele de judecată, în mod neîntemeiat au dispus încasarea în beneficiul recurentei Babcinschi Nelly a salariului în sumă de 249 121 lei. Or, pînă la reţinere, reclamanta Babcinschi Nelly a prestat servicii de avocat. Prestarea unor asemenea servicii nu atrage după sine obţinerea onorariilor fixe lunare. Totodată, instanţele de judecată, în mod eronat au dispus încasarea din bugetul de stat a cotizaţiilor achitate în folosul Uniunii Avocaţilor în sumă de 5350 lei şi a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei psihologice în sumă de 3200 lei, deoarece asemenea cheltuieli nu se încadrează în prevederile art. 7 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998. De asemenea, recurentul a invocat şi despre netemeinicia încasării a cheltuielilor de asistenţă juridică pentru respectiva pricină în sumă de 4000 lei.

Or, reclamanta Babcinschi Nelly dispune de licenţă de avocat şi respectiv are posibilitatea să-şi apere singură drepturile sale în prezentul proces. 4 Invocînd ilegalitatea şi netemeinicia deciziei instanţei de apel, avocata Valah Alina în interesele recurentei Babcinschi Nelly, la data de 12 decembrie 2013, în termen legal a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri privind încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul recurentei Babcinschi Nelly cu titlu de prejudiciu moral suma de 100 000 000 lei, prejudiciul material în mărime de 390 926 lei, compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 15 000 lei suportate în cadrul procesului penal şi în sumă de 10 000 lei suportate la examinarea respectivei pricini civile.

În motivarea amplă a recursului, reprezentanta recurentei a indicat în esenţă că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sînt pasibile de a fi casate pe motivul aprecierii greşite a circumstanţelor pricinii, încălcării normelor de drept material şi procedural. În acest context, avocata Valah Alina în interesele recurentei Babcinschi Nelly a menţionat că, instanţele de judecată ierahic inferioare, nu a luat în considerare probele anexate la materialele cauzei care atestă veniturile totale în ultimul an anterior reţinerii recurentei Babcinschi Nelly, care se estimau la suma de 126 787 lei. De asemenea, reprezentanta recurentei a mai invocat că, instanţele de judecată, în mod eronat au determinat cuantumul prejudiciului moral.

Or, prejudiciul moral suferit de către recurentă este mult mai esenţial, care urma a fi evaluat conform următoarelor criterii: condiţii de detenţie inumane şi degradante, neacordarea asistenţei medicale adecvate sau lipsa unei asistenţe medicale în detenţie, precum şi lezarea onoarei şi reputaţiei. A susţinut despre netemeinicia soluţiei instanţelor de judecată ierarhic inferioare privind încasarea parţială a cheltuielilor de asistenţă juridică. Or, actele cauzei atestă că, recurenta Babcinschi Nelly a beneficiat de servicii juridice la examinarea cauzei penale şi la prezenta pricină civilă, pentru ce a achitat sumele de 15 000 lei şi respectiv 10 000 lei.

În dezacord cu decizia enunţată, recurentul Ministerul Justiţiei, la data de 12 decembrie 2013, în termen legal a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii în partea ce ţine de recunoaşterea acţiunii privind aflarea reclamantei Babcinschi Nelly în condiţii de detenţie inumane. În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că, instanţele de judecată ierarhic inferioare, constatînd existenţa prejudiciului moral cauzat recurentei Babcinschi Nelly pentru aflarea acesteia în condiţii de detenţie sub minimul necesar, a interpretat eronat normele de drept material.

Or, lipsa condiţiilor necesare de detenţie nu trebuie pusă pe seama administraţiei Penitenciarului nr. 13, deoarece aflarea în detenţie a recurentei Babcinschi Nelly este consecinţa acţiunilor organului de urmărire penală, ale 5 procuraturii şi ale instanţelor de judecată, iar penitenciarul era obligat să asigure executarea hotărîrilor judecătoreşti de arestare preventivă şi de condamnare în privinţa recurentei. Examinînd temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursurile declarate de Ministerul Finanţelor, de avocata Valah Alina în interesele recurentei Babcinschi Nelly şi de Ministerul Justiţiei sînt inadmisibile.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursurilor declarate nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, recursurile fiind vădit neîntemeiate. Astfel, analizînd actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, recurenţii, în mod eronat au invocat încălcarea de către instanţele ierarhic inferioare a normelor de drept material şi procedural. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursurile declarate de Ministerul Finanţelor, de avocata Valah Alina în interesele recurentei Babcinschi Nelly şi de Ministerul Justiţiei, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţele judecătoreşti le-au dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. 6 În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag. 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material şi procedural, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Ministerul Finanţelor, de avocata Valah Alina în interesele recurentei Babcinschi Nelly şi de Ministerul Justiţiei, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursurile declarate de Ministerul Finanţelor, de avocata Valah Alina în interesele recurentei Babcinschi Nelly şi de Ministerul Justiţiei, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru 7