2ra-3942/13 — Repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată în legătură cu acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti

Prima instanţă: A. Miron dosarul nr. 2ra-3942/13 Instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc şi E. Fistican ÎNCHEIERE 04 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Iurie Bejenaru şi Sveatoslav Moldovan examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Voicov Afanasi şi avocatul Dodon Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Voicov Afanasi împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată în legătură cu acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Voicov Afanasi, admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 07 februarie 2013 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 31 martie 2012 Voicov Afanasi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a erorii comise în procesul penal şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii Voicov Afanasi a indicat că prin sentinţa Judecătoriei Ocniţa din 15 martie 2005, menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 aprilie 2005 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 septembrie 2005 a fost condamnat în baza art. 195 alin. (2) Codul penal la 13 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de a exercita activitate de antreprenoriat pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 10 martie 2008 recursul în anulare declarat a fost respins. Procurorul a declarat recurs în anulare solicitînd casarea parţială a hotărîrilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărîri potrivit căreia să fie condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. b) şi c) Codul penal pentru escrocherie. Prin hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 06 octombrie 2008 a fost admis recursul în anulare declarat de către procuror. S-au casat parţial sentinţa Judecătoriei Ocniţa din 15 martie 2005, deciziile Curţii de Apel Bălţi din 27 aprilie 2005 şi Curţii Supreme de Justiţie din 14 septembrie 2005 şi hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 10 martie 2008 referitor la încadrarea acţiunilor acestuia şi stabilirea pedepsei.

A fost rejudecată cauza şi pronunţată în această privinţă o hotărîre nouă potrivit căreia Voicov Afanasi a fost condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. b) şi c) Codul penal la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În rest hotărîrile contestate au fost menţinute. A declarat recurs în anulare prin care a solicitat casarea hotărîrilor judecătoreşti şi aplicarea în privinţa sa a principiului retroactivităţii legii penale cu stabilirea unei pedepse mai blînde. Prin hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 08 februarie 2010 a fost admis recursul în anulare. Au fost casate hotărîrile judecătoreşti în partea stabilirii pedepsei şi s-a stabilit pedeapsa de 6 ani închisoare cu executarea acesteia în penitenciar de tip semi închis.

Eroarea organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată constă în faptul că a fost condamnat ilegal în baza art. 195 Codul penal deşi din start urma a fi condamnat în baza. art. 190 acelaşi Cod. Deoarece pedeapsa iniţială era de 13 ani, regimul de executare urma a fi în penitenciar de tip închis. Ulterior, Procuratura Generală şi Curtea Supremă de Justiţie au recalificat fapta pe art. 190 Codul penal şi au stabilit o pedeapsă în limitele art. 190 modificînd regimul de executare. În legătură cu regimul de executare stabilit iniţial, starea de sănătate s-a înrăutăţit, întrevederile cu membrii familiei erau foarte rare şi de scurtă durată, fapt care a dus la apariţia unor grave probleme de ordin familial.

Cere Voicov Afanasi încasarea de la Ministerul Finanţelor a prejudiciul moral cauzat ca urmare a erorii comise în procesul penal în mărime de 1 500 000 lei şi cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 07 februarie 2013acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Voicov Afanasi suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă. La 27 februarie 2013 şi 06 martie 2013 Ministerul Finanţelor şi Voicov Afanasi au depus cereri de apel nemotivate împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 07 februarie 2013. Prin mandatul din 13 iulie 2012 avocatul Dodon Ion a fost împuternicit de Voicov Afanasi să-i reprezinte interesele în instanţele de judecată, cu dreptul de a contesta hotărîrea judecătorească, etc. (f. d. 41). La 05 mai 2013 şi 15 mai 2013 Ministerul Finanţelor şi avocatul Dodon Ion în interesele lui Voicov Afanasi au depus cereri de apel motivate împotriva hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2013 apelul declarat de Voicov Afanasi a fost respins. S-a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 07 februarie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care acţiunea lui Voicov Afanasi a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanţa de apel a motivat soluţia prin faptul că acţiunea înaintată de Voicov Afanasi nu se încadrează în temeiurile specificate la art. 6 Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. La 07 octombrie 2013 avocatul Dodon Ion şi Voicov Afanasi au depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea cererii de recurs avocatul Dodon Ion şi Voicov Afanasi au invocat că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi nu a ţinut cont că art. 3 alin. (1) lit. b) Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti îi acordă dreptul de a pretinde repararea prejudiciului moral cauzat prin condamnare ilegală. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de avocatul Dodon Ion şi Voicov Afanasi în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Avocatul Dodon Ion şi Voicov Afanasi în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu au invocat.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.

Argumentele invocate de avocatul Dodon Ion şi Voicov Afanasi că instanţa de apel incorect a respins acţiunea şi art. 6 Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti contravine Constituţiei sunt declarative, se resping prin probele din dosar, actele pricinii şi nu pot fi reţinute. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii recursului constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi a apreciat corect probele administrate, iar argumentele invocate în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Voicov Afanasi şi avocatul Dodon Ion ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Voicov Afanasi şi avocatul Dodon Ion se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: /semnătura/ Ala Cobăneanu Judecătorii: /semnătura/ Iurie Bejenaru /semnătura/ Sveatoslav Moldovan Copia corespunde originalului Judecător Sveatoslav Moldovan Prima instanţă: A. Miron dosarul nr. 2ra-3942/13 Instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc şi E. Fistican ÎNCHEIERE 04 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Iurie Bejenaru şi Sveatoslav Moldovan examinînd demersul avocatului Dodon Ion şi a lui Voicov Afanasi de sesizare a Curţii Constituţionale pentru verificarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 6 Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Voicov Afanasi împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată în legătură cu acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Voicov Afanasi, admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 07 februarie 2013 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 31 martie 2012 Voicov Afanasi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a erorii comise în procesul penal şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii Voicov Afanasi a indicat că prin sentinţa Judecătoriei Ocniţa din 15 martie 2005, menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 aprilie 2005 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 septembrie 2005 a fost condamnat în baza art. 195 alin. (2) Codul penal la 13 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere şi de a exercita activitate de antreprenoriat pe termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 10 martie 2008 recursul în anulare declarat a fost respins. Procurorul a declarat recurs în anulare solicitînd casarea parţială a hotărîrilor judecătoreşti şi pronunţarea unei noi hotărîri potrivit căreia să fie condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. b) şi c) Codul penal pentru escrocherie. Prin hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 06 octombrie 2008 a fost admis recursul în anulare declarat de către procuror. S-au casat parţial sentinţa Judecătoriei Ocniţa din 15 martie 2005, deciziile Curţii de Apel Bălţi din 27 aprilie 2005 şi Curţii Supreme de Justiţie din 14 septembrie 2005 şi hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 10 martie 2008 referitor la încadrarea acţiunilor acestuia şi stabilirea pedepsei.

A fost rejudecată cauza şi pronunţată în această privinţă o hotărîre nouă potrivit căreia Voicov Afanasi a fost condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. b) şi c) Codul penal la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În rest hotărîrile contestate au fost menţinute. A declarat recurs în anulare prin care a solicitat casarea hotărîrilor judecătoreşti şi aplicarea în privinţa sa a principiului retroactivităţii legii penale cu stabilirea unei pedepse mai blînde. Prin hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 08 februarie 2010 a fost admis recursul în anulare. Au fost casate hotărîrile judecătoreşti în partea stabilirii pedepsei şi s-a stabilit pedeapsa de 6 ani închisoare cu executarea acesteia în penitenciar de tip semi închis.

Eroarea organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată constă în faptul că a fost condamnat ilegal în baza art. 195 Codul penal deşi din start urma a fi condamnat în baza. art. 190 acelaşi Cod. Deoarece pedeapsa iniţială era de 13 ani, regimul de executare urma a fi în penitenciar de tip închis. Ulterior, Procuratura Generală şi Curtea Supremă de Justiţie au recalificat fapta pe art. 190 Codul penal şi au stabilit o pedeapsă în limitele art. 190 modificînd regimul de executare. În legătură cu regimul de executare stabilit iniţial, starea de sănătate s-a înrăutăţit, întrevederile cu membrii familiei erau foarte rare şi de scurtă durată, fapt care a dus la apariţia unor grave probleme de ordin familial.

Cere Voicov Afanasi încasarea de la Ministerul Finanţelor a prejudiciul moral cauzat ca urmare a erorii comise în procesul penal în mărime de 1 500 000 lei şi cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 07 februarie 2013acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Voicov Afanasi suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea a fost respinsă. La 27 februarie 2013 şi 06 martie 2013 Ministerul Finanţelor şi Voicov Afanasi au depus cereri de apel nemotivate împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 07 februarie 2013. Prin mandatul din 13 iulie 2012 avocatul Dodon Ion a fost împuternicit de Voicov Afanasi să-i reprezinte interesele în instanţele de judecată, cu dreptul de a contesta hotărîrea judecătorească, etc. (f. d. 41). La 05 mai 2013 şi 15 mai 2013 Ministerul Finanţelor şi avocatul Dodon Ion în interesele lui Voicov Afanasi au depus cereri de apel motivate împotriva hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2013 apelul declarat de Voicov Afanasi a fost respins. S-a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor. S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 07 februarie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care acţiunea lui Voicov Afanasi a fost respinsă ca neîntemeiată.

Instanţa de apel a motivat soluţia prin faptul că acţiunea înaintată de Voicov Afanasi nu se încadrează în temeiurile specificate la art. 6 Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. La 07 octombrie 2013 avocatul Dodon Ion şi Voicov Afanasi au depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2013, solicitînd ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 6 Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

În motivarea demersului de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate a art. 6 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, avocatul Dodon Ion şi Voicov Afanasi au relevat că această normă restrînge drepturile omului la repararea prejudiciului cauzat prin erori judiciare şi contravine art. 4, 8, 52 şi 54 din Constituţia Republicii Moldova, precum şi Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Verificînd argumentele invocate de avocatul Dodon Ion şi Voicov Afanasi, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că demersul de sesizare a Curţii Constituţionale pentru verificarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 6 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti necesită să fie respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 121 alin. (1) Codul de procedură civilă, dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova, iar controlul constituţionalităţii actului normativ este de competenţa Curţii Constituţionale, instanţa de judecată formulează o sesizare a Curţii Constituţionale pe care o transmite prin intermediul Curţii Supreme de Justiţie. Conform art. 53 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova, statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti.

Astfel, Legea Supremă stabileşte că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvîrşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti potrivit legii. În scopul executării prevederilor art. 53 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova, Parlamentul la 25 februarie 1998 a adoptat Legea nr. 1545-XIII privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

Conform art. 6 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c) adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului contravenţional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind declararea nulităţii actelor sau acţiunilor organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de investigaţii.

Articolul 6 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 care a fost aplicat la emiterea deciziei contestate este adoptat cu respectarea prevederilor art. 53 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova, nu este în contradicţie cu aceasta şi temeiuri de sesizare a Curţii Constituţionale nu sunt. Prin urmare, demersul de sesizare a Curţii Constituţionale este neîntemeiat. În conformitate cu art. 121 alin. (1) şi art. 270 Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Se respinge ca neîntemeiat demersul avocatului Dodon Ion şi a lui Voicov Afanasi de sesizare a Curţii Constituţionale pentru verificarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 6 Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: /semnătura/ Ala Cobăneanu Judecătorii: /semnătura/ Iurie Bejenaru /semnătura/ Sveatoslav Moldovan Copia corespunde originalului Judecător Sveatoslav Moldovan