2ra-1243/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-1243/14 prima instanţă: O. Cojocaru instanţa de apel: V. Pruteanu, M. Guzun şi Iu. Cimpoi DECIZIE 23 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinînd recursurile declarate de Semion Toporovschi şi de către Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Semion Toporovschi împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţi accesorii Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013, prin care au fost admise apelurile declarate de Semion Toporovschi şi de către Ministerul Justiţiei, fiind casată integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 18 iulie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri, c o n s t a t ă: La 06 noiembrie 2012, Semion Toporovschi s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţi accesorii Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 03 martie 1999, Procuratura Generală a emis o ordonanţă, prin care a intentat o acţiune penală în privinţa factorilor de decizie ai B.C.I.A. „Vias”. Pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, Semion Toporovschi a fost recunoscut în calitate de bănuit în dosarul penal intentat. La 25 februarie 2002, reclamantului i-a fost aplicată măsura preventivă sub formă de obligaţie de a nu părăsi ţara, iar la 28 iulie 2003 – obligaţia de a nu părăsi localitatea.

Urmărirea penală a fost finisată la 04 august 2003. Prin sentinţa Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 09 iulie 2006, Semion Toporovschi a fost achitat în comiterea infracţiunii imputate. 1 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 decembrie 2007 a fost respins apelul procurorului şi menţinută sentinţa judecătorească din 09 iulie 2006. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 februarie 2008 a fost casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 decembrie 2006 şi remisă cauza la rejudecare în instanţa de apel. Ulterior, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2008 a fost respins apelul procurorului şi menţinută sentinţa Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 09 iulie 2006. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 mai 2009 a fost respins recursul procurorului şi au fost menţinute decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2008 şi sentinţa Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 09 iulie 2006. Prin hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 01 martie 2010 recursurile în anulare au fost respinse ca inadmisibile. Susţine, Semion Toporovschi, că în urma unui proces care a durat 9 ani, a fost recunoscut nevinovat în toate învinuirile aduse de către organele de urmărire penală, fiindu-i cauzat prejudiciu material şi moral. Invocă, reclamantul, că în urma acestui proces i-a fost destrămată familia sa, i-a fost defaimată imaginea de afaceri, a fost în imposibilitate de a se angaja în cîmpul muncii din cauza vîrstei, imaginii ştirbite, dar şi a fost în imposibilitate de a menţine prin practici şi studii suplimentare cele două diplome de specialist în tehnologii şi inginerie.

Afirmă că la 01 decembrie 2001, între el şi Compania din Statele Unite ale Americii - „Triada” L.L.C., a fost semnat un acord, în baza căruia primul s-a obligat să acorde un şir de servicii, a caror remunerare a fost convenită la suma de 3000 dolari SUA lunar, pentru o perioadă de 3 ani, pînă la 31 noiembrie 2004. În urma aplicării măsurilor preventive, întreprinderea menţionată, prin înştiinţare scrisă, a decis rezilierea unilaterală a acordului din 01 decembrie 2001, pe motiv că politica companiei nu permite contractarea persoanelor aflate în conflict cu legea. Astfel, consideră, Semion Toporovschi, că i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă 99000 dolari SUA. Invocă, reclamantul, că reieşind din faptul învinuirii aduse în comiterea unei infracţiuni grave şi pentru perioada îndelungată de examinare a dosarului penal, are dreptul şi la compensarea prejudiciului moral.

Solicită, Semion Toporovschi, încasarea din contul bugetului public naţional în beneficiul său a sumei de 99000 dolari SUA, în vederea reparării prejudiciului material şi a sumei de 90000 Euro pentru repararea prejudiciului moral cauzat. De asemenea, a solicitat şi compensarea cheltuielilor de judecată suportate. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 iulie 2013 a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată depusă de Semion Toporovschi. A fost încasat din contul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Semion Toporovschi suma de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 au fost admise apelurile declarate de Semion Toporovschi şi de către Ministerul Justiţiei, fiind 2 casată integral hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 18 iulie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri prin care s-a admis parţial acţiunea lui Semion Toporovschi, cu încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul reclamantului a sumei de 15000 Euro cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 10 februarie 2014, Semion Toporovschi a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. La 17 februarie 2014, Ministerul Justiţiei, de asemenea, a înaintat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La 13 decembrie 2013, Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 04 decembrie 2013 (f. d. 156). Potrivit copiei plicului anexat la cererea de recurs, avocatul lui Semion Toporovschi a primit copia deciziei la 17 decembrie 2013. Reieşind din fişa de înregistrare a corespondenţei, Ministerul Justiţiei a recepţionat copia deciziei contestate la 18 decembrie 2012. Astfel, recursurile declarate la 10 februarie 2014, respectiv la 17 februarie 2014, se consideră depuse în termen. Recurentul, Semion Toporovschi, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept procedural şi material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.

Semion Toporovschi şi-a exprimat dezacordul cu privire la respingerea pretenţiei privind repararea prejudiciului material cauzat, precum şi în privinţa cuantumului prejudiciului moral, care urma a fi estimat în raport cu criteriile stabilite de lege. La rîndul său, recurentul, Ministerul Justiţiei, în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel nu s-a expus asupra argumentului cu referire la tardivitatea acţiunii depuse de Semion Toporovschi. A menţionat, recurentul, că termenul, la depunerea acţiunii ce ţine de încasarea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este de 3 ani de la apariţia dreptului la repararea prejudiciului.

Acest termen a fost omis de către reclamant. De asemenea, instanţele ierarhic inferioare au aplicat eronat normele de drept material ce ţin de soluţionarea respectivului litigiu, apreciind arbitrar argumentele participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră neîntemeiat recursul declarat de Semion Toporovschi, pasibil de a fi respins, iar recursul înaintat de Ministerul Justiţiei îl consideră întemeiat, pasibil de a fi admis, din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Actele cauzei denotă că Semion Toporovschi a fost învinuit în comiterea unei infracţiuni, în privinţa căruia urmărirea penală şi judecarea cauzei a durat o perioadă de peste 9 ani. Din materialele pricinii rezultă că prin sentinţa Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 09 iulie 2006, Semion Toporovschi a fost achitat în comiterea infracţiunii imputate. Sentinţa Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 09 iulie 2006 a fost menţinută în vigoare prin deciziile instanţelor ierarhic superioare.

Făcând uz de prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, Semion Toporovschi prin cererea de chemare în judecată din 06 noiembrie 2012 a solicitat încasarea din contul bugetului public naţional în beneficiul său a sumei de 99000 dolari SUA, în vederea reparării prejudiciului material şi a sumei de 90000 Euro pentru repararea prejudiciului moral cauzat. De asemenea, a solicitat şi compensarea cheltuielilor de judecată suportate. Fiind investită cu examinarea pricinii, prima instanţă a admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de Semion Toporovschi.

A fost încasat din contul Ministerului Justiţiei în beneficiul lui Semion Toporovschi suma de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Hotărîrea primei instanţe a fost casată prin decizia instanţei de apel din 04 decembrie 2013. A fost emisă o nouă hotărîre prin care s-a admis parţial acţiunea lui Semion Toporovschi, cu încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul reclamantului a sumei de 15000 Euro cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile formulate de instanţele ierarhic inferioare drept neîntemeiate, rezultate din aplicarea şi interpretarea incorectă a normelor de drept material, fapt care constituie temei de casare a acestora.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Prevederi similare se conţin şi la alin. (1) al art. 1405 Cod Civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. 4 Ca urmare, din contextul normelor citate rezultă că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, dacă se constată o atare încălcare.

Din analiza actelor aflate la dosar, instanţa de recurs reţine ca la examinarea pricinii, reprezentantul Ministerului Justiţiei a atras atenţia asupra tardivităţii acţiunii depuse de către reclamantul, Semion Toporovschi. În conexiunea celor relatate, Colegiul consideră că instanţa ierarhic inferioară nu a ţinut cont de acest aspect, iar în consecinţă a admis parţial acţiunea reclamantului. Prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, statuează că cererea de chemare în judecată privind repararea prejudiciului se depune în termen de 3 ani de la data apariţiei dreptului la repararea prejudiciului. În corespundere cu dispoziţia art. 272 alin. (1) Cod civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.

Reieşind din conţinutul art. 466 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrea instanţei de judecată într-o cauză penală devine executorie la data cînd a rămas definitivă. În aceeaşi ordine de idei, alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că hotărîrile instanţei de apel rămîn definitive la data pronunţării deciziei în apel. Astfel, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2008 a fost respins apelul procurorului şi menţinută sentinţa Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 09 iulie 2006. Decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2008 a fost menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 mai 2009. Prin urmare, din motivele anterior invocate, nu poate fi reţinut argumentul lui Semion Toporovschi că termenul de prescripţie în prezentul litigiu se calculează de la 01 martie 2010, data în care prin Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a fost respins ca inadmisibil recursul în anulare declarat de partea civilă, cu menţinerea hotărîrilor contestate (f.d. 19). De altfel, instanţa de recurs reţine că recursul în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac care poate fi declarat ori de cîte ori au fost epuizate căile ordinare de contestare.

În consecinţă, colegiul consideră că anume de la 19 mai 2009, data cînd sentinţa pronunţată de prima instanţă a devenit irevocabilă, începe a curge termenul de prescripţie în privinţa dreptului lui Semion Toporovschi de a pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti. În temeiul dispoziţiei art. 271 Cod civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.

5 Or, aplicarea prescripţiei extinctive este în concordanţă cu principiul disponibilităţii – principiului independenţei şi iniţiativei în obţinerea, exercitarea şi apărarea drepturilor civile. Regula despre faptul că trimiterea de către partea interesată la omiterea termenului de prescripţie trebuie să fie făcută în prima instanţă pînă la încheierea dezbaterilor judiciare în fond nu înseamnă deloc că persoana în favoarea căreia a curs termenul de prescripţie nu poate să facă o astfel de cerere la o stadie mai evoluată, adică în apel sau recurs. După sensul art. 271 Cod civil, cererea despre termenul de prescripţie poate fi făcută de persoana împuternicită în apel şi recurs cu condiţia emiterii hotîrîrii în fond.

Avînd în vedere circumstanţele esenţiale ale pricinii, raportate la normele legale sus-indicate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că prezenta acţiune formulată de Semion Toporovschi împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţi accesorii Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat, a fost depusă cu omiterea termenului de prescripţie extinctivă. Astfel, recursul declarat de reprezentantul Ministerului Justiţiei este unul întemeiat şi urmează a fi admis. În consecinţă, recursul înaintat de Semion Toporovschi este lipsit de suport juridic. Având în vedere faptul că a fost omis termenul de înaintare a acţiunii, instanţa de recurs menţionează că recurentul este sancţionat de lege pentru pasivitatea sa faţă de respectarea termenului de prescripţie.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În această ordine de idei, colegiul concluzionează că opunerea termenului de prescripţie revendicărilor înaintate, anihilează necesitatea examinării pretenţiilor înaintate, astfel, încît corect recurentul Semion Toporovschi este sancţionat de legislaţie, prin stingerea elementului de protecţie juridică a dreptului său material.

Prin urmare, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, urmează a fi casate integral, cu emiterea a unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii, ca fiind tardivă. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că normele de drept material au fost aplicate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Semion Toporovschi, şi de admite recursul înaintat de Ministerul Justiţiei, a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu emiterea a unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii formulate de către Semion Toporovschi împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţi accesorii 6 Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat, ca fiind tardivă.

În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat Semion Toporovschi. Se admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18 iulie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Semion Toporovschi împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţi accesorii Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat, şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se respinge acţiunea înaintată de Semion Toporovschi împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţi accesorii Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat, ca fiind tardivă.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac Ion Corolevschi Oleg Sternioală Tatiana Vieru 7