2ra-551/14 — Repararea prejudiciului material şi moral, precum şi obligarea de a aduce scuze oficiale prin intermediul mass-media

prima instanţă: Ig. Vornicescu dosarul nr. 2ra-551/14 instanţa de apel: N. Craiu, A. Minciuna, L. Bulgac ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către Chitoroagă Ion împotriva Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, precum şi obligarea Procurorului General şi a Ministerului Afacerilor Interne de a aduce scuze oficiale prin intermediul mass-media, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Finanţelor, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 14 iunie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: Reclamantul Chitoroagă Ion s-a adresat în judecată cu o acţiune împotriva Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, precum şi obligarea Procurorului General şi a Ministerului Afacerilor Interne de a aduce scuze oficiale prin intermediul mass-media. În motivarea acţiunii, reclamantul Chitoroagă Ion a indicat că, la data de 31 martie 2009 a fost reţinut de către colaboratorii de poliţie a MAI în plină stradă în oraşul Călăraşi şi dus forţat fără nici un motiv la CGP în Chişinău şi reţinut pe un termen de 72 ore de către ofiţerul de urmărire penală.

La data de 02 aprilie 2009, prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău a fost eliberat un mandat de arestare pe numele său pe un termen de 15 zile, iar la 14 aprilie 2009, conform deciziei Curţii de Apel Chişinău a fost eliberat şi i-a fost aplicată măsura de reprimare sub formă de „obligaţiune de nepărăsire a ţării”. 1 Conform sentinţei Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 03 noiembrie 2009 a fost achitat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta nu a întrunit elementele infracţiunii, sentinţă menţinută prin deciziile Curţii de Apel Chişinău şi Curţii Supreme de Justiţie. Deşi, prin sentinţa Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 03 noiembrie 2009 s-a decis achitarea acestuia, autorităţile nu au făcut nici un comunicat de presă pentru a anunţa publicul larg că, reclamantul a fost găsit nevinovat şi eliberat, deşi la momentul urmăririi penale, reţinerii şi arestării, mijloacele de informare în masă şi anume posturile de televiziune OMEGA, NIT, Eu TV şi ziarele „Moldova Suverană” „Comunistul” au informat despre aceasta publicul, astfel, lezîndu-i onoarea şi demnitatea. În felul acesta, întreaga societate a rămas cu o informaţie greşită, precum că ar fi un infractor, după cum au fost informaţi la momentul reţinerii. Suferind de hipertensiune arterială, nu i s-a acordat suficient ajutor medical de un medic competent şi profesionist, aplicîndu-i un tratament degradant şi inuman.

Totodată, fiind membru al Partidului Liberal Democrat din Moldova, partid atunci aflat în opoziţie şi fiind în ajunul alegerilor parlamentare, fiind reţinut şi arestat a fost lipsit de dreptul garantat de Constituţie - libertatea opiniei şi a exprimării, libertatea întrunirilor, libertatea partidelor şi altor organizaţii social- politice. Reclamantului Chitoroagă Ion a solicitat încasarea prejudiciului material în sumă de 5000 lei legat de asistenţa cauzei penale, prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei, obligarea Procurorului General şi a Ministerului Afacerilor Interne de a aduce scuze oficiale prin intermediul mass media, şi anume, prin intermediul posturilor de televiziune TVM, NIT. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 14 iunie 2012 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în folosul lui Chitoroagă Ion prejudiciul moral legat de atragerea ilegală la răspundere penală, suma de 7 000 lei. În rest, cerinţele acţiunii înaintate de Chitoroagă Ion s-au respins, ca nefondate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de Ministerul Finanţelor, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 14 iunie 2012. În dezacord cu decizia enunţată, recurentul Ministrul Finanţelor, la data de 06 decembrie 2013, în termen legal a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, în sensul diminuării sumei despăgubirilor băneşti pentru prejudiciul moral în limite rezonabile.

În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sînt pasibile de a fi modificate pe motivul încălcării normelor de drept material, manifestată prin interpretarea eronată a legii. 2 În acest context, a indicat că, de către instanţele de judecată ierarhic inferioare a fost incorect apreciat gradul şi caracterul suferinţelor intimatului şi nu au examinat pe deplin toate circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul moral. De asemenea, recurentul a mai menţionat că, în urma aprecierii incorecte a gradului şi caracterului suferinţelor persoanei vătămate, nu a fost respectat şi criteriul echităţii, care presupune că, despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale, echitabile, încît să asigure efectiv o compensare suficientă şi nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, recursul fiind vădit neîntemeiat. Astfel, analizînd actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, recurentul, în mod eronat a invocat încălcarea de către instanţele ierarhic inferioare a normelor de drept material.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţele judecătoreşti le-au dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. 3 În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag. 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Ministerul Finanţelor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Iurie Bejenaru 4