2ra-111/14 — Restabilirea în funcţie, repararea prejudiciului

prima instanţă: A. Andronic dosarul nr. 2ra-111/14 instanţa de apel: S.Arnăut A.Minciuna, Iu.Cotruţă DECIZIE 15 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul- Valeriu Doagă Judecătorii – Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia, Ion Vîlcov examinând recursul declarat de Blîndu Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Blîndu Victor împotriva ÎS „Gările şi Staţiile Auto” cu privire la restabilirea în funcţie, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 august 2013 c o n s t a t ă La data de 11 aprilie 2011 Blîndu Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Gările şi Staţiile Auto” cu privire la restabilirea în funcţie, repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii Blîndu Victor a menţionat, că potrivit ordinului nr. 48-P din 16 martie 2011, fără acordul majorităţii membrilor comitetului sindical, a fost concediat în baza articolului nr. 86 (1) lit. o) Codul muncii pentru semnarea de către conducătorul unităţii (filialei, subdiviziunii), de către adjuncţii săi sau de către contabilul-şef a unui act juridic nefondat, care a cauzat prejudicii materiale unităţii şi lit. p) pentru încălcarea gravă chiar şi o singură dată a obligaţiunilor de către conducătorul unităţii, de către adjuncţii săi sau de către contabilul şef. Consideră, că ordinul respectiv este neîntemeiat, iar circumstanţele în baza cărora acesta a fost emis nu acordau administraţiei dreptul de a-1 concedia întrucât învinuirile ce i se aduc, nu corespund realităţii.

Susţine că nu a semnat niciun document ce contravine legii, până în prezent nu a adus prejudiciu material întreprinderii. La comisia de remediere a conflictelor de muncă, care a fost iniţiată în mod de urgenţă s-a încercat să i se aducă probe precum că a influenţat asupra faptului că Barbă Galina (răspunzătoare prin ordinul nr. 04 din 06 februarie 2008 de control asupra finanţelor adunate din arendare al spaţiilor autogării) nu a transmis la timp sumele adunate, dar le-a folosit temporar în scopuri personale. Afirmă că el personal nu i-a dat acesteia nici o indicaţie, nici în formă scrisă şi nici verbal în problema respectivă. Menţionează, că personal a depistat încălcarea financiară respectivă şi a sesizat conducerea.

Din considerentele că Barbă Galina este un angajat cu vechime în muncă, disciplinat şi cu un bagaj bogat în activitate i-a fost acordat un termen rezonabil pentru achitarea sumei folosite şi deoarece aceasta a recunoscut vina şi a achitat toată suma utilizată, a fost sancţionată doar cu o mustrare, însă prejudiciu material nu a fost cauzat întreprinderii. Referitor la semnarea tabelei unui angajat care se afla în concediu reclamantul a susţinut, că la sfârşitul lunii decembrie, inspectorul de securitate, Ofcinicov Vasile a depus o cerere de concediu pe numele Directorului General. Ca administrator a coordonat-o şi a trimis-o către secţia de cadre la sediul de la Chişinău. Ofcinicov Vasile la începutul lunii ianuarie a plecat de urgenţă pe chestiuni familiale.

Lăcătuşul Efimov Valerii 1-a înlocuit prin cumul, iar în a doua jumătate a lunii ianuarie, şefa secţiei cadre, Pascari Anastasia, 1-a informat că cererea nu a fost semnată de Directorul General, fără nici o motivaţie. Având în vedere că Ofcinicov Vasile, avea încă un concediu nefolosit pe anii precedenţi a propus să i se ofere concediul meritat, dar şi această propunere a fost refuzată. La întoarcerea la serviciu, Ofcinicov Vasile şi-a continuat activitatea, iar la sfârşitul lunii a coordonat situaţia şi a convenit ca Ofcinicov Vasile să-i restituie lui Efimov Valerii banii pentru zile de muncă înlocuite. Ambii au fost de acord şi problema s-a epuizat. A menţionat de asemenea, că agenţii economici ÎI „Morari Leonid”, ÎI „ŞilovMob” şi alţi arendaşi au fost implicaţi în problema cu banii transmişi către Barbă Galina, însă aceştia s-au achitat la timp cu arenda şi datorii faţă de ÎS „GSA” nu au avut.

A mai menţionat, că actul din 10 martie 2011 nu relevă încălcări esenţiale, ori acesta se referă la aspecte din activitatea zilnică a întregii întreprinderi ÎS „GSA”. Consideră, că prin acţiunile enumerate se urmăreşte găsirea motivelor pentru înlăturarea sa de la serviciu. Blîndu Victor solicită restabilirea în funcţia de administrator la filiala Bălţi a ÎS „Gările şi Staţiile Auto”, încasarea de la ÎS „Gările şi Staţiile Auto” a salariului mediu pentru absenţa forţată de la locul de muncă, începând cu 16 martie 2011 până la data restabilirii în funcţie, repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 iulie 2011 pricina civilă a fost strămutată spre judecare în fond la judecătoria Centru, mun.

Chişinău conform competenţei jurisdicţionale. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 martie 2013 acţiunea s-a admis parţial. S-a anulat ordinul nr. 48-p din 16 martie 2011 privind 2 concedierea lui Blîndu Victor din funcţia de administrator filiala Bălţi a Î.S. „Gările şi Staţiile Auto”. S-a restabilit Blîndu Victor în funcţia de administrator filiala Bălţi a Î.S. „Gările şi Staţiile Auto”. S-a încasat de la Î.S. „Gările şi Staţiile Auto” în beneficiul lui Blîndu Victor salariul pentru lipsa forţată de la serviciu în sumă de 114841,64 lei. S-a încasat de la Î.S. „Gările şi Staţiile Auto” în beneficiul lui Blîndu Victor prejudiciul moral in sumă de 5000 lei. S-a încasat de la Î.S.

„Gările şi Staţiile Auto” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 3545,25 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 august 2013 s-a admis apelul declarat de Î.S. „Gările şi Staţiile Auto”, s-a casat hotărîrea primei instanţe, s-a emis o nouă hotărâre prin care acţiunea s-a respins integral ca neîntemeiată. La 24 septembrie 2013 Blîndu Victor a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 august 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat, că instanţa de apel a aplicat în mod eronat normele de drept material. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Instanţa de recurs consideră că, instanţa de apel corect a respins cerinţele recurentului, deoarece conform art. 201 Codul muncii, disciplina muncii reprezintă obligaţia tuturor salariaţilor de a se subordona unor reguli de comportare stabilite în conformitate cu prezentul cod, cu alte acte normative, cu convenţiile colective, cu contractele colective şi cu cele individuale de muncă, precum şi cu actele normative la nivel de unitate, inclusiv cu regulamentul intern al unităţii.

În temeiul art. 202 din Codul muncii, disciplina de muncă se asigură în unitate prin crearea de către angajator a condiţiilor economice, sociale, juridice şi organizatorice necesare prestării unei munci de înaltă productivitate, prin formarea unei atitudini conştiente faţă de muncă, prin aplicarea de stimulări şi recompense pentru munca conştiincioasă, precum şi de sancţiuni în caz de comitere a unor abateri disciplinare. Potrivit prevederilor art. 206 alin. (1) şi (5) din Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice faţă de salariat următoarele sancţiuni disciplinare: a) avertismentul; b) mustrarea; c) mustrarea aspră; d) concedierea (în temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit. g) - r)). La aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul trebuie să ţină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise şi de alte circumstanţe obiective.

Art. 208 din Codul muncii prevede, că până la aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară salariatului o explicaţie scrisă privind fapta comisă. Refuzul de a prezenta explicaţia cerută se consemnează într-un 3 proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului şi un reprezentant al salariaţilor. În funcţie de gravitatea faptei comise de salariat, angajatorul este în drept să organizeze şi o anchetă de serviciu. În cadrul anchetei, salariatul are dreptul să-şi explice atitudinea şi să prezinte persoanei abilitate cu efectuarea anchetei toate probele şi justificările pe care le consideră necesare. Dispoziţia art. 210 alin. (1) Codul muncii reglementează că, sancţiunea disciplinară se aplică prin ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre), în care se indică în mod obligatoriu: a) temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii; b) termenul în care sancţiunea poate fi contestată; c) organul în care sancţiunea poate fi contestată.

Instanţa de apel corect a concluzionat că, procedura de concediere a recurentului s-a desfăşurat fără comiterea încălcărilor normelor legale în acest sens. Astfel, în baza ordinului nr. 14 p din 18 ianuarie 2007 (f.d. 112 vol. I) dar şi a contractului individual de muncă nr. 516 din 19 ianuarie 2007 (f.d. 111 vol. I) recurentul a fost angajat în funcţie de administrator la filiala Bălţi a ÎS „Gările şi Staţiile Auto”. La 15 iunie 2010 recurentului Blîndu Victor i-a fost adusă la cunoştinţă contrasemnătură instrucţiunea de funcţie a administratorului filialei (f.d. 108-110 vol. I). La 09 decembrie 2010 recurentului Victor Blîndu i s-a eliberat o procură potrivit căreia ultimul avea atribuţii şi responsabilităţi legate de asigurarea păstrării averii filialei, administrarea legală şi eficientă a întregului patrimoniu al filialei, asigurarea respectării prevederilor contractelor încheiate cu agenţii economici, etc. (f.d.

132 vol. I). Prin ordinul nr. 07 din 16 martie 2011 ÎS „Gările şi Staţiile Auto” a instituit o comisie de anchetă pentru investigarea situaţiei create la filiala Bălţi a ÎS „Gările şi Staţiile Auto” (f.d. 133 vol. I). Prin conţinutul procesului-verbal nr. 1 al şedinţei comisiei de anchetă din 16 martie 2013 participaţii la comisie audiind recurentul Blîndu Victor şi contabila filialei Bălţi, analizând materialele întocmite la 10 şi 12 martie 2013 au propus unanim eliberarea din funcţie a salariatului Blîndu Victor (f.d. 135-142).

Prin conţinutul ordinului nr. 48 - p din 16 martie 2011 se constată, că în temeiul actului din 10 martie 2011 a actelor de constare din 14 martie 2011, a explicaţiilor agenţilor economici SRL „Şilovmob”, ÎI „Morari Leonid” şi ÎI „Morăraşi Ivan”, a explicaţiilor lui Efimov Valerii din 14 martie 2011 şi Duja V. din 14 martie 2011, explicaţiilor Galinei Barba din 14 martie 2011, pentru încălcarea instrucţiunii de funcţie, semnării unui act juridic nefondat care a cauzat prejudicii materiale unităţii precum şi încălcării grave o singură dată, a obligaţiunilor de muncă, Blîndu Victor a fost eliberat din funcţia de administrator al filialei Bălţi a ÎS „Gările şi Staţiile Auto” în temeiul art. 86 alin. (1) lit. o) şi lit. p) Codul muncii (f.d.

7 vol. I). Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, instanţa de apel corect a ajuns la concluzia că, intimatul ÎS „Gările şi Staţiile Auto” s-a conformat prevederilor art. 202-210 din 4 Codul muncii şi nu a comis încălcări procedurale la stabilirea abaterii disciplinare şi la aplicarea sancţiunii disciplinare. Conform art. 87 alin. (1) Codul muncii, concedierea salariaţilor membri de sindicat în cazurile stipulate la art.86 alin.(1) lit. c), d), e), g) şi h) poate avea loc doar cu acordul preliminar scris al organului (organizatorului) sindical din unitate. În celelalte cazuri, concedierea se admite cu consultarea prealabilă a organului (organizatorului) sindical din unitate.

Conform procesului - verbal al şedinţei comitetului sindical din 16 martie 2011, prin demersul nr. 290 din aceeaşi dată angajatorul a sesizat reprezentanţii salariaţilor despre intenţia sa de a-1 concedia pe Blîndu Victor din funcţia deţinută, iar pentru propunerea de eliberare a recurentului din funcţia deţinută au votat doi membri ai comitetului, contra a votat un membru şi s-au abţinut de la vot alţi doi membri ai comitetului (f.d. 8). Instanţa de apel corect a respins argumentele recurentului, că ordinul de concediere a fost emis în lipsa acordului organului sindical, or intimatul, având calitatea de angajator, prin demersul nr. 290 din 16 martie 2011 s-a conformat obligaţiei legale de consultare prealabilă a reprezentanţilor salariaţilor, mai mult ca atât, pentru temeiurile art. 86 alin. (1) lit. o) şi p) Codul muncii, legea nu instituie în sarcina angajatorul obligaţia de a obţine acordul comitetului sindical la concediere.

Conform art. 86 alin. (1) lit. o) şi p) Codul muncii, concedierea – desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată – se admite din motivul semnării de către conducătorul unităţii (filialei, subdiviziunii), de către adjuncţii săi sau de către contabilul-şef a unui act juridic nefondat care a cauzat prejudicii materiale unităţii şi în cazul încălcării grave, chiar şi o singură dată, a obligaţiilor de muncă de către conducătorul unităţii, de către adjuncţii săi sau de către contabilul-şef. Sub incidenţa art. 86 alin.(l) lit. o) Codul muncii ca temei de concediere cad conducătorii unităţilor (filialelor, subdiviziunilor), adjuncţii acestora precum şi contabilii-şefi în cazul semnării unui act juridic nefondat (contracte, dispoziţii de plată ş.a.) care a cauzat prejudiciu material unităţii.

Cauzarea de prejudicii ca rezultat al semnării actelor juridice urmează a fi confirmată prin orice probă, inclusiv concluzii de audit, printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un act de control intern efectuat de comisia de cenzori sau alţi specialişti desemnaţi în modul corespunzător. Conducătorul unităţii, adjuncţii acestuia, contabilul-şef pot fi concediaţi chiar pentru o singură încălcare gravă a obligaţiunilor de muncă (art.86 alin.(l) lit. p) Codul muncii). Gravitatea încălcării urmează a fi apreciată reieşind din circumstanţele faptei persoanei respective, consecinţele pe care le-a avut pentru unitate încălcarea, luându-se în consideraţie atitudinea critică a făptuitorului faţă de încălcarea imputată.

Caracterul excepţional al instituirii răspunderii sporite în privinţa persoanelor nominalizate rezidă din responsabilitatea acestora la executarea atribuţiilor lor de serviciu, şi în asemenea cazuri nu contează denumirea funcţiei deţinute, importanţă având îndeplinirea atribuţiilor de serviciu aferente funcţiilor enunţate în textul legii. 5 Instanţa de apel corect a concluzionat că, ordinul de concediere nr. 48 - p din 16 martie 2011 este legal în fond şi urmează a fi menţinut cu respingerea pretenţiilor recurentului referitoare la anularea acestuia şi restabilirea în funcţie. Prin conţinutul capitolului 7 din contractul individual de muncă nr. 516 din 19 ianuarie 2007 se stabileşte, că la semnarea contractului salariatul, la caz, recurentul Blîndu Victor şi-a asumat obligaţia de a-şi îndeplini conştiincios obligaţiile de serviciu, de a respecta obligaţiile contractuale, de a respecta disciplina muncii etc. (f.d.

111 vol.I). Prin conţinutul pct. 3 din instrucţiunea de funcţie a administratorului filialei se atestă, că la semnarea acesteia recurentul şi-a asumat obligaţia de a răspunde personal de conducerea activităţii operative şi curente a filialei, de organizarea activităţii financiare şi de producţie a acesteia, de a asigura îndeplinirea indicilor economici stabiliţi, de atribuţiile prevăzute de Statutul întreprinderii, regulamentul filialei, dar şi de contractul individual de muncă.

S-a obligat să informeze zilnic administraţia întreprinderii (SEDP) despre îndeplinirea procesului tehnologic, încasarea mijloacelor financiare conform indicilor economici şi gestionarea patrimoniului întreprinderii, să organizeze îndeplinirea programului de producţie, a obligaţiilor contractuale şi de alt gen ale întreprinderii, să ţină la control strict prezentarea în secţia financiară a întreprinderii a dărilor de seamă a casierilor, să dirijeze activitatea personalului în vederea asigurării funcţionării stabile şi eficiente a filialei, utilizării maximale a capacităţilor de producţie, executării lucrărilor şi prestării serviciilor de calitate înaltă, să asigure utilizarea eficientă a bunurilor primite în gestiune operativă, să poarte răspundere personală privind respectarea prevederilor contractelor de locaţiune încheiate cu agenţii economici precum şi să îndeplinească alte obligaţii ce ţin de organizarea şi asigurarea activităţii filialei conform legislaţiei (f.d.

108 vol.I). Prin aceiaşi instrucţiune, administratorul filialei poartă răspundere personală referitor la asigurarea încasării mijloacelor băneşti de către instituţia bancară; asigurarea întocmirea dărilor de seamă şi registrelor de casă şi control; respectarea limitei de numerar în casă precum şi de respectarea strictă de către locatari (chiriaşi) a suprafeţelor închiriate. Prin conţinutul raportului de audit din 12 martie 2011 al eficienţei activităţii gospodăreşti la ÎS „Gările si Staţiile Auto”, filiala Bălţi, în urma auditului s-a stabilit cu certitudine, că suprafeţele date in locaţiune în unele cazuri nu corespund prevederilor din contractele de locaţiune şi exista divergenţe între destinaţia înscrisă si destinaţia efectiva a imobilelor.

In acest sens, la punctele C lit. lit.c, d, e, f, h, k din raportul de audit se relevă utilizarea în calitate de bar a unor suprafeţe luate în locaţiune cu titlu de suprafeţe comerciale, de asemenea pct. C lit. lit. g, i, l relevă, că potrivit contractelor de locaţiune respective încăperile erau închiriate ca depozit sau pavilion, însă de facto erau utilizate în calitate de bar sau pentru vânzarea băuturilor alcoolice, în egală măsură pct. C lit. j din acelaşi raport de audit relevă faptul că în cazul unui contract de locaţiune locatarul a ocupat abuziv circa 150 m.p. suplimentar la suprafaţa luată în locaţiune (f.d. 117-120 vol. I). Prin conţinutul aceluiaşi raport se stabileşte cu certitudine, că în urma neindicării corespunzătoare a coeficienţilor de calcul la determinarea plăţii chiriei, 6 întreprinderea a ratat încasarea unei sume de 209821,03 lei din contractele de locaţiune.

Instanţa de apel corect a constatat încălcarea din partea recurentului Blîndu Victor a prevederilor pct. 3.2 lit. j) din instrucţiunea de serviciu şi prin urmare, recurentul a comis abaterea disciplinară stabilită de art. 86 alin. (1) lit. p) Codul muncii, ce constituie încălcarea gravă, chiar şi o singură dată, a obligaţiilor de muncă şi prin urmare concedierea sa potrivit normei menţionate a fost dispusă corect de către angajator. Or, potrivit pct. 3.2 lit. i) din instrucţiunea de funcţie a administratorului filialei, în responsabilitatea directă a recurentului Blîndu Victor intra obligaţia de a verifica respectarea prevederilor contractelor de locaţiune încheiate cu agenţii economici, iar raportul de audit din 12 martie 2011 demonstrează existenţa unor abateri grave de la contractele încheiate, deoarece funcţia pe care o deţinea intimatul reclamant presupunea o relaţie de încredere sporită dintre angajator şi reprezentantul său direct în teritoriu.

Aceste abateri disciplinare se confirmă şi prin declaraţiile martorilor Barba Galina, Şilov Iurii, actele de constatare din 14 martie 2011.(f.d.46-47,54 vol.II; 172-174 vol.I). Prin actul de verificare a procesului tehnologic din 10 martie 2011, în urma verificărilor s-au depistat multiple abateri în funcţionarea filialei Bălţi a ÎS „Gările si Staţiile Auto” care demonstrau, că de către angajaţii filialei, nu sunt respectate atribuţiile de serviciu, nu se efectuează controlul actelor necesare la deservirea rutelor regulate, dotarea şi respectarea cerinţelor sanitare a unităţilor de transport şi nu sunt întreprinse măsuri pentru asigurarea dotării unităţilor de transport conform pct.27 al Regulamentului transporturilor auto de călători şi bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006.

(f.d. 114-116 vol.I). Prin procura nr. 1362 din 09 decembrie 2010 recurentul Blîndu Victor şi-a asumat atribuţiile de a urmări calitatea serviciilor prestate de filială şi de a lua măsuri pentru ridicarea calităţii acestora, de a administra legal şi eficient patrimoniul filialei, de a verifica documentele financiare primare (f.d. 132 vol.I). Potrivit pct. 1.4 din instrucţiunea de serviciu recurentul Blîndu Victor şi-a asumat obligaţia de a activa în baza procurii eliberate de către Directorul General (f.d. 108 vol.I). Luând în consideraţie prevederile pct. 3.1, 3.2 lit.lit.

a), b), c), d) g) din instrucţiunea de serviciu, potrivit cărora, supravegherea aspectelor legate de supravegherea încasării corecte şi în măsură deplină a mijloacelor financiare, supravegherea întocmirii corecte a documentelor primare, supravegherea prezentării de către casieri a dărilor de seamă financiare, precum şi realizarea corecta a contractelor de locaţiune încheiate, ţinea de sarcina administratorului filialei şi dat fiind faptul că, circumstanţele stabilite dovedesc activitatea ineficientă şi cu abateri de la prevederile legale a filialei Bălţi a ÎS „Gările si Staţiile Auto”, angajatorul a avut temei de a-1 concedia pe reclamant potrivit art. 86 alin. (1) lit. p) Codul muncii.

Instanţa de apel corect a respins argumentele recurentului, că asemenea abateri sunt fireşti şi constante în cadrul ÎS „Gările şi Staţiile Auto”, or în cadrul filialei Bălţi a ÎS „Gările şi Staţiile Auto”, el era responsabilul direct de contracararea acestor fenomene, deoarece potrivit contractului individual de 7 muncă, a instrucţiunii de funcţie şi a procurii menţionate, Blîndu Victor s-a obligat să acţioneze necondiţionat potrivit prevederilor legale, în baza atribuţiilor funcţionale pe care şi le-a asumat. Prin explicaţiile recurentului şi prin tabelul de pontaj pentru luna ianuarie 2011 se confirmă că, recurentul a semnat tabela de pontaj pentru luna respectivă, cu indicarea în aceasta a frecventării locului de muncă de către salariatul Ofcinicov Vasile pentru luna respectivă, ştiind că ultimul nu a fost la serviciu în luna respectivă fiind în afara ţării (f.d.167-168,176 vol.I).

Instanţa de recurs consideră, că ordinul de concediere a recurentului este legal şi în partea temeiului art. 86 lit. o) Codul muncii, deoarece recurentul Blîndu Victor, cunoscând cu certitudine, că salariatul Ofcinicov Vasile nu a fost la serviciu şi nu a desfăşurat o activitate de muncă, a semnat tabelul de pontaj, iar acest fapt a dat dreptul ultimului de a solicita de la angajatorul ÎS „Gările şi Staţiile Auto” salariul pentru perioada respectivă, din care considerent, în urma acestui comportament al recurentului angajatorul ÎS „Gările şi Staţiile Auto” a fost prejudiciat în cuantumul salariului ridicat de Ofcinicov Vasile pentru luna ianuarie 2011. La caz, instanţa de apel corect a respins ca neîntemeiate argumentele recurentului că, suma recepţionată de Ofcinicov Vasile a fost transmisă salariatului Efimov Valerii, care în perioada indicată l-ar fi înlocuit pe Ofcinicov Vasile, întrucât Efimov Valerii potrivit tabelei de pontaj în perioada 01 ianuarie 2011-31 ianuarie 2011 a fost tabelat ca prezent la serviciu în regim normal de muncă a câte 8 ore lucrătoare, iar acestea în mod evident se contrapun cu orele de muncă pe care intimatul pretinde că Efimov Valerii le-ar fi lucrat în locul salariatului Ofcinicov Vasile.

Ceea ce ţine de pretenţiile recurentului privind încasarea de la ÎS „Gările şi Staţiile Auto” a salariului mediu pentru absenţa forţată de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei, instanţa de recurs consideră, că instanţa de apel corect a respins aceste cerinţe ca neîntemeiate, deoarece ordinul de concediere 48 - p din 16 martie 2011 este legal, nu a existat fapta prejudiciabilă - privarea ilegală a recurentului Blîndu Victor de dreptul de a munci. Urmare celor menţionate, nu sunt temeiuri de a casa decizia instanţei de apel. Argumentele recurentului, că instanţa de apel a aplicat în mod eronat normele de drept material nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal.

Instanţa de apel corect a încadrat la baza litigiului normele Codului muncii şi a dat o apreciere justificată probelor din dosar. Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţa de apel şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. 8 În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Blîndu Victor.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 august 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Blîndu Victor împotriva ÎS „Gările şi Staţiile Auto” cu privire la restabilirea în funcţie, repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia Ion Vîlcov 9