2rh-30/14 — Încasarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2rh-30/14 prima instanţă: P. Codreanu, instanţa de apel: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, M. Guzun instanţa de recurs: V. Doagă, Iu. Oprea, I. Corolevschi, T. Vieru, N. Clima, ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Ion Corolevschi, Constantin Alerguş examinînd cererea de revizuire declarată de către Bîstriţchi Ştefan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gultur Vasile împotriva lui Bîstriţchi Ştefan cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 septembrie 2013, prin care a fost admis recursul declarat de Gultur Vasile şi casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 ianuarie 2013 cu emiterea unei hotărîri noi de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă La 21 ianuarie 2011 Gultur Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bîstriţchi Ştefan cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că prin hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 23.02.2010, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău, Bîstriţchi Ştefan a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei administrative prevăzute de art. 102 alin. (1) lit. a) CCA (redacţia 1985), prin care i-a fost cauzat prejudiciu material în sumă de 1890 lei prin stricăciunile aduse recoltei. Susţine reclamantul că pe parcursul examinării cauzei contravenţionale a suportat cheltuieli de judecă în sumă de 1 500 lei şi a fost în imposibilitate de a se prezenta la locul de muncă, a suportat dureri sufleteşti şi i s-a cauzat prejudiciul moral în sumă de 1 500 lei.

Solicită Gultur Vasile încasarea de la Bîstriţchi Ştefan în beneficiul său a sumei de 1890 lei, care constituie costul a 700 kg de sfeclă furajeră cu titlu de prejudiciu material, suma de 500 lei, cu titlu de asistenţă juridică, suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată şi suma de 1500 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 21 martie 2011, acţiunea a fost admisă parţial, s-a încasat de la Bîstriţchi Ştefan în beneficiul lui Gultur Vasile prejudiciul moral în sumă de 1 500 lei şi suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest pretenţiile au fost respinse. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 ianuarie 2013, a fost admis apelul declarat de către Bîstriţchi Ştefan, a fost casată hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 21 martie 2011, în partea încasării prejudiciului moral şi a fost emisă în partea dată o hotărîre nouă de respingere a acestui capăt de cerere.

La 14 mai 2013 Gultur Vasile a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 septembrie 2013, a fost admis recursul declarat de către Gultur Vasile. S-a casat integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 ianuarie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 21 martie 2011, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gultur Vasile împotriva lui Bîstriţchi Ştefan cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, cu adoptarea unei noi hotărîri după cum urmează: S-a admis parţial cererea de chemare în judecată a lui Gultur Vasile împotriva lui Bîstriţchi Ştefan cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral.

S-a încasat din contul lui Bîstriţchi Ştefan în beneficiul lui Gultur Vasile suma de 1890 lei, cu titlu de prejudiciu material şi suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică suportate de către Gultur Vasile în cadrul examinării acţiunii contravenţionale. În rest cerinţele lui Gultur Vasile se resping, ca neîntemeiate. La 22 noiembrie 2013 Bîstriţchi Ştefan a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 septembrie 2013, solicitînd admiterea cererii de revizuire şi casarea integrală a deciziei instanţei de recurs şi încetarea procesului. În motivarea cererii revizuentul a indicat că instanţa a apreciat arbitrar probelor, a aplicat eronat legea şi nu a luat în consideraţie adeverinţa eliberată de Primăria s. Hirbovăţ prezentă la materialele cauzei, care adevereşte că terenul din litigiu are statut de păşune.

În afară de aceasta, revizuentul a invocat ca temei de admitere a cererii de revizuire necitarea sa în şedinţa din 06.11.2013. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC, astfel, potrivit lit. b) al articolului, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Instanţa menţionează că una din condiţiile esenţiale pentru admiterea cererii de revizuire pe temeiul prevăzut de 449 lit. b) CPC, este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte. Adiţional celor indicate, este necesar a menţiona că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. În context, argumentele invocate în cererea de revizuire nu pot fi percepute ca veridice dat fiind faptul că la materialele cauzei este anexată o altă adeverinţă eliberată de Primăria s. Hirbovăţ care indică contrariul informaţiei prezente în adeverinţa anexată la cererea de revizuire.

Cu atît mai mult adeverinţa este eliberată de Primăria s. Hirbovăţ la 10 martie 2011, prin urmare, exista la momentul examinării pricinii, şi nu a fost prezentată de revizuent. Nu poate fi admisă cererea de revizuire nici în baza temeiului invocat de necitare în şedinţa din 06.11.2013, deoarece legea nu prevede un asemenea temei. În afară de aceasta, o şedinţă a careva instanţe din 06.11.2013 nu se confirmă prin materialele cauzei. Curtea Supremă de Justiţie printr-o încheiere din 06 octombrie 2013 a efectuat corectarea unei erori din dispozitivul deciziei din 11 septembrie 2013, iar chestiunea în cauză a fost examinată, conform legii, în lipsa oricărei părţi, fără citare.

În acest sens, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră imperios necesar să precizeze că pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se solicită. Suplimentar, însuşi admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei.

În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”. În acelaşi timp, CEDO susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare.

Din considerentele menţionate, precum că nu au fost indicate temeiurile declarării revizuirii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depuse de Bîstriţchi Ştefanca fiind inadmisibil. În conformitate cu art.art.269-270, art.453 al.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Bîstriţchi Ştefan, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 septembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gultur Vasile împotriva lui Bîstriţchi Ştefan cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Constantin Alerguş