2r-26/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate şi înlăturarea obstacolelor

prima instanţă: Gh. Bordea dosarul nr. 2r-26/14 instanţa de apel: G.Vavrin T.Dimidriadi, I. Dănăilă DECIZIE 15 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de reprezentantul Anei Crigan, avocatul Secrieru Oxana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Calalb Valeriu împotriva Anei Crigan cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi înlăturarea obstacolelor, împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 19 septembrie 2013 c o n s t a t ă La data de 14 august 2008 Calalb Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Anei Crigan cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi înlăturarea obstacolelor.

În motivarea acţiunii Calalb Valeriu a menţionat că, din anul 2002 a concubinat cu pârâta în apartamentul nr. 32 situat în or. Leova, str. Alexandru cel Bun, 43/32, care a fost înregistrat pe numele pârâtei în urma unei înţelegeri comune. Acest apartament a fost procurat din surse financiare comune. Reclamantul Calalb Valeriu a solicitat recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 32 situat în or. Leova, str. Alexandru cel Bun, 43/32, obligarea pârâtei Crigan Ana să nu-i pună obstacole în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunului dat. Prin hotărârea Judecătoriei Leova din 14 ianuarie 2009 acţiunea s-a admis, s-a recunoscut dreptul de proprietate comună a lui Calalb Valeriu asupra apartamentului nr. 32 situat în or.

Leova, str. Alexandru cel Bun, 43/32, a fost obligată Crigan Ana să nu-i pună piedici lui Calalb Valeriu în folosirea de apartamentului nr. 32 situat în or. Leova, str. Alexandru cel Bun, 43/32. 1 La data de 02 februarie 2009 Crigan Ana a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Leova din 14 ianuarie 2009. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 03 martie 2009 nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Crigan Ana, acordându-i termen până la 26 martie 2009 pentru achitarea taxei de stat în sumă de 470 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 16 aprilie 2009 s-a restituit cererea de apel depusă de Crigan Ana din motivul că, nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel.

La data de 20 iulie 2009 Crigan Ana din nou a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Leova din 14 ianuarie 2009. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 24 septembrie 2009 s-a restituit cererea de apel depusă de Crigan Ana din motivul că, nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel. La 24 februarie 2010 Crigan Ana repetat a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Leova din 14 ianuarie 2009. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 01 aprilie 2010 s-a restituit cererea de apel depusă de Crigan Ana din motivul că, nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel.

La data de 01 aprilie 2010 Crigan Ana a depus recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 01 aprilie 2010. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 07 iulie 2010 s-a respins recursul declarat de Crigan Ana, s-a menţinut încheierea Curţii de Apel Cahul din 01 aprilie 2010. La 24 august 2011 Crigan Ana repetat a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Leova din 14 ianuarie 2009. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 31 ianuarie 2012 s-a restituit cererea de apel depusă de Crigan Ana ca fiind depusă în afara termenului legal.

La data de 09 august 2012 Crigan Ana a depus recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 31 ianuarie 2012. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 octombrie 2012 s-a respins recursul declarat de Crigan Ana, s-a menţinut încheierea Curţii de Apel Cahul din 31 ianuarie 2012. La 22 august 2013 Crigan Ana repetat a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Leova din 14 ianuarie 2009. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 19 septembrie 2013 s-a respins ca neîntemeiată cererea Anei Crigan privind repunerea în termen pentru declararea apelului şi s-a restituit cererea de apel depusă de Crigan Ana ca fiind depusă în afara termenului legal.

La data de 19 noiembrie 2013 reprezentantul Anei Crigan, avocatul Secrieru Oxana a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 19 septembrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Cahul din 19 septembrie 2013 şi admiterea cererii de repunere în termen pentru declararea apelului. 2 În motivarea recursului a invocat că, despre hotărârea judecătorească în pricina în cauză a cunoscut la data de 16 august 2013, nu a contestat-o în termen, deoarece s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova, iar avocatul care-i reprezenta interesele în instanţa de judecată a dus-o în eroare. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art.427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Instanţa de recurs consideră, că Curtea de Apel Cahul corect a restituit apelul declarat de reprezentantul Anei Crigan, avocatul Secrieru Oxana, deoarece cu certitudine s-a stabilit, că apelul a fost declarat peste termenul stabilit de art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă (în vigoare până la modificările operate din 01.11.2012), iar temei pentru repunerea în termen nu s-a constatat. În conformitate cu art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă (în vigoare la data pronunţării hotărârii de către prima instanţă), termenul de declarare a apelului este de 20 de zile de la data comunicării hotărîrii motivate, dacă legea organică nu dispune altfel, chiar dacă apelul a fost depus anterior.

Termenul de apel curge şi în cazul comunicării concomitente a hotărîrii şi a somaţiei de executare. Potrivit prevederilor art. 361 alin. (3) din Codul de procedură civilă, repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. În conformitate cu art. 116 alin. (1), (2), (4) Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură. La caz, recurenta a solicitat repunerea în termen, invocând, că a luat cunoştinţă cu hotărîrea la data de 16 august 2013 şi nu a contestat-o în termen, deoarece s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova, iar avocatul care-i reprezenta interesele în instanţa de judecată a dus-o în eroare. Instanţa de recurs consideră că, instanţa de apel corect a invocat acest motiv ca unul neîntemeiat şi care nu a lipsit recurenta de posibilitatea de a depune apelul în termenul legal.

Conform materialelor dosarului, hotărârea Judecătoriei Leova din 14 ianuarie 2009 a fost pronunţată în prezenţa avocatului recurentei, Miroliubov Rodica, fiind împuternicită prin mandat şi procura semnată de recurentă (f.d.16,17). 3 Că reprezentantul recurentei a fost prezent în şedinţa de judecată se confirmă şi prin procesul-verbal al şedinţei de judecată din 14 ianuarie 2009 (f.d.38-39). Astfel, recurenta a împuternicit pe avocatul Miroliubov Rodica pentru a-i reprezenta interesele în instanţele de judecată şi deoarece aceasta a fost prezentă la pronunţarea hotărârii, urma să înştiinţeze recurenta despre rezultatul şedinţei. În conformitate cu art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi, culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.

Faptul prezenţei în şedinţele de judecată a avocatului se asimilează prezenţei însuşi a persoanelor reprezentate în şedinţa de judecată. Mai mult ca atât, conform materialelor dosarului, cererea de apel a fost depusă peste mai mult de 4,5 ani după pronunţarea hotărârii primei instanţe. Totodată, în această perioadă de mai multe ori, în mod repetat, au fost depuse cererile de apel din numele recurentei, de către avocatul acesteia Miroliubov Rodica. De fiecare dată cererile de apel au fost restituite din motivul neachitării taxei de stat şi omiterii termenului legal pentru declararea apelului. Articolul 56 alin. (3) Cod de procedură civilă prevede, că participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă.

Aici, Colegiul consideră relevantă jurisprudenţa CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru repunerea pârâtului în termenul de prescripţie pentru efectuarea unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil, prin urmare are loc violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (Ceachir c. Moldova, nr. 11712 din 15 ianuarie 2008, § 47; Popov c. Moldova (nr.2), nr. 19960/04 din 06 decembrie 2005, § 53; Melnic c. Moldova, nr. 6923/03 din 14 noiembrie 2006, § 41-43) Astfel, instanţa de apel corect a aplicat dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă în vederea restituirii apelului declarat, considerându-l declarat în afara termenului legal, or o eventuală repunere neîntemeiată în termen pentru depunerea cererii de apel ar duce la încălcarea procesului echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, precum a constatat CtEDO încălcarea dreptului la proces echitabil şi a securităţii raporturilor juridice de către instanţele judecătoreşti naţionale în cauza Ghirea v. Republica Moldova, nr. 15778/05, 26.06.2012.

Dreptul la o instanţă, garantat de art. 6 § 1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Urmare celor menţionate, nu sunt temeiuri pentru a casa încheierea Curţii de Apel Cahul.

4 Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Cahul din 19 septembrie 2013. În conformitate cu art.427 lit.a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de reprezentantul Anei Crigan, avocatul Secrieru Oxana. Se menţine încheierea Curţii de Apel Cahul din 19 septembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Calalb Valeriu împotriva Anei Crigan cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi înlăturarea obstacolelor.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5