3ra-22/14 — Contestarea actului administrativ

Instanţa de fond: L. Brînza Dosarul nr. 3ra-22/14 Instanţa de apel: A. Panov, T. Pelin, I. Cotruţa ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu, Judecători: Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor declarate de către Olga Uzun şi Ministerul Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Uzun împotriva Ministerului Afacerilor Interne, privind recunoaşterea ilegalităţii refuzului, calcularea şi achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, modificată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 28 iunie 2013, prin micşorarea cheltuielilor de asistenţă juridică de la 3.000 lei pînă la 1.500 lei şi cheltuielile de transport de la 1.200 lei pînă la 408 lei, c o n s t a t ă : La 01 octombrie 2012, Olga Uzun a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, privind recunoaşterea ilegalităţii refuzului, calcularea şi achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate. În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că la 13 noiembrie 2011, între Uzun Radu şi Prepeliţa (Uzun) Olga a fost încheiată căsătoria, fapt confirmat prin certificatul nr. 0976877 scria CS-V, iar la 25 aprilie 2012, s-a născut fiica, Uzun Tatiana. Astfel, reclamanta s-a aflat în concediul de maternitate timp de 126 zile.

La 20 februarie 2012, pe numele Olga Uzun fost eliberat certificatul de concediu medical seria 01 nr. 429722 şi prelungit prin buletinul nr. 434392, cu închiderea la 10 iulie 2012, în legătură cu concediul de maternitate. Susţine reclamanta, că nu este încadrată în câmpul muncii, iar soţul său este colaborator al organelor interne MAI, motiv pentru care la 20 august 2012, s-a adresat către MAI cu cerere pentru a i se calcula şi achita compensaţia pentru 1 concediul de maternitate, dar prin răspunsul MAI din 29 august 2012, nr. 15/4-U- 351/12 i s-a refuzat, motivînd că ultima urmează să se adreseze la CNAS pentru achitarea plăţilor sociale de maternitate.

Reclamanta, Uzun Olga, solicită anularea actului administrativ nr. 15/4-U- 351/12 din 29 august 2012, emis de MAI privind refuzul achitării compensaţiei pentru concediul de maternitate pe numele Olgăi Uzun, obligarea pârâtului de a calcula şi achita reclamantei compensaţia pentru concediul de maternitate în mărime de 4 salarii lunare la locul de serviciu al soţului, Uzun Radu, în sumă de 21.551,32 lei, a prejudiciului moral în sumă de 5.000 lei, încasarea cheltuielilor de judecată şi a dobânzii de întârziere conform art. 619 CC, care urmează să o achite debitorul chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă acesta nu execută hotărârea în termen de 90 zile de la data când aceasta a devenit definitivă.

Prin cererea suplimentară din 15 aprilie 2013, reclamanta Uzun Olga şi-a majorat pretenţiile din acţiune şi a solicitat şi încasarea cheltuielilor de judecată şi anume cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 3.000 lei, a cheltuielilor de drum în mărime de 300 lei pentru o şedinţă de judecată şi cheltuieli poştale în mărime de 87 lei şi a dobânzii de întârziere conform art. 619 CC, care urmează să o achite debitorul chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă acesta nu execută hotărârea în termen de 90 zile de la data cînd aceasta a devenit definitivă.

În şedinţa de judecată reclamanta Uzun Olga, prin intermediul reprezentantului său Procopciuc Angela, şi-a concretizat pretenţiile şi a solicitat recunoaşterea ca ilegal refuzul MAI nr. 15/4-U-351/12 din 29 august 2012, emis de MAI privind refuzul achitării compensaţiei pentru concediul de maternitate pe numele Olgăi Uzun, obligarea pârâtului de a calcula şi achita reclamantei compensaţia pentru concediul de maternitate în mărime de 4 salarii lunare la locul de serviciu al soţului, Uzun Radu, a prejudiciului moral în sumă de 5.000 lei, încasarea cheltuielilor de judecată şi anume cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 3.000 lei, a cheltuielilor de drum în mărime de 300 lei pentru o şedinţă de judecată şi cheltuieli poştale în mărime de 87 lei şi a dobânzii de întârziere conform art. 619 CC, care urmează să o achite debitorul chiar şi în lipsa vinovăţiei, dacă acesta nu execută hotărârea în termen de 90 zile de la data când aceasta a devenit definitivă.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 28 iunie 2013, acţiunea a fost admisă parţial şi a fost recunoscut ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne nr. 15/4-U-351/12 din 29 august 2012 de a-i calcula şi achita reclamantei, Uzun Olga, indemnizaţiile pentru concediile medicale (de maternitate), de la locul de muncă a soţului, Uzun Radu şi s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să-i calculeze şi să-i achite reclamantei, Uzun Olga, indemnizaţiile pentru concediile medicale (de maternitate), cu o durată de 126 zile, de la locul de muncă a soţului în condiţiile art. 124 alin. (1) Codul Muncii. S-a încasat din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul Olgăi Uzun cheltuielile pentru asistenţa juridică în mărime de 3.000 lei şi a cheltuielilor de transport în mărime de 1.200 lei.

S-au respins pretenţiile reclamantei în partea încasării despăgubirilor morale, a dobânzii de întârziere şi a cheltuielilor poştale se resping ca neîntemeiate. Nefiind de acord cu hotăîrea instanţei de fond, la 28 iunie 2013, Ministerul Afacerilor Interne a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de respingere a acţiunii. 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 septembrie 2013, cererea de apel declarată de către Ministerul Afacerilor Interne a fost admisă, hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 28 iunie 2013 – modificată prin micşorarea cheltuielilor de asistenţă juridică de la 3.000 lei pînă la 1.500 lei şi cheltuielile de transport de la 1.200 lei pînă la 408 lei.

La 25 septembrie 2013, Uzun Olga a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, prin care a solicitat casarea acesteia şi menţinerea hotărîrii instanţei de fond. La 21 noiembrie 2013 şi Ministerul Afacerilor Interne a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de respingere a acţiunii. În motivarea cererilor de recurs, recurenţii au invocat că instanţele ierarhic inferioare nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii şi nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 18 septembrie 2013, iar cererile de recurs a fost depusă la 25 septembrie 2013 şi respectiv 21 noiembrie 2013, motiv pentru care, cererile de recurs se consideră a fi depuse în termen. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Olga Uzun şi Ministerul Afacerilor Interne nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

3 În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Olga Uzun şi Ministerul Afacerilor Interne, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Olga Uzun şi Ministerul Afacerilor Interne ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Cererile de recurs declarate de către Olga Uzun şi Ministerul Afacerilor Interne, se consideră inadmisibile. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 4