3ra-1482/13 — Contestarea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-1482/13 Prima instanţă - Curtea de Apel Chişinău Judecător – A.Doga Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva, Tatiana Răducanu Ion Vîlcov, Vera Macinskaia, examinînd recursul declarat de Lupaşcu Ala, prin intermediul avocatului Iachimov Cristina, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Lupaşcu Ala împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2012, prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Lupaşcu Ala a fost respinsă, ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie, ACONSTATAT : La 21 februarie 2012, reclamanta Lupaşcu Ala s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ministerul Afacerilor Interne, privind obligarea stabilirii, calculării şi achitării indemnizaţiei de maternitate, solicitând : - admiterea acţiunii: - recunoaşterea ilegală a refuzului Ministerului Afacerilor Interne privind stabilirea calcularea şi achitarea indemnizaţiei pentru concediu medical de maternitate în legătură cu naşterea copilului; - obligarea Ministerului Afacerilor Interne de ai stabili concediu de maternitate, ce include concediul prenatal de 70 zile şi postnatal 56 de zile pentru naşterea copilului Lupaşcu Ion a.n.05.08.

2009. 1 În motivarea cererii, reclamanta a invocat că, la data de 02 noiembrie 2007 a înregistrat căsătoria cu Lupaşcu Vitalie la Oficiul Stării Civile s. Râşcani mun. Chişinău. Din căsătoria dată, au un copil, născut la data de 05 august 2009 - Lupaşcu Ion.

Deoarece nu este angajată în câmpul muncii, şi se afla la întreţinerea soţului, care activează în cadrul organelor afacerilor interne din 27.06.2001, s-a adresat la 05.12.2011 cu o cerere la MAI, prin care a solicitat în temeiul art. 124 alin. 1 Codul Muncii, art. 16 din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale şi p.21 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005 să îi stabilească, calculeze şi achite indemnizaţia de maternitate (sarcină şi lăuzie), de la locul de muncă a soţului.

Prin răspunsul Ministerului Afacerilor Interne nr. 15/4- 488/11 din 08.12.2011 i-a fost refuzat solicitărilor înaintate, aducându-i la cunoştinţă faptul, că a depăşit termenul de adresare - 12 luni de zile, făcând trimitere la p.5,15,21 din Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005. Conform p.21 al Hotărârii menţionate : "Indemnizaţia de maternitate (sarcină şi lăuzie) se stabileşte asiguratelor, soţiilor aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi şi şomerilor care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul postnatal. In cazul acordării concediului pentru sarcină şi lăuzie în perioada concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, persoana îndreptăţită va beneficia de ambele indemnizaţii (de maternitate şi de îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani).

Soţia se consideră aflată la întreţinerea soţului asigurat dacă, la data apariţiei dreptului la indemnizaţie de maternitate, nu este angajată în muncă şi nu este persoană asigurată de riscul respectiv (maternitate), fapt care se confirmă prin carnetul de muncă, iar după implementarea evidenţei personificate în sistemul public de asigurări sociale - prin certificat eliberat de organele de asigurări sociale. În cazul în care soţia se află la întreţinerea soţului salariat, indemnizaţia de maternitate se stabileşte pe numele soţiei. Faptul că persoana în cauză este soţia angajatului se va confirma prin buletinul de identitate şi adeverinţa de căsătorie. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 100%.

din baza de calcului stabilită la pct. 23 al prezentului Regulament. Soţiilor aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi, indemnizaţiile de maternitate se stabilesc de la 1 octombrie 2003, data intrării în vigoare a Codului muncii. " . Reclamanta consideră ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne de stabilire, calculare şi achitare a indemnizaţiei pentru concediul de maternitate, deoarece acest fapt vine în contradicţie cu legislaţia în vigoare, iar prin refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a-i achita indemnizaţia de maternitate, familia sa suportă suferinţe psihice, ca urmare a imposibilităţii de a asigura un trai decent copilului, de a-1 întreţine cu alimentaţie necesară, de a-i acorda la necesitate îngrijiri medicale 2 cuvenite şi de calitate, de a-1 asigura cu îmbrăcăminte necesară, şi alte lipsuri de ordin social.

Reclamanta menţionează că nu s-a adresat în termen la Curtea de Apel deoarece a pierdut Certificatul de concediul medical şi i-a luat careva timp pentru ridicarea duplicatului acestuia. În şedinţa de judecată, reprezentantul reclamantei avocatul Iachimov Cristina, a susţinut cererea de chemare în judecată, solicitând admiterea cererii integral. În şedinţa de judecată, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat respingerea cererii ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripţie. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2012, cererea de chemare în judecată înaintate de Lupaşcu Ala a fost respinsă, ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie.

Invocînd ilegalitatea acestei hotărâri, la 26 iunie 2013, Lupaşcu Ala, prin intermediul avocatului Iachimov Cristina a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel din 25 octombrie 2012, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi decizii, prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea recursului, recurenta Lupaşcu Ala, prin intermediul avocatului Iachimov Cristina a invocat că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi pasibilă casării, deoarece a omis termenul din motiv că de către CMF 10 s. Ciocana a fost prezentat cu întîrziere certificatul de concediu medical. Mai invocă recurenta că, pentru adresarea cu o astfel de cerere în judecată este necesară prezentarea tuturor certificatelor confirmatorii, şi anume din considerentul că ridicarea acestora au prezentat dificultate şi anume a certificatului medical, nu a reuşit să se adreseze în termen.

În conformitate cu art. 434 alin.(l) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Conform recipisei de pe coperta dosarului rezultă că avocatul recurentei Cristina Iachimov a primit copia hotărârii la 03 iulie 2013, prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen. La 11 septembrie 2013, intimatul Ministerul Afacerilor Interne a depus referinţă la cererea de recurs, solicitînd respingerea recursului, cu menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră întemeiată şi legală. Examinarea recursului a fost stabilită pentru 27 noiembrie 2013. Conform modificărilor operate la Codul de procedură civilă, prin Legea nr. 155/05.07.12, în conformitate cu art. 444 CPC RM, recursul se examinează fară înştiinţarea părţilor la proces.

Examinînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce 3 judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Astfel, prin materialul probatoriu administrat de prima instanţă s-a stabilit că, Lupaşcu Ala a depus cererea prealabilă în adresa MAI la data de 05.12.2011, la care a primit răspuns la 08.12.2011. În instanţa de judecată Lupaşcu Ala s-a adresat la 21.02.2012.

Conform art.16 alin (1) a Legii contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de raspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un raspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate. Potrivit art.17 alin. (1) a Legii contenciosului administrativ, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile. Acest termen curge de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia.

Termenul de 30 de zile este un termen de prescripţie. Conform, art.116 alin. (1) Cod de procedură civilă , persoanele care din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă, iar potrivit alin.(4) al aceluiaş articol, repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură. În acest sens, Colegiul civil, comercial şi de contencios adminsitrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, recurenta Lupaşcu Ala s-a adresat în instanţa de judecată tardiv, astfel termenul expirînd la data de 08.01.2012.

Recurenta a depus acţiunea la 08.02.2012, mai mult ca atît recurenta în acţiunea sa nici nu a solicitat repunerea acţiunii de judecată în termenul prevăzut de lege. Conform art.27 alin. (1) al Legii nr. 289, indemnizaţia de asigurări sociale poate fi solicitată, în bază de acte justificative, în termen de 12 luni calculat de la data îndeplinirii condiţiilor de stabilire a acestei indemnizaţii, precum şi Hotărârii de Guvern nr.108 din 03.02.2005, privind aprobarea regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de stabilire a îndemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale p.5. Indemnizaţiile pot fi solicitate în baza actelor justificative, în termenul care nu depăşeşte 12 luni de la data restabilirii capacităţii de muncă, stabiliriii gradului de invaliditate, expirării termenului concediului de sarcină şi lăuzie.

Astfel, termenul de prescripţie pentru plata indemnizaţiei pentru concediul de maternitate în legătură cu naşterea copilului Lupaşcu Ion, născut la 05.08.2009, termenul de prescripţie începînd a curge din data cînd a fost închis certificatul medical – respectiv 04.10.2009, la 04.10.2010, termenul expirînd, recurenta, însă s-a adresat cu o cerere prealabilă către MAI abia la 05 decembrie 2011, adică cu mult după expirarea termenului de prescripţie. Astfel, Colegiul consideră că, argumentele invocate de recurenta în cererea de recurs, nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată 4 a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate şi urmează a fi respinse.

Instanţa de recurs relevă că soluţia dată de prima instanţă este corectă, motivată şi amplu argumentată, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor juridice şi făcînd trimitere, atît la probele administrate, cît şi dispoziţiile legale aplicabile la caz. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, hotărîrea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. In conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a), art. 445 alin. 3 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se respinge recursul declarat de Lupaşcu Ala, prin intermediul avocatului Iachimov Cristina.

Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 25 octombrie 2012, adoptată în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Lupaşcu Ala împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Tatiana Răducanu Ion Vîlcov Vera Macinskaia 5