2ra-3551/13 — Încasarea prejudiciului moral

prima instanţă: L. Danilişin dosarul nr. 2ra-3551/13 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 18 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara-Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Zoia Iacomi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Zoiei Iacomi împotriva lui Alic Crivoi cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Alic Crivoi, casată hotărârea Judecătoriei Donduşeni din 12 martie 2013 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii, c o n s t a t ă: La 17 august 2012, Zoia Iacomi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alic Crivoi cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că în noaptea spre 19 august 2011, aproximativ pe la ora 02.30, pârâtul, fiind în stare de ebrietate, a pătruns în gospodăria sa din str. Trandafirilor,45, or. Donduşeni, i-a întrerupt liniştea pe timpul nopţii, a bătut la uşă, în urma căreia ea a deschis-o şi văzându-l pe acesta în stare de ebrietate, i-a cerut să părăsească gospodăria. Pârâtul nu a reacţionat la cerinţele sale, a numit-o cu cuvinte necenzurate şi ameninţând-o cu aplicarea violenţei, a intenţionat să intre în casă. Menţionează că pârâtul s-a aflat în gospodăria sa fără permisiunea ei aproximativ 45 minute. Susţine că prin sentinţa Judecătoriei Donduşeni din 30 martie 2012, Alic Crivoi a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) din Codul penal şi i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 150 unităţi convenţionale.

Afirmă că la 19 august 2011, pârâtul, pînă la părăsirea domiciliului său, intenţionat i-a deteriorat trei anvelope de la automobilul de model Dacia Logan, care se afla în ograda sa. Pe fapta dată, la 21 noiembrie 2011, OOSS SP CPR Donduşeni a întocmit un proces verbal cu privire la contravenţie în baza art. 104 din Codul contravenţional, însă sancţiunea contravenţională nu i-a fost aplicată pe motivul expirării termenului de aplicare a acesteia, iar procesul-verbal menţionat nu a fost contestat de către pârât. Invocă că conform concluziei SRL „IGP-Test” din 06 septembrie 2011, au fost examinate patru anvelope de model BFGOODRICH 185, reparate prin lipire după deteriorare din afară, prin metoda spargerii de suvac, care, conform standardelor pentru exploatare, nu sunt valabile şi reprezintă pericol de accident.

Costul unei anvelope de model Gudier 185/65/R15 constituie 920 lei, astfel, i-a fost cauzat un prejudiciu în sumă de 3680 lei. Totodată, iniţial anvelopele temporar au fost reparate, pentru care a achitat suma de 235 lei. Consideră că prin acţiunile ilegale ale pârâtului, i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 3915 lei. Mai invocă că pârâtul i-a cauzat şi un prejudiciu moral, care se exprimă prin suferinţe sufleteşti mari, or în noaptea spre 19 august 2011, i-a fost întreruptă liniştea pe timp de noapte, iar a doua zi a fost ameninţată de către pârât că problemele vor continua. Solicită încasarea de la pârât a sumei de 3915 lei, cu titlu de prejudiciului material, a sumei de 5000 lei, cu titlu de prejudiciului moral, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1000 lei şi a taxei de stat.

Prin încheierea Judecătoriei Donduşeni din 26 februarie 2013 capătul de cerere de chemare în judecată cu privire la repararea prejudiciului material a fost scos de pe rol. Prin hotărârea Judecătoriei Donduşeni din 12 martie 2013 acţiunea a fost admisă parţial şi a fost încasat din contul lui Alic Crivoi în beneficiul Zoiei Iacomi suma de 1000 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de judecată în sumă de 500 lei şi în beneficiul statului în sumă de 100 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013 a fost admis apelul declarat de către Alic Crivoi, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 23 august 2013, Zoia Iacomi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, menţionând că a prezentat în prima instanţă certificatul medical, care confirmă starea sănătăţii, certificatul de deces, care confirmă că este văduvă şi locuieşte de una singură şi copia sentinţei judecătoreşti, prin care intimatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) din Codul penal, iar prima instanţă just a apreciat în raport cu probele menţionate faptele comise de către intimat şi, anume, tulburarea liniştii pe timp de noapte la o persoană care locuieşte de una singură, refuzul de a părăsi gospodăria, ameninţarea cu răfuială în continuare, precum şi înrăutăţirea sănătăţii după data de 19 august 2011, cînd a avut loc incidentul cu intimatul, urmări după care a suferit mult şi atîrnarea negativă a intimatului după data de 19 august 2011, care nici nu a dorit să-şi ceară scuze pentru fapta comisă şi just a încasat de la intimat în beneficiul său suma de 1000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Susţine că instanţa de apel, la examinarea pricinii, a neglijat prevederile art. 1422 din Codul civil şi nu a apreciat la justa valoare sentinţa Judecătoriei Donduşeni din 30 martie 2012, prin care intimatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) din Codul penal şi i-a fost aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 150 unităţi convenţionale, iar dînsa fiind recunoscută în calitate de parte vătămată în procesul dat. Afirmă că instanţa de apel eronat a aplicat prevederile art. 616 din Codul civil, pe cînd prima instanţă corect a aplicat prevederile art. art. 1398, 1422 şi 1423 din Codul civil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 30 mai 2013 a fost recepţionată de către recurenta la data de 24 iunie 2013, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie (f. d. 129). Instanţa de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen la 23 august 2013. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Zoia Iacomi a solicitat încasarea de la Alic Crivoi a sumei de 3915 lei, în vederea reparării prejudiciului material, a sumei de 5000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 1000 lei şi a taxei de stat. Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Donduşeni din 26 februarie 2013 capătul de cerere de chemare în judecată cu privire la repararea prejudiciului material a fost scos de pe rol. Judecând prezenta pricină, prima instanţă a ajuns la concluzia admiterii parţiale a acţiunii şi încasării de la Alic Crivoi în beneficiul Zoiei Iacomi a sumei de 1000 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei.

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Alic Crivoi, instanţa de apel a ajuns la concluzia admiterii apelului, casând hotărârea primei şi pronunţând o nouă hotărâre, prin care a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată. În susţinerea soluţiei date, instanţa de apel a reţinut că în speţă nu s-au stabilit circumstanţe, care ar obliga instanţa să încaseze de la Alic Crivoi în beneficiul Zoiei Iacomi prejudiciul moral. Instanţa de recurs constată că instanţa de apel, la judecarea apelului, a dat o apreciere greşită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanţă, justificat şi amplu argumentat, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor importante şi cu trimitere la probele administrate, având în susţinere cadrul legal aplicabil în speţă, corect a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii înaintate de către Zoia Iacomi.

În conformitate cu art. 123 alin. (3) CPC, sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie pentru instanţa chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvârşite de persoana în cauză. Astfel,din materialele dosarului rezultă cu certitudine că prin sentinţa Judecătoriei Donduşeni din 30 martie 2012 Alic Crivoi a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) din Codul penal, fiindu-i aplicat o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 150 unităţi convenţionale. Din conţinutul sentinţei menţionate rezultă că la 19 august 2011, aproximativ pe la ora 02.30, Alic Crivoi, fiind în stare de ebrietate, fără consimţământul stăpânei, a pătruns în gospodăria Zoiei Iacomi din str. Trandafirilor,45, or.

Donduşeni, i-a întrerupt liniştea şi somnul pe timp de noapte, a bătut la uşă, în urma căreia stăpâna i-a deschis şi văzându-l pe acesta în stare de ebrietate, i-a cerut să părăsească gospodăria. La fel prin aceleiaşi sentinţă s-a stabilit că Alic Crivoi nu a reacţionat la cerinţele Zoiei Iacomi, a numit-o cu cuvinte necenzurate şi ameninţând-o cu aplicarea violenţei, a intenţionat să intre în casă. În aşa fel, Alic Crivoi s-a aflat în gospodăria Zoiei Iacomi fără permisiunea acesteia aproximativ 45 minute. Este de menţionat că în cauza penală de învinuire a lui Alic Crivoi de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) din Codul penal, recurenta Zoia Iacomi a avut calitatea procedurală de parte vătămată.

Iar conform art. 59 alin. (1) din Codul de procedură penală, parte vătămată este considerată persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei. Astfel, în speţă prezintă relevanţă şi prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, care indică că cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Conform art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Iar, conform art. 1423 alin. (1) şi (2)Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate, caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Prin prisma normelor enunţate, instanţa de recurs constată că prin acţiunile ilicite ale lui Crivoi Alic, ca rezultat al pătrunderii ilegale în domiciliul Zoiei Iacomi, fără consimțămîntul acesteia şi refuzul de a părăsi gospodăria, ultimei i-au fost cauzate şi suferinţe psihice în urma tulburării liniştii şi somnului pe timp de noapte, ce justifică temeinicia acţiunii formulate în speţă, iar ca urmare, se constată drept corectă şi soluţiei primei instanţe în sensul admiterii parţiale a pretenţiilor cu privire la recuperarea prejudiciului moral. În acest context, instanţa de recurs, ţine să menţioneze că corect prima instanţă a determinat şi mărimea compensaţiei pentru prejudiciului moral cauzat Zoiei Iacomi în mărime de 1000 lei, reieşind, în acest sens, din gravitatea şi caracterul suferinţelor suportate de ultima în coraport cu gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, cât şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie recurentei.

Prin urmare, faptul că Zoiei Iacomi nu au fost cauzate vătămări corporale sau alte vătămări a sănătăţii, nu poate constitui temei de respingere a prezentei acţiuni, deoarece după cum denotă actele cauzei, Crivoi Alic a acţionat în mod ilicit faţă de Zoia Iacomi, fapt confirmat prin sentinţa judecătorească irevocabilă, respectiv este obligat să repare prejudiciul moral cauzat ultimei. În conformitate cu art. 96 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut câştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Reieşind din prevederile normei enunţate, prima instanţă, în virtutea competenţei sale de a mări sau de a micşora onorariile avocaţilor, just a reţinut că cuantumul cheltuielilor de asistenţa juridică în mărime de 1000 lei solicitat de Zoia Iacomi de a fi încasat cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică este disproporţional de mare în raport cu complicitatea cauzei, corect fiind apreciat cuantumul acestei sume în mărime de 500 lei, care este una rezonabilă. Aici instanţa de recurs va remarca că conform normelor de drept procesual civil naţional, cât şi unei jurisprudenţe constante la CEDO, o despăgubire a cheltuielilor de judecată pentru asistenţă juridică poate fi acordată doar în cazul când vor fi întrunite cumulativ următoarele condiţii: cheltuielile de judecată pentru asistenţa juridică au fost efectuate în mod necesar şi real, iar cuantumul acestor cheltuieli trebuie să fie rezonabil.

În conexiunea celor se constată că instanţa de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal a admis parţial acţiunea Zoiai Iacomi. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Zoia Iacomi.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 mai 2013 şi se menţine hotărârea Judecătoriei Donduşeni din 12 martie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Zoiei Iacomi împotriva lui Alic Crivoi cu privire la repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva