2ra-3907/13 — Constatarea faptului cu valoare juridică

prima instanţă: O. Sternioală 2ra-3907/13 instanţa de apel: L. Popova, A. Doga, Sv. Caitaz DECIZIE 18 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Alexandr Bezverhnii, reprezentat de către avocatul Maxim Roşca în pricina civilă la cererea lui Alexandr Bezverhnii cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 mai 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Primăria mun. Chişinău, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 18 ianuarie 2013 şi emisă o hotărâre nouă, prin care cererea a fost respinsă constată: La 12 decembrie 2012, Alexandr Bezverhnii a depus cerere cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică. În motivarea cererii a indicat că Svetlana Puşcuţă, fiind grav bolnavă, invalid de gradul II, după decesul părinţilor săi a rămas să locuiască singură în apartamentul nr. 15 din str. Calea Ieşilor, 7. Menţionează că sunt rude îndepărtate, părinţii lor au menţinut relaţii foarte apropiate, astfel părinţii Svetlanei Puşcuţă i-au cerut lui să aibă grijă de ultima. Susţine că din anul 2010 a locuit împreună cu Svetlana Puşcuţă, deoarece ea necesita îngrijire permanentă, întreţinere materială şi asistenţă medicală.

Afirmă că din luna mai 2011 s-a stabilit cu domiciliul permanent în apartamentul nr. 15 din str. Calea Ieşilor, 7, perfectându-şi viza de reşedinţă, pentru a-i asigura Svetlanei Puşcuţa condiţii normale de convieţuire. Indică că la 01 octombrie 2012 Svetlana Puşcuţa a decedat, iar el a suportat toate cheltuielile legate de serviciile funerare. Din motiv că raporturile lor de rudenie nu sunt de categoria celor atribuite la calitatea de membru al familiei, prevăzute în art. 55 din Codul cu privire la locuinţe, este necesar de a constata calitatea lui de membru al familiei Svetlanei Puşcuţa prin aspectul convieţuirii permanente şi întreţinerii gospodăriei comune, precum ţinându-se cont şi de faptul că Svetlana Puşcuţa a fost inaptă, invalid de gradul II.

Afirmă că constatarea acestui fapt este necesară pentru realizarea drepturilor acordate membrilor de familie ai chiriaşului principal, în condiţiile legislaţiei cu privire la locuinţe. Solicită constatarea calităţii de membru al familiei Svetlanei Puşcuţa. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 ianuarie 2013 cererea a fost admisă şi constatat faptul cu valoare juridică că Alexandr Bezverhnii născut la 17 aprilie 1956 este membru al familiei Svetlanei Puşcuţa, născută la 20 mai 1960 şi decedată la 01 octombrie 2012. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 mai 2013 a fost admis apelul declarat de Primăria mun. Chişinău, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o hotărâre nouă, prin care cererea a fost respinsă.

La 12 iulie 2013 Alexandr Bezverhnii, reprezentat de către avocatul Maxim Roşca a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea deciziei instanţei de apel, considerând-o bazată pe presupuneri, emisă în lipsa probelor concludente, fără a fi dată aprecierea corectă circumstanţelor de fapt a cauzei. Susţine că la caz au fost prezentate probe suficiente, propuse de legislaţia în vigoare întru demonstrarea faptului că el a realizat o perioadă îndelungată calitatea sa de membru a familiei Svetlanei Puşcuţă, după cum prevede art. 55 din Codul cu privire la locuinţe.

Afirmă că a avut grijă de necesităţile vitale ale acestei persoane. Menţionează că s-a instalat în apartamentul nr. 15 din str. Calea Ieşilor, 7, cu respectarea prevederilor Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţă a locuitorilor Republicii Moldova şi anume la cererea sa de a-i perfecta viza de reşedinţă a fost alăturată şi declaraţia Svetlanei Puşcuţă de primire în spaţiu locativ. Mai indică că la momentul depunerii declaraţiei nominalizate în anul 2011 Svetlana Puşcuţă avea capacitate de exerciţiu deplină. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 12 iulie 2013, în termen.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. În speţă, din extrasul din fişa locuinţei nr. 081311 eliberat de ÎMGFL nr. 14 rezultă că în anul 1965 apartamentul nr. 15 din str. Calea Ieşilor, 7 mun.

Chişinău a fost repartizat ca spaţiu locativ familiei Puşcuţă, compusă din 3 persoane: Fiodor Puşcuţă - chiriaş principal, Irina Puşcuţă, soţia chiriaşului şi Svetlana Puşcuţă fiica acestuia (f. d. 3). Din fişa nominalizată se oglindeşte şi faptul că în anul 2008 a decedat Irina Puşcuţă, iar în anul 2009 Fiodor Puşcuţă, astfel că în apartamentul nominalizat a rămas să locuiască fiica ultimilor Svetlana Puşcuţă, invalid de gradul II, care suferea de o boală mintală. Tot materialul probator atestă că Svetlana Puşcuţă a decedat la 01 octombrie 2012, fapt confirmat prin certificatul medical constatator al decesului nr. 1975 eliberat la 08 octombrie 2012 de Centrul de Medicină Legală (f. d. 6). Înaintând cererea cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică, Alexandr Bezverhnii a solicitat constatarea calităţii lui de membru a familiei Svetlanei Puşcuţă.

Fiind investită cu examinarea prezentei cereri prima instanţă a considerat întemeiată cererea dată şi a constatat faptul cu valoare juridică că Alexandr Bezverhnii născut la 17 aprilie 1956 este membru al familiei Svetlanei Puşcuţă, născută la 20 mai 1960 şi decedată la 01 octombrie 2012 Judecând apelul declarat de către Primăria mun. Chişinău, instanţa de apel, reieşind din specificul cererii formulate la caz, cu aplicarea corectă a legii materiale, stabilind circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a acesteia şi având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, corect a ajuns la concluzia ilegalităţii hotărârii primei instanţe, casării acesteia şi pronunţării unei noi hotărâri cu privire la respingerea cererii de constatarea a faptului cu valoare juridică.

În susţinerea opiniei enunţate instanţa de recurs reţine prevederile art. 55 Codul cu privire la locuinţe, care indică că membri ai familiei chiriaşului sânt soţul chiriaşului, copiii (inclusiv cei înfiaţi) atât ai chiriaşului, cât şi ai oricăruia din membrii familiei lui, părinţii (părinţii adoptivi), care locuiesc împreună cu chiriaşul. Alte persoane pot fi considerate membri ai familiei chiriaşului, dacă locuiesc permanent împreună cu chiriaşul şi duc împreună cu dânsul o gospodărie comună. Persoanele întreţinute, inapte pentru muncă sânt membri ai familiei chiriaşului, dacă locuiesc permanent împreună cu chiriaşul.

În interpretarea corectă a prevederilor citate, reieşind şi din obligaţia probaţiunii în judecată reglementată de art. 118 alin. (1) CPC, instanţa de recurs consideră drept justă concluzia instanţei de apel precum că Alexandr Bezverhnii n-a făcut prin probe incontestabile, dovada locuirii împreună cu chiriaşul Svetlana Puşcuţă şi ducerii gospodăriei în comun cu aceasta. Or, doar depoziţiile Corneliei Loup şi Leonid Ohrimenco, audiaţi ca martori în cadrul şedinţei primei instanţe (f. d. 20, 21), care au indicat că Alexandr Bezverhnii avea grijă de Svetlana Puşcuţă, o întreţinea şi îl vedeau des venind cu careva pungi, nu denotă că recurentul ducea o gospodărie comună cu defuncta.

Aici se va menţiona că ducerea unei gospodării în comun cu chiriaşul, în sensul art. 55 din Codul cu privire la locuinţe, presupune un spectru larg de drepturi şi obligaţii cum ar fi ducerea unui buget comun, valorificarea bunurilor în comun, efectuarea lucrărilor de reparaţie curentă şi de întreţinere a locuinţei, achitarea chiriei, beneficierea şi achitarea serviciilor locativ-comunale, precum şi alte acţiuni ce necesită a fi efectuate de membru familiei chiriaşului împreună cu chiriaşul. Pe când, în speţă nu s-a demonstrat cu certitudine că Alexandr Berzverhnii a dus o gospodărie în comun cu Svetlana Puşcuţă, în sensul enunţat, adică ducerea unui buget comun, valorificarea bunurilor în comun, efectuarea lucrărilor de reparaţie curentă şi de întreţinere a locuinţei, achitarea chiriei, beneficierea şi achitarea serviciilor locativ-comunale, ci dimpotrivă materialul probator denotă contrariul.

În acest context instanţa de recurs reţine scrisoarea Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 nr. 01-601/11 din 23 noiembrie 2011, adresată Preturii sectorului Buiucani, prin care se solicită intervenţia în soluţionarea problemei şi informarea că din datele prezentate de locatarii blocului locativ din str. Calea Ieşilor, 7, Svetlana Puşcuţă nu respectă obligaţiile de chiriaş, nu execută reparaţia curentă a apartamentului, locuinţa aflându-se într-o stare deplorabilă, nu achită pentru serviciile locativ-comunale, iar datoriile cresc în permanenţă (f. d. 10 verso).

În confirmarea faptului acumulării datoriilor pentru serviciile locativ-comunale vine şi informaţia eliberată de ÎM „InfoCom” pentru perioada noiembrie 2001 – martie 2013 şi Extrasul din contul personal nr. 081311 cu privire la datoriile chiriaşului Puşcuţă, domiciliat în str. Calea Ieşilor, 7 ap. 15, din care se oglindeşte că suma datoriilor constituie 39693,50 lei, care n-au fost achitate şi s-au acumulat inclusiv şi pentru perioada anului 2010-2012, perioadă în care recurentul pretinde că a locuit împreună cu Svetlana Puşcuţă în această locuinţă, până la decesul ultimei. Drept urmare, se constată a fi declarative şi eronate afirmaţiile recurentului precum că a suportat cheltuielile curente pentru serviciile comunale.

De altfel, justificat a fost menţionat de instanţa de apel că constatarea de către expertul medico-legist, prin certificatul medical constatator al decesului nr. 1975 eliberat la 08 octombrie 2012, a stării de putrefacţie a cadavrului Svetlanei Puşcuţă, decesul cărei a survenit la domiciliu (f. d. 6 verso), constituie un argument în plus în favoarea concluziei că Alexandr Berzverhnii nu locuia permanent împreună cu Svetlana Puşcuţă şi nu ducea o gospodărie în comun cu ultima. Instanţa de recurs relevă că nici deţinerea de către Alexandru Bezverhnii a vizei de domiciliu pe adresa str. Calea Ieşilor, 7 ap. 15 mun. Chişinău şi includerea acestuia în fişa locuinţei nicidecum nu poate constitui drept temei pentru constatarea calităţii lui de membru a familiei chiriaşului Svetlana Puşcuţă, or acest fapt nu probează şi locuirea lui permanentă în această locuinţă, precum nici ducerea unei gospodării comune cu chiriaşul.

La acest segment se va remarca şi reţinerea corectă de către instanţa de apel a prevederilor Regulamentului cu privire la modul de perfectare şi eliberare a actelor de identitate ale Sistemului naţional de paşapoarte aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 376 din 06 iunie 1995 (în vigoare la data înregistrării a lui Alexandru Berverhnii pe adresa mun. Chişinău, str. Calea Ieşilor, 7 ap. 15), care stipulează că înregistrarea persoanelor la domiciliu sau la reşedinţă, are drept scop evidenţa locuitorilor Republicii Moldova, dar nu stabileşte şi alte drepturi ale acestora asupra locuinţei. Mai mult că din răspunsul ÎS „”CRIS „Registru””, Departamentul documentare nr. 7971 din 22 aprilie 2013 (f. d. 47) rezultă că temeiul înregistrării lui Alexandru Bezverhnii la adresa mun.

Chişinău, str. Calea Ieşilor, 7 ap. 15 nu poate fi stabilit din motive necunoscute, de aceea, în vederea stabilirii acestor circumstanţe, a fost iniţiată o anchetă de serviciu. Nu poate constitui temei de admitere a recursului nici invocarea recurentului că el şi-a asumat obligaţiunea de a achita datoriile istorice pentru serviciile locativ- comunale îndată după constatarea calităţii sale de membru al familiei şi realizării dreptului la spaţiu locativ, semnând în sensul dat şi un acord cu gestionarul blocului locativ şi stabilirea unui grafic de achitări, deoarece, pe lângă faptul că această susţinere este lipsită de suport probatoriu, ea demonstrează interesul vădit a lui Alexandr Bezverhnii faţă de spaţiul locativ vizat.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde s-a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Astfel fiind instanţa de recurs reţine că instanţa de apel în situaţia dedusă judecării corect a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii formulate la caz şi respingerii acesteia.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de către Alexandr Bezverhnii, reprezentat de către avocatul Maxim Roşca. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 mai 2013 în pricina civilă la cererea lui Alexandr Bezverhnii cu privire la constatarea faptului cu valoare juridică. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Ala Cobăneanu