2rh-333/13 — Recuperarea prejudiciului moral

Instanţa de fond: I. Dandara 2rh-333/13 instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu instanţa de recurs: N. Clima, Iu. Şumcov, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 18 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Bodrug Nicolae, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bodrug Nicolae împotriva lui Racioc Alexandru şi Racioc Valeriu cu privire la recuperarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 07 martie 2013, prin care recursul lui Bodrug Nicolae a fost declarat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 23 mai 2012, Bodrug Nicolai a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Racioc Alexandru şi Racioc Valeriu cu privire la recuperarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a indicat că pârâţii împreună cu executorul judecătoresc Ionaşcu Andrei l-au deposedat ilegal de avere sa şi neîntemeiat i-au luat automobilul şi televizorul, care au fost vândute în scopul executării hotărârii judecătoreşti. De asemenea invocă, că neîntemeiat au luat de la fiica sa 20000 lei. Susţine că datorii faţă de pârâţii nu are, astfel, ultimii nu erau în drept să ridice averea sa şi a familiei lui. Consideră că prin acţiunile ilegale a pârâţilor, i-a fost cauzată o daună morală în sumă de 600000 lei. Solicită încasarea din contul pârâţilor Racioc Alexandru şi Racioc Valeriu în beneficiul său a sumei de 600000 lei, cu titlu de prejudiciul moral. Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 16 iulie 2012, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 octombrie 2012, a fost respins apelul declarat de către Bodrug Nicolai şi menţinută hotărârea primei instanţe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 07 martie 2013 recursul declarat de către Bodrug Nicolai a fost considerat ca inadmisibil. 1 La 09 octombrie 2013 Bodrug Nicolae a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, soslicitînd admiterea acesteia cu dispunerea rejudecării recursului în fond. În motivarea cererii de revizuire a indicat că instanţele de judecată nu au luat în consideraţie că dânsul nu are nici o datorie faţă de Racioc Alexandru sau Racioc Valeriu, or datoria faţă de aceştia a fost stinsă, ultimii eliberându-i recipise în acest sens prin care au indicat că careva pretenţii faţă de el nu au.

Menţionează că instanţele judecătoreşti nu au elucidat şi constatat pe deplin circumstanţele cauzei şi nu au verificat înscrisurile prezentat în susţinerea poziţiei sale, motiv din care au fost emise hotărâri neîntemeiate. Cu referire la art. 449 lit.b) CPC, conform căruia revizuirea se declară în cazul în care devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, susţine revizuentul că i-a devenit cunoscut faptul că executorul judecătoresc nu a întocmit proces-verbal, prin care se indice câţi bani au fost ridicaţi şi cui i-au fost repartizaţi.

Afirmă că la examinarea cauzei în prima instanţă intimaţii au depus declaraţii false, nefiind anexată la materialele cauzei recipisa acestora, prin care aceştia confirmă că nu pretind la careva datorii faţă de dânsul. Mai invocă că i-a fost încălcat dreptul la apărare, deşi a solicitat în cadrul dezbaterilor judiciare asistenţă din partea unui avocat de stat. Pretinde la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, prin faptul că instanţele naţionale au examinat pricina neîntemeiat în absenţa sa. Insistă şi asupra încălcării principiului disponibilităţii, reţinând în acest sens că i-a fost atins dreptul său procesual de a dovedi circumstanţele pe care le-a invocat drept temei al pretenţiilor sale.

Este de părerea că la caz sunt evidente şi aplicabile temeiurile prevăzute de art. 449 lit. a) şi b) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale enunţate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuentul Bodrug Nicolai, deşi în susţinerea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit.a) şi b) CPC, însă nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a oferit 2 împrejurări ce ţin de fondul cauzei, care nu se încadrează în temeiurile reglementate de acest articol. Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Bodrug Nicolae împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 07 martie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a judecată a lui Bodrug Nicolae împotriva lui Racioc Alexandru şi Racioc Valeriu cu privire la recuperarea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva 3