2rhc-87/13 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: N. Chircu dosarul nr. 2rhc-87/13 ÎNCHEIERE 18 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima, Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Societatea cu răspundere limitată „Bălţi-Gaz”, în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii cu răspundere limitată „Marr Sugar Moldova” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de Societatea pe acţiuni „Glodeni Zahăr”, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 27 noiembrie 2013, prin care a fost respins recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Bălţi-Gaz” şi menţinută încheierea Curţii de Apel Bălţi din 04 octombrie 2013, prin care a fost respins demersul repetat al Societăţii cu răspundere limitată „Bălţi-Gaz” privind transmiterea în posesie a bunurilor grevate cu garanţii, c o n s t a t ă: La 16 iunie 2009, SRL „Marr Sugar Moldova” a depus o cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SA „Glodeni Zahăr”, invocând drept temei faptul că în rezultatul relaţiilor economice dintre agenţii economici, SA „Glodeni Zahăr” deţine un volum exagerat de mare de obligaţii pecuniare faţă de SRL „Marr Sugar Moldova”.

Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 16 iulie 2009 a fost admisă spre examinare cererea introductivă şi în scopul prevenirii modificărilor stării bunurilor debitoriale în perioada de până la intentarea procesului de insolvabilitate s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare în conformitate cu prevederile art. 35 al Legii insolvabilităţii, în calitate de administrator fiind numit Andrei Ciauş.

Prin hotărârea Curţii de Apel Economice din 17 noiembrie 2009 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SA „Glodeni Zahăr” şi în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate a fost numit Vadim Uţică, fiind dispusă convocarea adunării de raportare şi de validare a creanţelor pentru 22 decembrie 2009. Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 09 iunie 2010 la cererea administratorului de insolvabilitate Vadim Uţică, ultimul a fost demis din funcţia de administrator al insolvabilităţii, fiind numit în calitate de administrator al insolvabilităţii la SA „Glodeni Zahăr”, Laura Ţurcan, ÎI „Cuşnir Laura”.

La şedinţa de judecată privind derularea procesului de insolvabilitate a SA „Glodeni Zahăr” din 13 martie 2011 de către instanţa de insolvabilitate a Curţii de Apel Economice s-au validat creanţele creditorului SA „Moldovagaz” după cum urmează: creanţe garantate în sumă de 20700000,00 lei; creanţe de rangul V - 18508757,00 lei şi creanţe de rangul VI - 66893,00 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 17 septembrie 2013 a fost admisă succesiunea în drepturi, a fost înlocuită SA „Moldovagaz” cu succesorul său în drepturi SRL „Bălţi-Gaz” şi a fost rectificat tabelul creanţelor SA „Glodeni Zahăr”, fiind substituită SA „Moldovagaz” cu succesorul său în drepturi SRL „Bălţi-Gaz” în calitate de creditor garantat - la suma de 20700000,00 lei, creditor de rangul V - 18508757,00 lei şi creditor de rangul VI - la suma de 66893 lei.

În cadrul şedinţei de judecată creditorul SRL „Bălţi-Gaz” a înaintat un demers, prin care a solicitat transmiterea în posesie a bunurilor grevate cu garanţii. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 17 septembrie 2013 a fost respins demersul nominalizat ca fiind neîntemeiat. La 24 septembrie 2013, creditorul garantat SRL „Bălţi-Gaz” a înaintat un demers, prin care a solicitat în mod repetat transmiterea în posesie a bunurilor grevate cu garanţii şi, anume, a zahărului în cantitate de 2500 tone în valoare de 18750000 lei şi a borhotului din sfeclă de zahăr în cantitate de 1500 tone în valoare de 1950000 lei şi dispunerea strămutării locului de păstrare a bunurilor din masa debitoare gajată în folosul SRL „Bălţi-Gaz” şi depozitarea acestora în mun.

Bălţi, str. Iv. Franco, 19 în calitate de măsură de asigurare. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 04 octombrie 2013 a fost respins demersul repetat al SRL „Bălţi-Gaz” privind transmiterea în posesie a bunurilor grevate cu garanţii ca fiind neîntemeiat. La 15 octombrie 2013, în termenul prevăzut de lege, SRL „Bălţi-Gaz” a declarat recurs împotriva încheierii primei instanţe, cerând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate şi emiterea unei noi încheieri cu privire la transmiterea în posesie a bunurilor din masa debitoare, ce aparţin SA „Glodeni-Zahăr”, gajate în folosul SRL „Bălţi-Gaz” în baza contractului de gaj din 11 decembrie 2008 şi contractului de cesiune de creanţă din 06 august 2012, cu strămutarea locului de păstrare a bunurilor din masa debitoare gajate în folosul SRL „Bălţi-Gaz” şi depozitarea acestora în mun.

Bălţi, str. Iv. Franco,19. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 noiembrie 2013 a fost respins recursul declarat de către SRL „Bălţi-Gaz” şi menţinută încheierea primei instanţe. La 28 noiembrie 2013, SRL „Bălţi-Gaz” a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs şi emiterea unei decizii noi cu privire la admiterea recursului, casarea încheierii primei instanţe şi emiterea unei noi încheieri cu privire la admiterea demersului repetat privind transmiterea în posesie a bunurilor grevate cu garanţii.

Revizuienta SRL „Bălţi-Gaz”, în motivarea cererii de revizuire, a invocat drept temei al revizuirii prevederile art. 449 lit. b) CPC, menţionând că instanţa de recurs, la emiterea deciziei, nu a ţinut cont de prevederile legale, cît şi de faptul că revizuienta a indicat în cererea de recurs faptul că art. 131 din Legea insolvabilităţii stabileşte că bunul va trece în posesia creditorului garantat în temeiul încheieri judecătoreşti. Încheierea dată poate fi contestată cu recurs de persoanele interesate. În situaţia în care instanţa, după intima sa convingere, a hotărât să nu transmită în posesie bunurile garantate creditorului garant, atunci urmează să aplice analogic dreptul de recurs asupra unei astfel de încheiere, deoarece legea nu stabileşte expres faptul că încheierea de respingere nu se atacă cu recurs.

Odată ce încheierea de transmiterea în posesie se atacă cu recurs, evident că cea de refuz, de asemenea, poate fi atacată cu recurs. Susţine că analogic se procedează şi cu încheierile de asigurare şi neasigurare a acţiunii în procesul civil. Conform recomandării Curţii Supreme de Justiţie nr. 35 cu privire la asigurarea acţiunii, încheierile de asigurare şi neasigurare a acţiunii se contestă cu recurs. Însă, legea procesual civilă nu prevede expres că încheierile de neasigurare a acţiunii se contestă cu recurs. Situaţia este similară şi la speţa dată. Afirmă că instanţa de recurs nu a uniformizat practica judecătorească, atribuţie care îi revine unei instanţe supreme în stat. Or, prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, instanţei supreme în stat îi revine rolul de a uniformiza practica judecătorească, dar nu de a o distorsiona, circumstanţă care contravine art. 6 § 1 din Convenţie.

În cauza Beian vs România, Curtea a constatat încălcare a dreptului la un proces echitabil în situaţia cînd instanţa supremă a distorsionat practica judiciară. Invocă că în mai multe cazuri de insolvabilitate (decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 mai 2013 în dosarul SA „Vinuri Ialoveni” în proces de insolvabilitate), instanţa, deşi, chiar era indicat expres în lege despre imposibilitatea atacării cu recurs, a deschis părţilor calea de atac – recursul pentru a nu încălca grav drepturile creditorilor. La caz, însă, instanţa de recurs a încălcat direct dreptul creditorului SRL „Bălţi-Gaz” de a-şi valorifica bunurile gajate şi de a-şi satisface creanţele din contul acestora. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a aplica direct jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi de a admite cererea de revizuire, cu casarea deciziei instanţei de recurs şi dispunerea rejudecării recursului din următoarele considerente.

Revizuirea este o cale de atac de retractare, prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres prevăzute la art. 449 CPC. Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei. Totodată, se reţine că o hotărâre judecătorească în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale ale persoanei, garantate de Constituţie şi de Convenţie, obligă instanţa supremă să înlăture acea încălcare şi să repare consecinţele astfel încît să restabilească atît cît e posibil situaţia existentă înaintea încălcării.

În speţa dată, deşi, nu sunt prezente temeiurile enumerate la art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că se impune necesitatea admiterii cererii de revizuire, pentru a înlătura greşelile admise la soluţionarea cauzei, pentru care statul ar putea fi condamnat.

În susţinerea acestei concluzii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă cauza Nichitin contra Rusiei, în care Curtea menţionează că redeschiderea procesului este posibilă atunci cînd se atestă încălcări grave şi esenţiale de aplicare a legii în procesul examinării cauzei, ce au condus la soluţionarea incorectă a pricinii, precum şi cauza Pchenitchny contra Rusiei, în care Curtea reiterează că o derogare de la principiul securităţii raporturilor juridice poate fi justificată doar atunci cînd erorile au devenit vizibile la finalul procedurii judiciare şi aceste erori nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac şi doar în cazul unor „defecte fundamentale”, etc. Conform art. 131 alin. (9) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2013, dacă, în termen de 3 luni de la iniţierea procedurii de vînzare, bunul grevat cu garanţie nu s-a putut înstrăina, creditorul garantat este în drept să preavizeze transmiterea bunului în posesia sa pentru valorificare.

Administratorul insolvabilităţii/lichidatorul transmite efectiv bunul grevat cu garanţie în posesia creditorului garantat sau consimte în scris în formă autentică să îl pună la dispoziţia acestuia în momentul convenit în preaviz. În caz de refuz al administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, bunul trece în posesia creditorului garantat după expirarea termenului din preaviz în temeiul unei încheieri judecătoreşti, care poate fi contestată cu recurs de persoanele vizate în ea. Reieşind din prevederile legale enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că odată ce încheierea cu privire la transmiterea în posesia creditorului a bunului grevat cu garanţii se atacă cu recurs, poate fi atacată cu recurs şi încheierea cu privire la respingerea demersului cu privire la transmiterea în posesia creditorului a bunurilor grevate cu garanţii.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, de a casa decizia instanţei de recurs şi de a dispune rejudecarea recursului. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se admite cererea de revizuire depusă de către Societatea cu răspundere limitată „Bălţi-Gaz”. Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 noiembrie 2013 în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii cu răspundere limitată „Marr Sugar Moldova” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de Societatea pe acţiuni „Glodeni Zahăr” şi se dispune rejudecarea recursului pentru 19 decembrie 2013, ora 10.00, de acelaşi complet de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi