Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
2ra-3134/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
18 decembrie 2013
Părțile
Koukoulescou Maria vs Cuculescu Nicolae, Ţurcan Iurie, Ciotu Iulia
Pe scurt
Obligaţia probaţiunii în judecată, legalitatea şi temeinicia hotărîrii, limitele judecării apelului, proprietatea comună în devălmăşie a soţilor

2ra-3134/13 — Declararea nulităţii contractului de schimb şi contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil, partajarea bunului imobil

prima instanţă: D.Mardari dosarul nr.2ra-3134/13 instanţa de apel: N.Budăi, A.Nogai, I.Muruianu DECIZIE 18 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia, Tamara Chişca-Doneva, Ion Vîlcov, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Koukouleskou Maria prin intermediul reprezentantului Goncear Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Koukouleskou Maria împotriva lui Cuculescu Nicolae, Ţurcan Iurie, Ţurcan Tatiana şi Ciotu Iulia cu privire la declararea nulităţii contractului de schimb şi contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil, partajarea bunului imobil proprietate comună în devălmăşie, şi la cererea de chemare în judecată depusă de Ţurcan Iurie către Ciotu Iulia privind declararea nulităţii contractului de vînzare- cumpărare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013 prin care au fost respinse apelurile declarate de către Koukouleskou Maria şi Ţurcan Iurie şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău din 25 februarie 2013, c o n s t a t ă La 10 septembrie 2007 Koukouleskou Maria a depus la Judecătoria Rîşcani mun.

Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva lui Cuculescu Nicolae, Ţurcan Iurie şi Ţurcan Tatiana, intervenient accesoriu notarul privat Buşuleac Olga cu privire la declararea nulităţii contractului de schimb a bunului imobil. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat, că în perioada căsătoriei cu pîrîtul Cuculeascu Nicolae au obţinut în proprietate apartamentul nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău, în baza certificatului nr.279 din 12 decembrie 1991 1 eliberat de Cooperativa pentru construcţia de locuinţe nr.147, înregistrat la organul cadastral. Menţionează că la 05 iunie 2003 Cuculescu Nicolae, fără acordul ei, a efectuat schimbul apartamentului nr.121 cu apartamentul nr.125 din aceiaşi adresă, care îi aparţinea cu drept de proprietate lui Ţurcan Iurie.

Susţine că, despre încheierea contractului de schimb din 05 iunie 2003 a aflat în luna septembrie 2005 cînd a revenit în Moldova, deoarece din anul 1995 locuieşte în SUA. Consideră reclamanta că contractul de schimb, încheiat între Cuculescu Nicolae şi Ţurcan Iurie este nul, deoarece a fost încheiat în lipsa acordului ei în calitate de coproprietar. Cere reclamanta, declararea nulităţii contractului de schimb din 05 iunie 2003, încheiat între Cuculescu Nicolae şi Ţurcan Iurie (f.d.2 Vol.I). Prin cererea suplimentară reclamanta Koukouleskou Maria a solicitat partajarea averii proprietate comună în devălmăşie – apartamentul nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău prin atribuirea ei şi lui Cuculescu Nicolae cîte ½ cotă- parte, cu încuviinţarea Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău de a efectua înscrierile în Registrul bunurilor imobile (f.d.

28 Vol.I). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 martie 2009 acţiunea a fost admisă (f.d.38-39 Vol.I). La 07 august 2009 Koukouleskou Maria a depus cerere de revizuire împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 martie 2009 (f.d. 55 Vol.I). Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 mai 2010 a fost admisă cererea de revizuire depusă de Koukouleskou Maria, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 31 martie 2009, cu dispunerea rejudecării pricinii şi atragerea în calitate de intervenient accesoriu a Iuliei Ciotu (f.d. 60). La 08 septembrie 2009 Ţurcan Iurie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată la Judecătoria Ciocana mun.

Chişinău împotriva Iuliei Ciotu privind declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil, repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat, că prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 octombrie 2005 s-a încasat de la el în beneficiul Iuliei Ciotu datoria în valoare de 31 000 dolari SUA şi taxa de stat în sumă de 11 718 lei. La 01 decembrie 2005 Ciotu Iulia a înaintat spre executare documentul executoriu, iar prin încheierea executorului judecătoresc Ciubotaru Olga din 10 martie 2006 a fost aplicat sechestru asupra apartamentului nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău, asupra căruia deja era instituită ipoteca în favoarea BC „Mobiasbank” SA întru garantarea executării contractului de credit.

2 Menţionează că, a depus la maxim efort întru satisfacerea tuturor creanţelor pe care le avea, a achitat mai întîi taxa de stat în baza titlului executoriu eliberat de Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău la 21 octombrie 2005, iar ulterior a achitat creditul şi plăţile aferente conform contractului de credit încheiat cu BC „Mobiasbank” SA. Astfel, la 06 iulie 2006 BC „Mobiasbank” SA a dat acordul la radierea ipotecii constituite asupra apartamentului nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău. Susţine că, la insistenţa pîrîtei Ciotu Iulia, la 11 iulie 2006, notarul privat Golubciuc Olga a autentificat actul juridic, trecut în registru sub nr.4555, fiindu-i explicat de către pîrîtă că acesta nu este altceva decît un document similar cu cel care l-a încheiat cu BC „Mobiasbank” SA, iar apartamentul indicat va fi grevat în favoarea ei pînă la achitarea datoriei în mărime de 31 000 dolari SUA, încasată în baza hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 21 octombrie 2005. Deoarece este vorbitor de limba rusă, iar la solicitarea de a fi tradus contractul i s-a refuzat din motivul lipsei de timp, a semnat actele la notar avînd încredere în explicaţiile pîrîtei, fiind asigurat că după achitarea totală a datoriei apartamentul va fi degrevat. La fel menţionează că, împreună cu soţia au plecat la muncă peste hotarele Republicii Moldova şi în perioada anului 2008 şi-a onorat obligaţiunea de achitare a datoriei faţă de Ciotu Iulia, efectuînd transferuri băneşti din Italia pe numele pîrîtei la 12 mai 2008 în sumă de 1 500 euro, la 16 iulie 2008 în sumă de 1 500 euro, la 16 septembrie 2008 de 1 500 euro, la 16 octombrie 2008 în sumă de 485 euro, la 21 noiembrie 2008 în sumă de 1500 euro, la 17 decembrie 2008 în sumă de 1500 euro, la 25 martie 2008 în sumă de 500 euro, precum şi alte plăţi confirmate prin ordinele de transfer bancar.

Iar în baza recipiselor semnate de Chetruşca Tudor, concubinul Iuliei Ciotu, cît şi de fiica ei Ciotu Ludmila, întru achitarea datoriei au transmis pentru pîrîtă suma totală de 3 800 euro şi 1 500 dolari SUA. Indică că, în toată această perioada în apartamentul nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău locuia fiica lor Ţurcan Cristina, iar ei cînd reveneau în concediu de asemenea locuiau în apartament, considerîndu-se proprietari ai acestuia. Însă, la 18 iulie 2009 în apartament au intrat persoane necunoscute şi au alungat-o pe fiica lui din apartament, care a apelat la ajutorul vecinilor şi la organele de poliţie. La solicitarea colaboratorului de poliţie Ciotu Iulia a prezentat copia contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil nr.4555 din 11 iulie 2006 şi numasi în acel moment au aflat că de fapt nu a fost încheiat contract de ipotecă, dar de vînzare-cumpărare.

Consideră reclamantul că pîrîta intenţionat l-a dus în eroare la încheiarea contractului şi prin înşelăciune a obţinut dreptul de proprietate asupra bunului imobil. 3 A mai indicat că, în rezultatul acţiunilor ilegale ale pîrîtei familia lor a rămas fără locuinţă, nu li s-a permis de a lua din apartament bunurile personale, mobila, tehnica de uz casnic, iar fiica lui a fost nevoită să închirieze un alt spaţiu locativ pe termen de 12 luni, achitînd suma de 18 909 lei. Cere reclamantul, declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare nr.4555 din 11 iulie 2006 a apartamentului nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău, încheiat între Ţurcan Iurie şi Ciotu Iulia, încasarea de la Ciotu Iulia în beneficiul lui prejudiciul material în mărime de 18 909 lei, prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 2 167 lei (f.d.4-8 Vol.III).

Prin cererea suplimentară şi de concretizare a cerinţelor reclamantul a solicitat validarea contractului de schimb al creanţei în sumă de 31 000 dolari SUA, conform hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 octombrie 2005 pe apartamentul nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău, încasarea de la Ciotu Iulia în beneficiul lui a sumei de 230 096 lei, ce constituie diferenţa dintre valoarea de piaţă a apartamentului şi suma datoriei, dobînzii de întîrziere în mărime de 218 989 lei, sumei achitată în perioada anului 2008 în mărime de 115 445,03 lei şi dobînda de întîrziere în mărime de 50 632 lei; încasarea în beneficiul lui de la Chetruşca Tudor a sumei de 3800 euro şi de la Ciotu Ludmila suma de 1 500 dolari SUA (f.d.

28-29 Vol.II). Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 19 aprilie 2011 pricina civilă a fost strămutată spre judecare la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău (f.d.47 Vol.II). Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 martie 2012 pricinile civile au fost conexate într-un singur proces (f.d.50 Vol.II). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 octombrie 2012 pricina civilă a fost strămutată pentru examinare în fond la Judecătoria Ciocana mun. Chişinău (f.d. 140-142 Vol.I). La 13 decembrie 2012 Koukouleskou Maria a depus cerere de concretizare a cerinţelor solicitînd declararea nulităţii contractului de schimb din 05 iunie 2003, încheiat între Cuculescu Nicolae şi Ţurcan Iurie; declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare nr.4555 din 11 iulie 2006 a apartamentului nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun.

Chişinău, încheiat între Ţurcan Iurie şi Ciotu Iulia; partajarea averii proprietate comună în devălmăşie – apartamentul nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău prin atribuirea ei şi lui Cuculescu Nicolae cîte ½ cotă-parte (f.d. 28-31 Vol. IV). Prin cererea de modificare şi de concretizare a cerinţelor reclamantul Ţurcan Iurie a solicitat declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare nr.4555 din 11 4 iulie 2006 a apartamentului nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun.Chişinău, încheiat între Ţurcan Iurie şi Ciotu Iulia (f.d.45-48 Vol.IV). Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 25 februarie 2013 acţiunea Mariei Koukouleskou împotriva lui Cuculescu Nicolae, Ţurcan Iurie, Ţurcan Tatiana şi Ciotu Iulia cu privire la declararea nulităţii contractului de schimb şi contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil, partajul bunului imobil proprietate comună în devălmăşie, şi acţiunea lui Ţurcan Iurie către Ciotu Iulia privind declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare au fost respinse ca depuse tardiv şi neîntemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013, apelurile declarate de către Koukouleskou Maria şi Ţurcan Iurie au fost respinse cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. La 23 iulie 2013 Koukouleskou Maria prin intermediul reprezentantului Goncear Ion, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri privind admiterea pretenţiilor ei integral.

În susţinerea recursului s-a invocat că, concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi probele prezentate şi ca rezultat a fost aplicată greşit legea materială. La fel, indică că nu au fost aplicate normele de drept material ce prevăd nulitatea absolută a actului juridic, încheiat contrar normelor imperative, iar acţiunea de constatare a nulităţii absolute este imprescritibilă. Menţionează că, la momentul încheierii contractului de schimb contestat apartamentul în litigiu constituia proprietate comună în devălmăşie şi nu putea fi înstrăinat în lipsa acordului ei, fapt ce duce la nulitatea contractului de schimb, iar anularea actului iniţial atrage şi anularea actului subsecvent.

Judecînd recursul declarat de către Koukouleskou Maria prin intermediul reprezentantului Goncear Ion împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimata Ciotu Iulia, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013 cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina pentru rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Instanţa de recurs constată că, Koukouleskou Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cuculescu Nicolae, Ţurcan Iurie şi Ţurcan Tatiana, 5 intervenient accesoriu notarul privat Buşuleac Olga, solicitînd declararea nulităţii contractului de schimb din 05 iunie 2003, încheiat între Cuculescu Nicolae şi Ţurcan Iurie; declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare nr.4555 din 11 iulie 2006 a apartamentului nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău, încheiat între Ţurcan Iurie şi Ciotu Iulia; partajarea averii proprietate comună în devălmăşie – apartamentul nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău prin atribuirea ei şi lui Cuculescu Nicolae cîte ½ cotă-parte (f.d.

2, 28 Vol.I, 28-31 Vol. IV). La 08 septembrie 2009 Ţurcan Iurie s-a adresat cu acţiune împotriva Iuliei Ciotu solicitînd prin cererea de chemare în judecată şi cererile suplimentare şi de concretizare a pretenţiilor declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare nr.4555 din 11 iulie 2006 a apartamentului nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău, încheiat între Ţurcan Iurie şi Ciotu Iulia f.d.4-8 Vol.III, 28-29 Vol.II, 45-48 Vol.IV). Prin hotărârea primei instanţei din 25 februarie 2013 acţiunea Mariei Koukouleskou împotriva lui Cuculescu Nicolae, Ţurcan Iurie, Ţurcan Tatiana şi Ciotu Iulia cu privire la declararea nulităţii contractului de schimb şi contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil, partajul bunului imobil proprietate comună în devălmăşie, şi acţiunea lui Ţurcan Iurie către Ciotu Iulia privind declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare au fost respinse ca depuse tardiv şi neîntemeiate.

Instanţa de fond şi-a motivat soluţia prin faptul că Koukouleskou Maria a omis termenul de prescripţie pentru contestarea contractului de schimb din 05 iunie 2003 şi contractului de vînzare-cumpărare nr.4555 din 11 iulie 2006 din care motiv pretenţiile înaintate au fost respinse ca tardive, totodată indicînd că reclamanta nu are nici un temei de drept de a contesta contractul de vînzare-cumpărare, deoarece nu este parte semnatară, neavînd asumată nici o obligaţie contractuală sau drept ce ar rezulta din acest act juridic. Judecînd apelul declarat de Koukouleskou Maria şi Ţurcan Iurie, instanţa de apel găseşte drept legală şi întemeiată hotărîrea primei instanţe, considerînd necesar de a respinge apelurile declarate, şi a menţine hotărîrea contestată.

Conform art. 118 alin. (3) şi (5) CPC, circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sînt determinate definitiv de instanţa judecătorească pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate. Instanţa judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părţilor şi altor participanţi la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor. În conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe 6 circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere. Astfel, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie apreciază concluziile instanţei de apel ca fiind rezultate din neexaminarea multiaspectuală a cauzei şi în consecinţă aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. În conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

În limitele apelului instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. Art. 373 alin. (5) CPC stipulează expres că instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform art. 371 Codul civil, bunurile dobîndite de soţi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri.

Orice bun dobîndit de soţi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară. Conform art. 19 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietăţii în devălmăsie. Potrivit art.20 alin. (1), (3) şi (5) Codul familiei, bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăsie, conform legislaţiei. Sînt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile mobile şi imobile, valorile mobiliare, depunerile şi cotele de participaţie în capitalul social din instituţiile financiare sau societăţile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum şi alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soţi.

Sînt proprietate în devălmăsie a soţilor bunurile care au fost dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Art.21 din Codul familiei, stabileşte că soţii, de comun acord, posedă, folosesc şi dispun de bunurile comune. Fiecare dintre soţi este în drept să încheie convenţii prin care să dispună de bunurile comune, cu excepţia bunurilor imobile, acordul celuilalt soţ fiind prezumat. Convenţia contrară dispoziţiilor prezentului cod, prin 7 care se micşorează ori se suprimă comunitatea de bunuri, este declarată nulă de către instanţa judecătorească. Potrivit 369 alin. (2) şi (3) Codul civil, pentru actele de dispoziţie asupra bunurilor imobile proprietate comună în devălmăşie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmaşi.

Actul juridic de dispoziţie încheiat de unul dintre coproprietarii devălmaşi poate fi declarat nul dacă se face dovadă că cealaltă parte ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziţie, despre faptul că ceilalţi coproprietari devălmaşi sînt împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilelor. Din materialele dosarului rezultă că, Koukouleskou Maria şi Cuculescu Nicolae în perioada căsătoriei au dobîndit în proprietate apartamentul nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău, în baza certificatului Cooperativei pentru construcţia de locuinţe nr.279 din 12 decembrie 1991, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău la 13 octombrie 2000 pe numele lui Cuculescu Nicolae, cu număr cadastral 0100405.121.01.121 (f.d.6, 15 Vol.I).

Prin contractul de schimb nr. 6912 din 05 iunie 2003, autentificat de notarul Buşuleac Olga, Cuculescu Nicolae a transmis apartamentul nr.121 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău lui Ţurcan Iurie în schimbul apartamentului nr.125 din str. Gheorghe Madan, 46/5, mun. Chişinău, în lipsa acordului Mariei Koukouleskou. Contractul menţionat a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău la 05 iunie 2003 (f.d.4 Vol.I). La 11 iulie 2006 Ţurcan Iurie a încheiat cu Ciotu Iulia contractul nr.4555 de vînzare-cumpărare a apartamentului nr.121 din str.Gheorghe Madan, 46/5, mun.Chişinău, număr cadastral 010040512101121, autentificat de notarul Golubciuc Olga şi înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău (f.d.43).

În acest context, Colegiul constată faptul că instanţa de apel, verficînd legalitatea şi temeinicia hotărîrii instanţei de fond, nu s-a expus nici într-un fel asupra argumentelor din cererea de apel a recurentei Koukouleskou Maria referitor la faptul că din anul 1995 locuieşte în SUA şi nu cunoştea despre faptul că Cuculescu Nicolae a înstrăinat apartamentul nr.121 din str.Gheorghe Madan, 46/5, mun.Chişinău, nu a dat acordul soţului său pentru schimbul bunului imobil şi nu a cunoscut despre întocmirea contractului de schimb, iar despre încheierea acestuia a aflat în luna septembrie 2005 cînd a revenit în Republica Moldova, aceste argumente contrar prevederilor art. 373 alin. (5) CPC, au rămas fără examinare, chiar şi în lipsa unor probe ce ar dovedi momentul începerii curgerii termenului de prescripţie extensivă, şi anume data de la care proprietarul ce nu şi-a dat acordul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenţa cauzei de nulitate.

Totodată, reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din specificul obiectului acţiunii în cauză, instanţa de recurs reţine că contrar 8 acestor prevederi, instanţa de apel, judecînd apelul, a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii, referindu-se în mod general la aceleaşi constatări reţinute la adoptarea hotărîrii de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărîrii supusă apelului în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză.

Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei cerinţelor solicitate în acţiunea de bază, era indispensabil, alături de cele constatate, de a supune controlului legalitatea hotărîrii atacate cu apel în baza argumentelor aduse în cererea de apel, cu expunerea poziţiei instanţei pe fiecare din argumentele invocate, cît şi prin stabilirea faptului dacă cealaltă parte a contractului contestat ştia sau trebuia să ştie despre acordul care limitează dreptul de dispoziţie, despre faptul că celalt coproprietar devălmaş este împotriva încheierii actului juridic sau că nu a fost cerut acordul la înstrăinarea imobilului. Or, valabilitatea sau nulitatea actului de dispoziţie a bunului comun depinde de faptul dacă dobînditorul este de bună sau de rea credinţă.

Totodată, Colegiul consideră neîntemeiată concluzia instanţelor inferioare referitor la faptul că reclamanta Koukouleskou Maria nefiind parte semnatară şi neavînd asumată nici o obligaţie contractuală sau drept ce ar rezulta din contractul de vînzare-cumpărare, încheiat între Ţurcan Iurie şi Ciotu Iulia la 11 iulie 2006, nu are nici un temei de drept de al contesta. Or, contractul de vînzare-cumpărare menţionat este un act juridic subsecvent contractului de schimb nr. 6912 din 05 iunie 2003, iar anularea actului juridic iniţial atrage şi anularea actului juridic următor, datorită legăturii lor reciproce.

În acest sens, instanţa de recurs remarcă că întru soluţionarea corectă a litigiului instanţa judecătorească urmează să stabilească şi calitatea proprietarului Ciotu Iulia, deţinută în baza contractului de vînzare-cumpărare din 11 iulie 2006, de la care se revendică bunul, acesta putînd fi de bună sau de rea credinţă, Or, în cazul în care dobînditorul este de bună-credinţă, dobîndind bunul imobil de la cel care nu avea dreptul să-l înstrăineze, cu excepţia cazului cînd bunul a ieşit din posesiunea proprietarului contra voinţei lui, acesta devine proprietar, iar bunul nu îi va putea fi revendicat nici în baza unei acţiuni în revendicare şi nici a aplicării efectelor nulităţii actului juridic.

Nulitatea actului juridic civil are importanţă doar pentru raporturile dintre fostul proprietar şi persoana, care, contrar voinţei acestuia, a înstrăinat bunul, în sensul stabilirii răspunderii faţă de fostul proprietar. Lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, de aceea cauza urmează a fi reexaminată, cu remiterea pricinii spre examinare în instanţa de apel. Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele invocate de recurentă sînt importante 9 pentru rezultatul procesului şi necesită un răspuns concret în hotărîre. Pe cînd abţinerea instanţelor ierarhic inferioare de furnizarea unui răspuns explicit, constituie o încălcare a art. 6 alin. (1) CEDO, deoarece recurentei nu i-a fost acordată posibilitatea de a şti dacă aceste argumente au fost neglijate sau respinse, şi în ultimul caz, cauzele acestei respingeri.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate, întru aplicarea corectă a normei de drept ce guvernează rezolvarea prezentului litigiu şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău. În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit.c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Koukouleskou Maria prin intermediul reprezentantului Goncear Ion.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de la cererea de chemare în judecată depusă de Koukouleskou Maria împotriva lui Cuculescu Nicolae, Ţurcan Iurie, Ţurcan Tatiana şi Ciotu Iulia cu privire la declararea nulităţii contractului de schimb şi contractului de vînzare-cumpărare a bunului imobil, partajarea bunului imobil proprietate comună în devălmăşie, şi la cererea de chemare în judecată depusă de Ţurcan Iurie către Ciotu Iulia privind declararea nulităţii contractului de vînzare- cumpărare, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Valentina Clevadî 10

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.