- Dosarul nr.
- 2rh-372/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 18 decembrie 2013
- Părțile
- Budico Galina vs Mîndruţa Liubomir
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-372/13 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea încăperii de uz comun şi repararea prejudiciului moral
prima instanţă: V. Negru dosarul nr. 2rh-372/13 instanţa de apel: L. Bulgac. L. Popova, A. Gavriliţa instanţa de recurs: V. Doagă, I. Corolevschi, V. Ignat ÎNCHEIERE 18 decembrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima, Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Liubomir Mîndruţa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Budico împotriva lui Liubomir Mîndruţa cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea încăperii de uz comun şi repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 30 ianuarie 2013, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Liubomir Mîndruţa, c o n s t a t ă: La 06 iulie 2011, Galina Budico a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Liubomir Mîndruţa cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea încăperii de uz comun şi repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamanta Galina Budico a indicat că este proprietara apartamentului nr. 14 din bd. Grigore Vieru,22/5, mun. Chişinău în baza contractului de vînzare-cumpărare din 08 iulie 2008. Menţionează că intrarea în apartamentul său, precum şi în apartamentul nr. 13, proprietar al căruia este pârâtul, are loc printr-un coridor de uz comun cu lungimea de 1,7 m şi lăţimea de 1,6 m, însă pârâtul, în mod samavolnic, a construit pe acest coridor un viceu, îngrădind, astfel, o parte din coridor şi lăsând pentru trecere doar 80 cm. Susţine că viceul a fost construit în drept cu intrarea în apartamentul său, astfel, fiindu-i îngrădit accesul în apartamentul său. Afirmă că faptul construirii abuzive a viceului de către pârât se confirmă prin materialele controlului efectuat de către inspectorul de sector al Comisariatului de poliţie Rîşcani mun.
Chişinău şi expediate la Inspecţia de Stat în Construcţii. Prin urmare, solicită obligarea lui Liubomir Mîndruţa să demoleze din cont propriu viceul construit samavolnic în coridorul comun al apartamentului nr. 13 din bd. Grigore Vieru,22/5, mun. Chişinău şi repararea prejudiciului moral în mărime de 15000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîscani mun. Chişinău din 17 ianuarie 2012 acţiunea a fost admisă parţial şi a fost obligat Liubomir Mîndruţa să demoleze din cont propriu obiectul grupului sanitar construit de el în coridorul comun al apartamentului nr. 13 din bd. Grigore Vieru,22/5, mun. Chişinău. În rest acţiunea a fost respinsa ca neîntemeiată. A fost încasat de la Liubomir Mîndruţa în beneficiul Galinei Budico suma de 100 lei.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 septembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Liubomir Mîndruţa şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 17 ianuarie 2012. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 ianuarie 2013 a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Liubomir Mîndruţa. La 24 iunie 2013, Liubomir Mîndruţa a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanţei de recurs, deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă. Revizuientul Liubomir Mîndruţa, în motivarea cererii de revizuire, a indicat că hotărârile judecătoreşti sunt ilegale şi neîntemeiate, menţionând că la momentul procurării de către el a apartamentului nr. 13 din bd.
G. Vieru,22/5, mun. Chişinău, grupul sanitar era deja construit, avea uşa de intrare din coridorul comun şi de el se folosea toţi vecinii. Susţine că la rugămintea intimatei de a reconstrui pereţii grupului sanitar, el a ezitat îndeplinirea acestei rugăciuni, însă ea a insistat, ba chiar a propus să-i împrumute bani pentru materialele de construcţie. Afirmă că ulterior, după luni de insistenţă, el a cedat şi cu acordul verbal al celorlalţi vecini şi al administraţiei căminului, el a împrumutat bani şi a efectuat reconstrucţia grupului sanitar, însă intimata a făcut un scandal monstruos, i-a insultat şi a depus plângeri. Invocă că el locuieşte cu feciorul, care este bolnav de hepatită, iar el este participant la conflictul armat din Transnistria.
Conform adeverinţei nr. 23, eliberată de către ÎMGFL nr. 23, pe str. G. Vieru,22/5, mun. Chişinău nu există viceu comun. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.
Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive.
În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice.
De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuientul Liubomir Mîndruţa în cererea de revizuire nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că admiterea cererii de revizuire ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că în cererea de revizuire nu este indicat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Liubomir Mîndruţa împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 30 ianuarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Budico împotriva lui Liubomir Mîndruţa cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea încăperii de uz comun şi repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi