2ra-3649/13 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

Judecătoria Bălţi Dosarul nr. 2ra-3649/13 Judecător: I.Talpa Curtea de Apel Bălţi Judecători: T.Duca, S.Procopciuc, A.Albu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie D E CI Z I E 18 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Nicolae Clima, Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Negară Victor, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Negară Victor împotriva Serviciului Naţional Locuinţă privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului, recuperarea prejudiciului material şi moral, a cheltuielilor de judecată, şi cererea reconvenţională înaintată de Serviciul Naţional Locuinţă către Negară Victor privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2013, CONSTATĂ : La 21.07.2010 Negară Victor a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Naţional Locuinţă privind validarea contractului, încasarea prejudiciului material şi moral şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la 28.06.2007, a încheiat cu Serviciul Naţional Locuinţă contractul nr. 5-BCR-15/8 de investire în construcţia spaţiului locativ, pentru construcţia blocului locativ situat în mun. Bălţi, str. Krîlov, 15. Potrivit pct. 1.6, 2.1 şi 2.3 din contract, costul apartamentului nr. 8 constituie 18 529,60 euro, iar cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei al leului la momentul semnării contractului fiind de 16,5576 lei pentru 1 euro. Termenul de dare în exploatare a casei era luna mai 2008. Conform pct. 1.1 şi 1.2 al contractului, clientul obţine dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 8 cu două camere, suprafaţa totală de 62,6 m.p., amplasat în mun.

Bălţi, str. Krîlov, 15, etajul 3, după darea în exploatare şi achitarea deplină a costului lui. Potrivit condiţiilor pct. 2.1-2.4.1, 3.1.2 al contractului, reclamantul a achitat la filiala nr.3, Chişinău a BC „FinComBank” SA suma totală de 324 239 lei, onorîndu-şi pe deplin obligaţiunile contractuale. Pîrîtul nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale, fapt care împiedică înregistrarea dreptului de proprietate asupra apartamentului la OCT. Abia la 14.08.2009 a avut loc predarea-primirea de la balanţa Asociaţiei Coproprietarilor 1 în Condominiu nr. 29/09 a blocului locativ din mun. Bălţi, str. Krîlov, 15, fiind transmis altor beneficiari dreptul de proprietate asupra apartamentelor, despre care pîrîtul nu a informat reclamantul şi nu a prezentat actele de confirmare a dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză.

La 08.07.2009 şi la 01.09.2009 reclamantul a adresat pîrîtului cereri, iar la 27.10.2009 a înaintat o cerere prealabilă, prin care a solicitat eliberarea copiilor autentificate a actelor emise de pîrît, prin care se atestă faptul întocmirii contractului de antrepriză nr. 221 din 01.02.2007 şi a contractului adiţional din 31.10.2008, încheiat între Serviciul Naţional Locuinţă şi SA „Constructorul”; procesul-verbal de recepţie finală nr. 7 din 12.03.2009, a actului din 14.08.2009 de predare-primire a blocului locativ din str. Krîlov, 15, mun. Bălţi de la balanţa Serviciului Naţional Locuinţă (în continuare SNL) la balanţa ACC 29/09; a certificatului de confirmare a achitării sumei pentru apartament de către Negară Victor conform contractului nr. 5-BCR-15/8 din 28.06.2007, a actului SNL de predare-primire lui Negară Victor a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 8 din str. Krîlov, 15, mun.

Bălţi. Pîrîtul a refuzat eliberarea actelor menţionate, cerînd reclamantului prin scrisoarea din 17.06.2010 să mai achite o restanţă nejustificată pînă la 01.07.2010. Cere reclamantul validarea contractului nr. 5-BCR-15/8 din 28.06.2007, obligarea pîrîtulu de a prezenta înscrisurile necesare la judecarea pricinii, obligarea eliberării copiilor de pe actele emise de SNL prin care se atestă faptul întocmirii contractului de antrepriză nr. 221 din 01.02.2007 şi a contractului adiţional din 31.10.2008 încheiat între Serviciul National Locuinţă şi SA „Constructorul”; procesul-verbal de recepţie finală nr. 7 din 12.03.2009, a actului din 14.08.2009 de predare-primire a blocului locativ din str. Krîlov, 15, mun.

Bălţi de la balanţa SNL la balanţa ACC 29/09; a certificatului de confirmare a achitării sumei pentru apartament de către Negară Victor conform contractului nr. 5-BCR-15/8 din 28.06.2007, a actului SNL de predare-primire lui Negară Victor a dreptului de proprietate asupra apartamentului nr. 8 din str. Krîlov, 15, mun. Bălţi. La 29.11.2010 Serviciul National Locuinţă a înaintat o cerere reconvenţională către Negară Victor privind rezilierea contractului de investire în construcţia spaţiului locativ nr. 5-BCR15/8 din 28.06.2007. În motivarea cererii a indicat că preţul apartamentului în conformitate cu prevederile pct. 2.1 al contractului este 18 529,6 euro sau 296 euro pentru un metru pătrat.

În acelaşi timp, potrivit pct. 2.2, în cazul majorării preţurilor la materialele de construcţie, carburanţi şi alţi factori economici întemeiaţi, preţul apartamentului poate fi majorat nu mai mult de 10% din preţul contractual prevăzut de pct. 2.1. În conformitate cu pct. 2.5 al contractului, în cazul cînd beneficiarul nu va îndeplini în mod corespunzător prevederile capitolului 2 timp de mai mult de 10 zile, Serviciul Naţional Locuinţă îşi rezervă dreptul de a rezilia unilateral contractul nominalizat. Totodată, beneficiarul, potrivit pct. 3.1.2 lit. a), este obligat să achite preţul apartamentului prevăzut de capitolul 2, inclusiv majorările survenite. La momentul semnării contractului, în conformitate cu art. 104 lit. e) Cod fiscal, se aplica taxa pe valoare adăugată la cota zero.

În urma adoptării de către Parlamentul RM a Legii nr. 299 din 21.12.2007 pentru modificarea şi comletarea unor acte legislative, care a intrat în vigoare la 11.01.2008, această literă a fost 2 exclusă din art. 104 al CF şi ca rezultat, faţă de toate lucrările în construcţie, indiferent de destinaţia acestora, se aplică TVA fără nici o facilitate. La lucrările nominalizate, pînă la adoptarea Legii nr. 299 din 21.12.2007, se aplica TVA la cota zero, adică antreprenorul achita TVA în mărime obişnuită, iar la finele lucrării, după darea în exploatare a construcţiei, TVA era restituită antreprenorului sub formă de impozite ori alte plăţi obligatorii sau mijloace financiare. În aceste condiţii, antreprenorul care a efectuat construcţia blocului locativ din mun.

Bălţi, str. Krîlov, 15, permanent a achitat TVA, însă din data intrării în vigoare a Legii nr. 299 din 21.12.2007 şi-a pierdut dreptul de a solicita de la stat restituirea TVA. Astfel, costul fiecărui metru pătrat din acest bloc s-a majorat cu 20% în legătură cu circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor. În aceste condiţii, la 12.05.2008, a fost încheiat un act adiţional la contractul de bază. În conformitate cu acesta, preţul contractual a fost majorat în legătură cu majorarea legislaţiei cu 20% şi anume cu 3 716,56 euro. Acest contract a fost semnat de către beneficiarul Negară Victor, fapt prin care a confirmat acordul la majorarea preţului, însă beneficiarul nu a achitat această sumă.

În acelaşi timp, în conformitate cu prevederile pct. 2.2, în legătură cu majorarea preţurilor la materialele de construcţiei, carburanţi şi alţi factori economici întemeiaţi, preţul apartamentului a fost majorat cu 6%, ce constituie 1334,77 euro şi aceasta majorare a fost acceptată de V. Negară, care a achitat 85% din această majorare în sumă de 1 116,10 euro. Astfel, datoria reclamantului faţă de pîrît constituie 3 935,23 euro. Mai susţine că Serviciul Naţional Locuinţă a organizat finalizarea lucrărilor de construcţie şi darea în exploatare a blocului locdativ din mun. Bălţi, str. Krîlov, 15, asistenţa în crearea ACC, a transmis spre administrare blocul respectiv la ACC, astfel şi-a îndeplinit obligaţiile asumate contractual, pe cînd reclamantul nu a achitat costul lucrărilor executate, dar insistă prin diferite scrisori eliberarea actelor de primire-predare a apartamentului, fără a acoperi financiar restul valorii de cost al apartamentului.

Menţionează că actele de primire-predare a apartamentului urmează a fi eliberate doar după achitarea integrală a costului acestuia. Cere reclamantul SNL rezilierea contractului de investire în construcţia spaţiului locativ nr. 5-BCR15/8 din 28.06.2007 încheiat cu Negară Victor. La 28.04.2011 Negară Victor a înaintat o cerere de modificare a pretenţiilor din cererea iniţială. În motivarea cererii a indicat că consideră nejustificată încasarea a 6% din costul apartamentului, ce constituie 18 435 lei, pe care i-a achitat la 03.07.2009 conform bonului nr.411638 la insistenţa SNL, fără a i se prezenta în scris o informaţie justificată a factorilor economici, după cum prevede pct. 2.2 al contractului.

Prejudiciului material cauzat de SNL se manifestă prin imposibilitatea reclamantului de a folosi suma investită timp de 4 ani şi este calculat în corespundere cu informaţia BNM nr.07-01211/15/976 din 15.04.2011 privind evoluţia ratei de bază pentru perioada mai 2008- aprilie 2011. Potrivit informaţiei menţionate, rata medie de bază de refinanţare a BNM pentru perioada indicată a constituit 9,31 %, iar prejudiciul material cauzat lui Negară V. constituie 1 716,30 lei, conform formulei: 18 435 X 9,31%. Cere Negară Victor recunoaşterea dreptului de proprietate asupra aprtamentului nr. 8 din str. Krîlov, 15, mun.

Bălţi, încasarea de la SNL în 3 beneficiul reclamantului a sumei de 18 435 lei achitată suplimentar, încasarea prejudiciului material în sumă de 1 716,30 lei şi moral de 50 000 lei, a cheltuielilor de judecată în sumă de 8 100 lei, 100 lei achitaţi pentru taxa de stat, precum şi respingerea cererii reconvenţionale înaintată de SNL cu privire la rezilierea contractului. La 06.11.2012 SNL a înaintat în şedinţa de judecată o cerere de concretizare a actinii reconvenţionale. În motivarea cererii a indicat că consideră neîntemeiată eschivarea lui Negară V. de a achita majorarea, deoarece se prezumă că el a cunoscut despre faptul că costul fiecărui metru pătrat din blocul locativ s-a majorat cu 20% în legătură cu achitarea TVA la toate lucrările de construcţie, circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor.

Despre 20% TVA s-a discutat de nenumărate ori la adunările cu investitorii. SNL este o instituţie publică, care nu are mijloace financiare proprii de investire şi lucrează doar în baza investiţiilor făcute de investitori privaţi. În cazul cînd investitorii nu-şi îndeplinesc obligaţiunile, se stopează executarea de către antreprenor a lucrărilor de construcţie. În cazul construcţiei blocului locativ din str. Krîlov, 15, mun. Bălţi, 80% din investitori au întîrziat cu achitările pe o perioadă de un an. Deci, SNL nu trebuie considerat unicul responsabil şi vinovat pentru faptul că blocul respectiv a fost dat în exploatare mai tîrziu. Astfel, susţine că Negară V. nu şi-a onorat integral obligaţiunile asumate prin contract, nu a achitat integral suma costului apartamentului, deaceea nu poate să înregistreze dreptul de proprietate asupra apartamentului litigios.

Cere SNL încasarea din contul lui Negară Victor a sumei de 3 923,63 euro diferenţa costului apartamentul nr. 8 din str. Krîlov,15, mun. Bălţi. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 03 decembrie 2012, acţiunea înaintată de Negară Victor şi cererea reconvenţională înaintată de Serviciul Naţional Locuinţă au fost respinse ca neîntemeiate. La 18.12.2012, în termen legal, Negară Victor, invocînd ilegalitatea şi netemeinciia hotărîrii primei instanţe, a declarat apel, cerînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 03.12.2012 cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea sa să fie admisă integral, iar cererea reconvenţională să fie repinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2013, a fost admis apelul declarat de Negară Victor, casată hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 03 decembrie 2012 în partea ce ţine de respingerea acţiunii înaintate de Negară Victor către Serviciul Naţional Locuinţă cu emiterea unei noi hotărîri prin care a fost respinsă acţiunea formulată de Negară Victor către Serviciul Naţional Locuinţă privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului, încasarea sumei, recuperarea prejudiciului material şi moral, încasarea cheltuielilor de judecată. În rest hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 03 decembrie 2012 a fost menţinută. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a invocat prevederile art. 195, 666, 679, 668 alin. (1) CC, menţionînd că Negară Victor iniţial a înaintat cerere de validare a contractului, iar ulterior şi-a modificat acţiunea, solicitînd recunoaşterea dreptului de proprietate, cerinţă care nu a fost examinată de către instanţa de fond.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 29.08.2013, Negară Victor a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28.05.2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 03.12.2012 şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii sale. 4 În argumentarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele în favoarea pîrîtului. Astfel, Negară Victor a susţinut că, potrivit pct. 2.1 al contractului de antrepriză nr. 221 din 01.02.2007, încheiat între SNL şi SA „Constrcutorul”, costul unui metru pătrat, inclusiv TVA 20%, constituie 275 euro. Iar potrivit pct. 2.1 al contractului nr. 5-BCR15/8 din 28.06.2007 încheiat între SNL şi Negară Victor, costul unui metru pătrat este de 296 euro, costul total alapartamentului constituind 18 529,60 euro, în care conform pct. 2.1 al contractului de antrepriză 221, este inclusă şi TVA 20%.

Indică recurentul că instanţele nu s-au expus asupra cererii avocatului de încasare de la SNL a taxei executorii de 4 555 lei şi a cererii de excludere ca probă a contractului adiţional din 12.05.2008, îngrădindu-i astfel accesul la justiţie. Mai afirmă că instanţa de apel eronat a concluzionat că preţul a fost majorat cu 18 435 lei, ceea ce s-ar încadra în pct. 2.2, fapt care a fost confirmat de părţi prin contractul adiţional din 12.05.2009, deoarece acest contract nu a fost semnat de Negară Victor, fiind falsificat. Menţionează recurentul că în dispozitivul instanţei de apel eronat este indicată suma prejudiciului material de 171 629,85 lei, care de fapt este de 1 716,30 lei. Serviciul Naţional Locuinţă a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia ca neîntemeiat.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Negară Victor a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia lui, pornind de la următoarele. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o hotărîre nouă.

În conformitate cu art. 239 - 240 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. La adoptarea hotărîrii, instanţa judecătorească, în limitele pretenţiilor invocate, apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. În acest sens, Colegiul atenţionează că norma de drept indicată impune instanţei de judecată exigenţe privind studierea minuţioasă a situaţiei de fapt a chestiunii supuse judecării şi încadrarea corectă de drept. Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, la 28 iunie 2007, Negară Victor a încheiat cu Serviciul Naţional Locuinţă contractul nr. 5- BCR-15/8 de învestire a mijloacelor băneşti în construcţie cu destinaţie locativă (f.d.

9-11). Din considerentul că SNL nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale, fapt care împiedică înregistrarea dreptului de proprietate asupra apartamentului la OCT, Negară Victor a înaintat cerere de chemare în judecată, prin care solicita, în final, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra aprtamentului nr. 8 din str. Krîlov, 5 15, mun. Bălţi, încasarea de la SNL în beneficiul reclamantului a sumei de 18 435 lei achitată suplimentar, încasarea prejudiciului material în sumă de 1 716,30 lei şi moral de 50 000 lei, a cheltuielilor de judecată în sumă de 8 100 lei, 100 lei achitaţi pentru taxa de stat. Prin cerere reconvenţională, SNL a solicitat încasarea din contul lui Negară Victor a sumei de 3 923,63 euro diferenţa costului apartamentul nr. 8 din str. Krîlov,15, mun.

Bălţi, din motiv că acesta nu şi-a onorat integral obligaţiunile asumate prin contract, nu a achitat integral suma costului apartamentului, deaceea nu poate să înregistreze dreptul de proprietate asupra apartamentului litigios. Instanţa de fond a respins ambele acţiuni ca neîntemeiate. Instanţa de apel a casat această soluţie în partea ce ţine de respingerea acţiunii înaintate de Negară Victor către Serviciul Naţional Locuinţă cu emiterea unei noi hotărîri prin care a fost respinsă acţiunea formulată de Negară Victor către Serviciul Naţional Locuinţă privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului, încasarea sumei, recuperarea prejudiciului material şi moral, încasarea cheltuielilor de judecată.

Instanţa de recurs consideră ilegală decizia instanţei de apel în partea respingerii cererii lui Negară Victor privind încasarea de la Serviciul Naţional Locuinţă în beneficiul reclamantului a sumei de 18 435 lei achitată suplimentar, pornind de la următoarele. Aşa cum atestă actele cauzei, la 28 iunie 2007, Negară Victor a încheiat cu Serviciul Naţional Locuinţă contractul nr. 5-BCR-15/8 de învestire a mijloacelor băneşti în construcţie cu destinaţie locativă (f.d. 9-11). Conform pct. 1.1, 1.2 şi 2.1 din contractul în cauză, Serviciului Naţional Locuinţă s-a obligat să transmită în exploatare şi proprietate apartamentul nr. 8 din str. Krîlov, nr. 15, mun. Bălţi, cu suprafaţa totală de 62,6 m.p.

la preţul de 18 529,6 euro la cursul de 16,5173 lei pentru un euro. Totodată, conform pct. 1.6 al contractului menţionat mai sus, Serviciului Naţional Locuinţă s-a obligat să organizeze darea în exploatare a blocului locativ nu mai tîrziu de luna mai 2008. Conform art. 195 CC, act juridic civil este manifestarea de către persoane fizice şi juridice a voinţei îndreptate spre naşterea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile. Potrivit art. 666 alin. (1) CC, contractul este acordul de voinţa realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se sting raporturile juridice. Potrivit art. 679 alin. (1) CC, contractul se consideră încheiat dacă părţile au ajuns la un acord privind toate clauzele lui esenţiale.

În conformitate cu prevederile art. 668 CC RM, contractul încheiat legal obligă părţile nu numai la ceea ce au stipulat expres, dar la tot ceea ce rezulta din natura lui în conformitate cu legea, cu uzanţele sau cu principiile echităţii. (2) Contractul produce efecte numai între părţi dacă legea nu prevede altfel. Contractul produce efecte pentru succesorii universali sau cu titlu universal dacă din lege, din contract sau din natura obligaţiei nu rezulta altfel. (3) Contractul poate fi modificat sau rezolvit numai în conformitate cu clauzele sale ori prin acordul părţilor dacă legea nu prevede altfel.

Astfel, Colegiul reţine că, potrivit ordinelor de încasare a numerarului din 28 iunie 2007 - 14 martie 2008, recurentul Negară Victor a achitat suma totală de 6 324239 lei conform prevederilor contractului nr. 5-BCR-15/8 din 28 iunie 2007, precum şi 6% din costul apartamentului, în legătură cu majorarea preţurilor la materialele de construcţie, carburanţi şi alţi factori economici întemeiaţi, în sumă de 18 435 lei, ce se atestă prin ordinul de încasare nr. 411638 din 03 iulie 2009, Însă, în cererea de concretizare a acţiunii, Negară Victor a solicitat anume restituirea sumei de 18 435 lei, ceea ce constituie 6% din costul iniţial al apartamentului, achitată suplimentar, considerînd că nu i s-a prezentat în scris o informaţie justificată a factorilor economici care au dus la această majorare.

Potrivit pct. 2.2 al contractului nr. 5-BCR-15/8 din 28 iunie 2007, în cazul majorării preţurilor la materialele de construcţie, carburanţi şi alţi factori economici întemeiaţi, preţul apartamentului poate fi majorat nu mai mult de 10% din preţul contractual prevăzut de pct. 2.1. Pornind de la prevederile acestei clauze contractuale, Colegiul constată că posibilitatea majorării preţului apartamentului pînă la 10%, a fost condiţionată de scumpirea materialelor de construcţie sau a altor componente ale edificării blocului locativ respectiv, însă aceste majorări urmau a fi justificate. Or, la materialele cauzei nu au fost ataşate probe care să justifice majorarea preţului apartamentului cu 6% în temeiul pct. 2.2 din contract, ceea ce contravine clauzei date.

În acest sens, afirmaţia Serviciului Naţional Locuinţă, cît şi concluzia instanţelor cum că reclamantul a recunoscut această majorare prin achitarea unei părţi a ei (85% - 1 116,10 euro), este eronată. Negară Victor a susţinut că această achitare a avut loc ca urmare a presiunilor şi şantajului din partea SNL că nu-i v-a transite bunul. Însă, Colegiul conchide că achitarea sumei de 18 435 lei este lipsită de temei, deoarece, aşa cum s-a menţionat supra, nu au survenit condiţiile stipulate în pct. 2.2 din contract, or, majorarea în cauză nu a fost probată. În această ordine de idei, instanţa de recurs consideră întemeiată cerinţa lui Negară Victor de restituire de la Servicuiul Naţional Locuinţă a sumei de 18 435 lei achitată suplimentar.

În circumstanţele descrise, Colegiul conchide că instanţele ilegal au respins această cerinţă. Totodată, Colegiul susţine concluzia instanţei de apel prin care a constatat că instanţa de fond nu a examinat cerinţa de recunoaştere a dreptului de proprietate, supunînd aprecierii eronate cerinţa înaintată iniţial privind validarea contractului. Mai mult ca atît, recurentul nu contestă decizia instanţei de apel în această parte. Or, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel, pe parcursul judecătorii cauzei, reclamantul Negară Victor nu a susţinut acţiunea în partea ce ţine de recunoaşterea valabilităţii contractului şi, prin urmare, prima instanţă eronat a examinat-o. În ce priveşte temeinicia cerinţei de recunoaştere a dreptului de proprietate asupra apartamentului litigios, Colegiul susţine soluţia instanţei de apel, pornind de la următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 321 alin. (2) CC, în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege. Potrivit actului de predare-primire din 12.07.2011, Serviciului Naţional Locuinţă a transmis, iar Negară Victor a primit în proprietate apartamentul nr. 8 din str. Krîlov nr. 15, mun. Bălţi, cu suprafaţa totală de 62,6 m.p. (f.d. 113). 7 La 01.11.2011, Negară Victor, în temeiul actului de predare-primire din 12.07.2011 şi contractului de investiţii nr. 5-BCR-15/8 din 28.06.2007, şi-a înregistrat dreptul său de proprietate asupra apartamentului în Registrul bunurilor imobile (f.d. 298). Prin urmare, Colegiul constată cu certitudine că Negară Victor este dejа proprietarul apartamentului nr. 8 din str. Krîlov, 15, mun.

Bălţi, cu suprafaţa totală de 62,6 m.p., număr cadastral 0300308459, deci, cerinţa acestuia cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra acestui bun imobil este lipsita de temei legal, cît şi de interes. Colegiul apreciază critic afirmaţia recurentului cum că, potrivit pct. 2.1 al contractului de antrepriză nr. 221 din 01.02.2007, încheiat între SNL şi SA „Constrcutorul”, costul unui metru pătrat, inclusiv TVA 20%, constituie 275 euro. Iar potrivit pct. 2.1 al contractului nr. 5-BCR15/8 din 28.06.2007 încheiat între SNL şi Negară Victor, costul unui metru pătrat este de 296 euro, costul total al apartamentului constituind 18 529,60 euro, în care conform pct. 2.1 al contractului de antrepriză 221, este inclusă şi TVA 20%.

În primul rînd, clauzele contractului de antrepriză nr. 221 din 01.02.2007, încheiat între SNL şi SA „Constrcutorul”, nu-i sunt opozabile recurentului Negară Victor, deoarece el nu este parte a acestui contract. Într-al doilea rînd, contractul de antrepriză nr. 221 din 01.02.2007, nu influienţează legalitatea deciziei contestate, deoarece nu a servit obiect de examinare în prezentul litigiu. Totodată, instanţa de recurs constată cu certitudine că, în contractul nr. 5- BCR15/8 din 28.06.2007 încheiat între SNL şi Negară Victor, nicăieri nu se face referire la faptul că costul apartamentului sau a unui metru pătrat, include şi valoarea TVA de 20%. Or, din considerentele expuse supra, recurentul nu poate invoca clauzele contractului de antrepriză nr. 221 din 01.02.2007, încheiat între SNL şi SA „Constrcutorul”.

Referitor la argumentele recurentului legate de semnarea contractului adiţional din 12.05.2008, Colegiul consideră inoportun a se expune asupra lor, deoarece, acestea ţin de acţiunea reconvenţională a Serviciului Naţional Locuinţă, care a fost respinsă de instanţele ierarhic inferioare şi această soluţie nu a fost contestată de reclamantul cererii în cază. În acest sens, instanţa de recurs menţionează că, deoarece soluţia pe marginea cererii reconvenţionale nu a fost contestată, asupra temeiniciei sau motivelor care au stat la baza adoptării ei, nu se va expune. În ce priveşte menţiunea recurentului că în dispozitivul instanţei de apel eronat este indicată suma prejudiciului material de 171 629,85 lei, care de fapt este de 1 716,30 lei, instanţa de recurs consideră că nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, această eroare de ordin material poate fi înlăturată prin emiterea unei decizii suplimenatre, la cererea părţilor sau din oficiu, potrivit art. 250 CPC. Conform art. 82 CPC, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat şi din cheltuielile de judecare a pricinii. Conform art. 90 lit. i) CPC, cheltuielile de asistenţă juridică se atribuie la cheltuieli de judecare a pricinii. În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere părţii care a avut cîştig de cauză 8 cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.

Potrivit art. 96 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Conform art. 96 alin. (11) CPC, cheltuielile menţionate la alin. (1) se compensează părţii care a avut cîştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. În acest context, Colegiul consideră că Serviciul Naţional Locuinţă urmează să achite lui Victor Negară toate cheltuielile de judecată, proporţional părţii admise din pretenţii. Astfel, potrivit materialelor cauzei, Negară Victor a achitat în instanţa de fond, în apel şi în recurs taxa de stat în mărime de 1 153 lei lei, care urmează a fi restituiţi din contul Serviciului Naţional Locuinţă.

Referitor la compensarea cheltuielilor legate de acordarea asistenţei juridice de către avocatul Nicolae Malanciuc, Colegiul menţionează că, în principiu, la stabilirea volumului şi costului serviciilor de asistenţă juridică, se vor lua în consideraţie prevederile Recomandării Baroului Avocaţilor din Republica Moldova privind cuantumul onorariilor percepute în diverse categorii de cauze, aprobată la 29 decembrie 2005. În această ordine de idei, Colegiul relevă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, fiind confruntată cu soluţionarea cauzelor Boicenco vs. Moldova şi SRL “Oferta Plus” vs. Moldova, a rambursat societăţilor reclamante cheltuielile pentru asistenţa juridică, notînd caracterul real, necesar şi rezonabil al sumelor solicitate prin raportare la complexitatea cauzei şi aportul considerabil al avocaţilor.

Totodată, Înalta Curte a mai statuat că nu ţine de competenţa sa de a se expune asupra acordului cu privire la onorarii. În conformitate cu jurisprudenţa sa, ea urmează să stabilească dacă costurile şi cheltuielile au fost necesare, realmente angajate şi rezonabile ca mărime (Amihalachioaie c. Moldovei). Astfel, prin prisma celor menţionate, instanţa de recurs consideră că Serviciul Naţional Locuinţă urmează să compenseze lui Victor Negară 4 000 lei cu titlu de cheltuieli de acordare a asistenţei juridice, mărimea căreea o consideră reală, necesară şi rezonabilă în raport cu complexitatea cauzei. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de recurent şi-au găsit parţial confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi admis.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, circumstanţele pricinii au fost stabilite de către instanţe, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel în partea respingerii cerinţei lui Victor Negară cu privire la încasarea de la Serviciul Naţional Locuinţă a sumei de 18 435 lei şi de a emite o nouă hotărîre în această parte prin care cerinţa în cauză urmează să fie admisă. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgital Curţii Supreme de Justiţie, 9 DECIDE: Se admite recursul declarat de Negară Victor.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 03 decembrie 2012 în partea respingerii acţiunii lui Negară Victor împotriva Serviciului Naţional Locuinţă privind încasarea sumei de 18 435 lei achitată suplimentar şi în această parte se emite o hotărîre nouă de admitere a acţiunii. Se încasează de la Serviciul Naţional Locuinţă în beneficiul lui Negară Victor suma de 18 435 lei cu titlu de spraplată, 1 153 lei cu titlu de taxă de stat şi 4 000 lei asistenţa juridică, în total 23 588 lei.

În rest, decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 mai 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 03 decembrie 2012, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Negară Victor împotriva Serviciului Naţional Locuinţă privind recunoaşterea dreptului de proprietate asupra apartamentului, recuperarea prejudiciului material şi moral, a cheltuielilor de judecată, şi cererea reconvenţională înaintată de Serviciul Naţional Locuinţă către Negară Victor privind încasarea datoriei, se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi Iuliana Oprea 10