3ra-1736/13 — Repararea prejudicului material și moral

Instanţa de fond: V. Ilaşco Dosarul nr. 3ra-1736/13 Instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 18 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecători: Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Iosifzon Leon, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iosifzon Leon împotriva SA „Apă-Canal Chişinău”, Tofilat Constantin, Tofilat Nina, intervenient accesoriu Ţurcan Aureliu, privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2012, prin care a fost respins apelul lui Iosifzon Leon şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 19 noiembrie 2012, c o n s t a t ă : La 10 aprilie 2012, Iosifzon Leon a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Apă-Canal Chişinău”, Tofilat Constantin şi Tofilat Nina, intervenient accesoriu Ţurcan Aureliu, privind obligarea să indice adresa lui Tofilat Constantin conform facturii din 07 februarie 2012 nr. 4014332, în care este indicată adresa reclamantului şi de modificat contractul nr. 136853 din 27 ianuarie 2012, prin substituirea adresei str. Vlaicu Pârcălab 63, apartamentul nr. 6 cu str. Kogălniceanu 23, apartamentul nr. 7. Ulterior, reclamantul Iosifzon Leon a depus o cerere de chemare în judecată suplimentară, privind obligarea de a modifica în contractul privind furnizarea serviciilor de alimentare cu apă şi recepţionare a apelor uzate din 27 ianuarie 2012, prin substituirea adresei din str. Vlaicu Pârcălab 63, apartamentul nr. 6 cu str. Kogălniceanu 23, apartamentul nr. 7 şi încasarea de la SA „Apă-Canal Chişinău” în beneficiul lui Iosifzon Leon a prejudiciului material şi moral în sumă de 10.000 euro, iar de la Tofilat Constantin şi Tofilat Nina în beneficiul lui Iosifzon Leon prejudiciul material şi moral în sumă de 5.000 euro.

1 În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în baza contractului de vânzare- cumpărare din 24 iunie 2011, a procurat de la Tofilat Constantin şi Tofilat Nina imobilul nelocuibil cu nr. cadastral 0100208.048.01.003 cu suprafaţa de 18.2 m.p., boxa nr. 3 din str. Kogălniceanu 23, mun. Chişinău (garaj cu suprafaţa totală de 22,3 m.p., subsol cu suprafaţa de 25 m.p.) şi spaţiul locativ cu nr. cadastral 0100208.197.02.007 cu suprafaţa de 107,5 m.p., apartamentul nr. 7 din str. Kogălniceanu 23, mun. Chişinău. Indică reclamantul că în baza pct. 4.2.1, 4.2.2 din contractul privind furnizarea serviciilor de alimentare cu apă nr. 136853 din 27 ianuarie 2012, pârâtul trebuie să-l asigure cu apă şi pe intervenientul accesoriu Ţurcan Aureliu şi să fie despăgubiţi pentru încetarea furnizării apei potabile în perioada 17 februarie 2012 – 01 martie 2012, ca rezultat al îngheţării apei în pereţii pârâtului.

Susţine reclamantul că furnizarea apei potabile i-a fost asigurată luişi intervenientului accesoriu Ţurcan Aureliu în urma lucrărilor de dezgheţare a reţelei pârâtului, efectuate de el şi intervenientul accesoriu, şi în prezenţa copârâtului Tofilat Constantin, care a indicat la faptul prezenţei punctului de unire în reţeaua pârâtului, care alimentează cu apă apartamentul nr. 7 şi boxa nr. 3. Schema prezentată de SA „Apă-Canal Chişinău” nu corespunde realităţii, fapt ce a dus la îngheţul apei. Consideră reclamantul că Tofilat Constantin a încălcat prevederile pct. 4.1.14 a contractului privind furnizarea serviciilor de alimentare cu apă şi recepţionare a apelor uzate, eschivându-se de la înştiinţarea în termen de 10, despre faptul vânzării imobilului nelocuibil, boxa nr. 3 din str. Kogălniceanu 23, mun.

Chişinău şi a apartamentul nr. 7 din str. Kogălniceanu 23, mun. Chişinău, fapt ce se confirmă prin facturile de plată nr. 4014332, 40131161 din 31 ianuarie 2012 şi 28 ianuarie 2012, expediate pe adresa mu. Chişinău, str. Kogălniceanu 23, apartamentul nr. 7, care îi aparţine cu drept de proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare din 24 iunie 2011. Mai indică reclamantul că nu corespunde realităţii informaţia prezentată de SA „Apă-Canal Chişinău”, privind indicarea adresei de domiciliu a consumatorului în contractul nr. 136853 din 27 ianuarie 2012, deoarece în tabelul nr. 1 este indicată adresa de furnizare a apei potabile şi de canalizare în ap. 7 din str. Kogălniceanu 23, mun. Chişinău (pct. 1.1, 1.3), iar adresa de domiciliu a sa este indicată la viza de reşedinţă a sa din apartamentul nr. 6, str. Vlaicu Pîrcălab 63, mun.

Chişinău. În afară de aceasta reclamantul invocă că nu corespunde realităţii nici informaţia că a fost asigurată livrarea apei potabile reclamantului şi intervenientului accesoriu Ţurcan Aureliu, deoarece ei însuşi s-au ocupat de dezgheţarea apei. De asemenea, reclamantul invocă că nu corespund realităţii nici datele indicate în facturile nr. 41014332 din 31 ianuarie 2012, conform contorului nr. 05823102 cu numărul clientului 131006, care se află în boxa nr.3 din str. Kogălniceanu 23, mun. Chişinău, care este în proprietatea reclamantului. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 noiembrie 2012, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 16 ianuarie 2013, Iosifzon Leon a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia.

2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, cererea de apel declarată de către Iosifzon Leon a fost respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond menţinută. La 15 octombrie 2013, Iosifzon Leon a contestat cu recurs decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond, cu pronunţarea unei hotărîri noi. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că instanţele ierarhic inferioare nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii şi nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 24 aprilie 2013 şi a fost expediată părţilor la 24 mai 2013 (f.d.

90), iar cererea de recurs a fost depusă la 15 octombrie 2013, însă avînd în vedere faptul că la materialele cauzei nu se conţin probe despre data recepţionării deciziei de către părţi, recursul se consideră a fi depus în termen. Potrivit prevederilor art. 432 CPC alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. 3 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Iosifzon Leon este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reiterează că, conform articolul 13 din Convenţie, recursul trebuie să fie unul "efectiv" atât în practică, cât şi în drept. Totuşi, un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind "serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Metropolitan Church of Bessarabia and Others v. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII), însă astfel de temeiuri Colegiul n-a constatat.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reţine că decizia contestată a fost adoptată cu aplicarea corectă a legii materiale şi cu respectarea legislaţiei procedurale în vigoare, părţilor fiindu-le create condiţii obiective şi egale pentru exercitarea drepturilor sale procedurale. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, reieşind din actele anexate la dosar, se constată că recursul declarat de către Iosifzon Leon împotriva decizie Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 CPC. Ţinînd cont de cele indicate, în temeiul art. 432, 433, 434 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Cererea de recurs declarată de către Iosifzon Leon, se consideră inadmisibilă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 4