2ra-3792/13 — Încasarea pensiei de întreţinere pentru copilul minor

prima instanţă: A. Rotari 2ra-3792/13 instanţa de apel: S. Arnăut, A. Minciuna, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 11 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Elena Zatic în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Zatic împotriva Elenei Zatic cu privire la încasarea pensiei de întreţinere pentru copilul minor împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 august 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Tudor Zatic, casată integral hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 27 mai 2013 şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă parţial constată: La 21 februarie 2013, Tudor Zatic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Elenei Zatic cu privire la încasarea pensiei de întreţinere pentru copilul minor. În motivarea acţiunii a indicat că la 25 iulie 1993 s-a căsătorit cu pârâta, iar la 05 august 2012 fosta lui soţie a abandonat domiciliul lăsând în grija lui copilul minor - Sergiu şi de atunci pârâta nu a vizitat copilul şi nu s-a interesat de soarta lui. Menţionează că 16 ianuarie 2013, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, căsătoria a fost desfăcută fiind stabilit domiciliul copilului minor cu el. Consideră că fosta lui soţie trebuie să contribuie lunar la întreţinerea copilului cu suma bănească de 1500 lei, care ar fi în măsură să compenseze jumătate din suportul financiar lunar de care are nevoie copilul lor minor.

Solicită obligarea Elenei Zatic să achite lui Tudor Zatic pensia de întreţinere în sumă de 1500 lei, pentru întreţinerea copilului minor Sergiu Zatic, începând cu data abandonării domiciliului (05 august 2012) până la atingerea de către copil a majoratului şi obligarea pârâtei să achite integral toate cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 27 mai 2013 a fost respinsă acţiunea. 1 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 august 2013 a fost admis apelul declarat de Tudor Zatic, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă parţial şi încasat lunar de la Elena Zatic în beneficiul lui Tudor Zatic pensia de întreţinere pentru copilului minor Sergiu Zatic, născut la 28 iulie 1996, în sumă bănească fixă câte 750 lei, începând cu 21 februarie 2013 şi până la majoratul copilului, în rest acţiunea a fost respinsă.

Totodată, a fost scutită Elena Zatic de plata taxei de stat în sumă de 270 lei. La 30 septembrie 2013, Elena Zatic a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea deciziei contestate, considerând-o adoptată cu încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material, şi anume instanţa nu a aplicat o lege care trebuia sa fie aplicată, precum şi a interpretat eronat legea. Afirmă că instanţa de apel eronat interpretează prevederile art. 74 din Codul familiei şi le aplică în mod greşit asupra raporturilor obligaţionale stabilite între părţile pe dosar, referitor la întreţinerea copilului minor şi stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere.

Susţine că instanţa de apel nu a dat apreciere faptului că intimatul nu a prezentat argumente veridice si necesare pentru a motiva imposibilitatea sa de a munci şi a se integra în câmpul muncii, în certificatului de invaliditate prezentat de intimat nu este menţionat care ar fi procentul de reducere a vitalităţii ce este semnificativ pentru stabilirea incapacităţii de muncă a acestuia. Menţionează că conform prevederilor art. 16 din Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dezabilități nr. 60 din 30 martie 2012, putem deduce capacitatea de muncă a unei persoane cu dezabilități. De asemenea, indică că din certificatul medical prezentat de către intimat, unde la rubrica „cauza invalidităţii” este înscrierea: „boală obişnuită”, reiese concluzia că intimatul nu suferă de dezabilități precum cele menţionate la art. 16 din Legea nominalizată, cum ar fi dezabilitatea severă sau cea accentuată.

Afirmă că instanţa de apel fără de a identifica sursele de venit stabile ale recurentei, contrar prevederilor art. 75 Codul familiei, care stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere încasate în mărime de 1/4 - pentru un copil, a dispus încasarea a 750 lei lunar, ceea ce constituie 27 % din salariul meu de funcţie în mărime de 2000 lei. Susţine că contrar probelor acumulate la dosar privind condiţiile de trai si veniturile, instanţa de apel a considerat recurenta drept un părinte mai mult asigurat, şi a aplicat eronat prevederile alin. (3) al art. 75 din Codul familiei raportului juridic între părţi. Consideră că nu este certă nici soluţia instanţei de apel cu privire la suma bănească în mărime de 750 lei, din ce se formează şi la solicitarea cui a fost stabilită anume în acest cuantum.

În acest sens, intimatul a solicitat în cerinţele din cererea de chemare în judecată suma de 1500 lei. Invocă că instanţa de apel a ignorat prevederile alin. (1)-(3) ale art. 130 CPC, oferind prioritate declaraţiilor verbale ale intimatului, în detrimentul actelor 2 justificative (contabile, administrative) prezentate de către recurentă, înregistrate în modul corespunzător în organele competente. Menţionează că în cadrul raporturilor obligaţionale de întreţinere a copilului minor - Sergiu Zatic şi admiterea capătului de cerere de a stabili pensia de întreţinere în mărime de 750 lei, instanţa de apel nu a luat în consideraţie lezarea substanţială a drepturilor unui alt copil comun - Alina Zatic, care de asemenea este copilul intimatului şi necesită surse de întreţinere.

Indică că fiul - Sergiu locuieşte în prezent cu intimatul, iar fiica Alina, născuta la 25 aprilie 1994, locuieşte împreună cu recurenta, la moment fiind admisă în calitate de studentă în anul I de facultate la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, şi care nu este încadrată în câmpul muncii, ceea ce demonstrează necesitatea întreţinerii acesteia de către părinţi, ceea ce o face doar recurenta. Afirmă că conform prevederilor art. 74 alin. (1) Codul familiei, părinţii sunt obligaţi să-şi întreţină copiii minori şi copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material, iar conform prevederilor art. 78 alin. (1) al aceluiaşi Cod, părinţii sunt obligaţi să-şi întreţină copiii majori inapţi de muncă care necesită sprijin material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul împotriva deciziei instanţei de apel din 29 august 2013, la 30 septembrie 2013, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Elena Zatic nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. 3 Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Elena Zatic, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Elena Zatic ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Elena Zatic se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 4