2ra-3845/13 — Declararea nulităţii proceselor-verbale de recepţie finală, recunoaşterea contractului de vînzare-cumpărare şi certificatului de proprietate nul, radierea înscrierii din registrul cadastral şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului

dosarul nr. 2ra-3845/13 prima instanţă: S. Melnic instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco şi D. Corolevschi ÎNCHEIERE 11 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Nicolae Clima şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Gligor, Constantin Stepanov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Stepanov şi Nicolae Gligor împotriva lui Constantin Josan, Stela Plăcintă, Eduard Plăcintă, Primăria municipiului Bălţi şi Organul Cadastral Teritorial Bălţi privind declararea nulităţii proceselor-verbale de recepţie finală, recunoaşterea contractului de vînzare-cumpărare nul, recunoaşterea certificatului de proprietate nul, radierea înscrierii din registrul cadastral şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 13 iunie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Nicolae Gligor, Constantin Stepanov, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Bălţi din 21 noiembrie 2012, c o n s t a t ă: La 04 octombrie 2002, Constantin Stepanov, Nicolae Gligor, Victor Dîmbiţchi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Josan, Stela Plăcintă cu privire la recunoaşterea contractului de vînzare-cumpărare nul, recunoaşterea certificatului de proprietate nul, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra imobilului.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au indicat că la 17 iulie 1990 a fost fondată Cooperativa „Rihtovşcic”, membri ai căreia fiind şi Constantin Stepanov, Nicolae Gligor, Victor Dîmbiţchi, iar preşedinte a fost ales Constantin Josan. La 11 octombrie 1990, Comitetul Executiv Bălţi a acceptat construirea unui atelier de reparaţie a automobilelor pe str. Feroviarilor, 47 de către Cooperativa „Rihtovşic”. Atelierul dat a fost construit din sursele şi cu participarea reclamanţilor, nefiind dat în exploatare la momentul depunerii acţiunii. La 14 august 2002, Primăria municipiului Bălţi a acceptat darea în 1 exploatare a atelierului după Cooperativa „Rihtovşcic”, şi tot atunci reclamanţii au aflat că preşedintele Cooperativei - Constantin Josan a primit certificat de proprietate şi a vîndut clădirea pîrîtei, Stela Plăcintă.

Din aceste considerente, Constantin Stepanov, Nicolae Gligor, Victor Dîmbiţchi consideră acţiunile pîrîţilor Constantin Josan şi Stela Plăcintă ca fiind ilegale, în urma cărora le-au fost încălcate drepturile reclamanţilor la proprietate. Solicită, reclamanţii, recunoaşterea contractului de vînzare-cumpărare încheiat între Stela Plăcintă şi Constantin Josan nul, recunoaşterea certificatelor de proprietate eliberate pe numele pîrîţilor ca fiind nule, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra clădirilor în litigiu. La 22 noiembrie 2002, Constantin Stepanov, Nicolae Gligor, Victor Dîmbiţchi au înaintat cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva lui Constantin Josan, Stela Plăcintă, precum şi împotriva Primăriei municipiului Bălţi (f.d.

93, Vol. I). În motivarea cererii, reclamanţii au indicat că după ce au făcut cunoştinţă cu contractul de vînzare-cumpărare a construcţiei atelierului de reparaţie a automobilelor, au aflat că la baza respectivului acord a fost pus procesul verbal de recepţie finală nr. 1 din 18 septembrie 2002, ca investitor figurînd Întreprinderea Individuală „Josan”. Menţionează reclamanţii că acest proces verbal este incorect şi nelegitim, deoarece potrivit protocolului Comisiei de legalizare a obiectelor din 14 august 2002, legalizarea construcţiei a fost permisă doar pentru Cooperativa „Rihtovşcic” şi nicidecum Întreprinderii Individuale „Josan”. Direcţia de arhitectură şi construcţii, fără careva documente, îl recunoaşte proprietar pe Constantin Josan.

Solicită, reclamanţii, recunoaşterea procesului-verbal de recepţie finală din 18 septembrie 2002 ca fiind nul. La 13 ianuarie 2009, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Bălţi a fost atras în calitate de pîrît Oficiul Cadastral Bălţi (f.d. 178 verso, Vol. II). La 23 septembrie 2010, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Bălţi a fost atras în calitate de pîrît Eduard Plăcintă (f.d. 197, Vol. II). Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 30 septembrie 2010, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 martie 2011 a fost admis apelul declarat de Nicolae Gligor şi Constantin Stepanov.

A fost casată hotărîrea primei instanţe, cu restituirea cauzei la o nouă rejudecare în aceeaşi instanţă, în alt complet de judecată, pe motiv că nu s-a expus în privinţa pertinenţei raportului de expertiză nr. 314 din 30 martie 2006, precum şi pentru neadministrarea înscrisurilor probatorii care au tangenţă cu procesul verbal de recepţie finală din 18 septembrie 2002. La 31 mai 2011, Nicolae Gligor şi Constantin Stepanov au depus cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva Stelei Plăcintă, Eduard Plăcintă, solicitînd declararea nulităţii procesului-verbal de recepţie finală nr.1 din 19 august 2002, radierea înscrierii din 20 august 2002, din 24 august 2002 şi din 25 septembrie 2002 din registrul cadastral privind înregistrarea dreptului de proprietate a Întreprinderii Individuale „Josan” asupra imobilului nr.47 A din str. 2 Feroviarilor, mun.Bălţi (f.d.

34, Vol. III). Prin încheierea Judecătorie Bălţi din 21 noiembrie 2012, au fost separate într-un proces aparte pretenţiile lui Dîmbiţchii Victor împotriva lui Constantin Josan, Stela Plăcintă, Eduard Plăcintă, Primăria municipiului Bălţi şi Organul Cadastral Teritorial Bălţi. Cererea de chemare în judecată depusă de Dîmbiţchii Victor a fost scoasă de pe rol (f.d. 104-105, Vol. IV) . Prin hotărîrea judecătoriei Bălţi din 21 noiembrie 2012 acţiunea înaintată de către Nicolae Gligor, Constantin Stepanov a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 iunie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Nicolae Gligor, Constantin Stepanov cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Bălţi din 21 noiembrie 2012. La 28 august 2012, Nicolae Gligor, Constantin Stepanov au depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi, fără achitarea integrală a taxei de stat.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 12 septembrie 2013, recurenţilor le-a fost restituită cererea de recurs depusă. La 01 octombrie 2013, ca urmare a achitării taxei de stat, Nicolae Gligor, Constantin Stepanov au depus din nou recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. Recurenţii, Nicolae Gligor şi Constantin Stepanov, în motivarea recursului au indicat că instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept procedural şi material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 434 alin.(1) recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. În conformitate cu art. 434 al.(2) CPC, termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. La 02 iulie 2013, Curtea de Apel Bălţi a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 13 iunie 2013 (f. d. 182). Potrivit avizelor de recepţie anexate la dosar, Nicolae Gligor, Constantin Stepanov au primit copia deciziei instanţei de apel la 03 iulie 2013, respectiv la 08 iulie 2013 (f.d.

183,184, Vol. IV). Astfel, recursul declarat la 01 octombrie 2013 a fost depus cu omiterea termenului prevăzut de art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă. Cu toate acestea, neconformându-se exigenţelor legale cu privire la termenul de contestare a hotărârii judecătoreşti şi ignorând dispoziţiile art. 56 alin. (3) CPC, conform cărora participanţii la proces sunt obligaţi să se folosească cu bună credinţă de drepturile sale procesuale, Nicolae Gligor, Constantin Stepanov, au înaintat recursul cu omiterea termenului legal. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. b), care expres prevede că 3 cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434 CPC.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, având în vedere faptul că, recurenţii au omis termenul de declarare a recursului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul lui Nicolae Gligor, Constantin Stepanov, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, art. 434 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Nicolae Gligor, Constantin Stepanov se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Nicolae Clima Tatiana Vieru 4