2rhc-85/13 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: T. Pelin dosarul nr. 2rhc-85/13 ÎNCHEIERE 11 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima, Iuliana Oprea Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Elena Gherman, în pricina civilă la cererea introductivă a Cooperativei de producţie „Libertate” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2013, prin care a fost respins recursul declarat de către reprezentantul Cooperativei de producţie “Libertate”, Elena Gherman ca depus în afara termenului legal şi menţinută hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 10 martie 2011, c o n s t a t ă: La 31 octombrie 2011, Cooperativa de producţie „Libertate” a depus o cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine.

În motivarea cererii debitorul Cooperativa de producţie „Libertate” a indicat că a fost fondată la 24 iulie 1992. Principalele sale genuri de activitate sunt extragerea pietrei pentru construcţii, extragerea nisipului şi pietrişului, construcţiile de clădiri şi/sau construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările şi comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi produse din tutun. Menţionează că în perioada cînd ramura construcţiei îşi luaseră amploare, Cooperativa avea un rezultat profitabil, însă în legătură cu criza, scăderea volumului de lucru, imposibilitatea rambursării creditului bancar, Cooperativa s-a supra îndatorat şi a intrat în incapacitate de plată.

Susţine că în anul 2009, Cooperativa a beneficiat de un credit în sumă de 450000 Euro de la ÎCS „HML Company” SRL, cu gajarea tuturor bunurilor cooperativei şi ale fondatorilor. Totodată, au fost primite împrumuturi de la persoane fizice în sumă de 242770 Euro şi 46600 dolari SUA. În afară de împrumuturi, s-au acumulat datorii faţă de bugetul naţional şi faţă de Casa Naţională de Asigurări Sociale în sumă de circa 450000 lei şi faţă de salariaţi în sumă de 97000 lei. Prin urmare, solicită intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine şi numirea în calitate de administrator provizoriu pe Zinaida Druguş.

Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 03 februarie 2011 a fost admisă spre examinare cererea introductivă, în scopul prevenirii modificării stării bunurilor Cooperativei de producţie „Libertate” în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate au fost aplicate măsuri de asigurare şi, anume, a fost numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Druguş Zinaida”, a fost înlăturat debitorul de la gestionarea patrimoniului şi a fost pus sechestru pe bunurile debitorului şi pe corespondenţa comercială, a fost obligat administratorul provizoriu să prezinte pînă la data examinării cauzei un raport cu privire la executarea măsurilor de asigurare, aplicate faţă de Cooperativa de producţie „Libertate”, să verifice existenţa temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate a debitorului, mărimea şi componenţa masei debitoare, oportunitatea şi posibilităţile continuării economice a debitorului în perioada procesului de insolvabilitate, a fost dispusă notificarea despre aplicarea măsurilor de asigurare pentru a fi sistate orice acţiuni cu Cooperativa de producţie „Libertate” – Camera Înregistrării de Stat, Oficiul cadastral teritorial, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.

Chişinău, judecătoria de sector, Departamentul executării deciziilor judiciare, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Camera de Comerţ şi Industrie şi băncile comerciale şi a fost stabilită examinarea chestiunii referitor la intentarea procesului de insolvabilitate şi şedinţa de raportare pentru 10 martie 2011, ora 10.00 în incinta Curţii de Apel Chişinău.

Prin hotărârea Curţii de Apel Economice din 10 martie 2011 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de Cooperativa de producţie „Libertate”, Zinaida Druguş a fost desemnată în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate la Cooperativa de producţie „Libertate”, a fost convocată şedinţa de raportare şi validare a creanţelor pentru 04 aprilie 2011, orele 10.30, în incinta Curţii de Apel Economice, a fost propus creditorilor să depună creanţele sale la Curtea de Apel Economică până la adunarea de validare şi să precizeze neîntârziat bunurile din masa debitoare asupra cărora deţin un drept prioritar, precum şi temeiul acestui drept, în scopul prevenirii modificării stării bunurilor Cooperativei de producţie „Libertate” în perioada derulării procesului de insolvabilitate, a fost dispusă aplicarea măsurilor de asigurare şi, anume, a înlătura conducerea debitorului de la gestionarea întreprinderii, atribuţiile de administrare şi dispoziţie fiind transmise administratorului insolvabilităţii, a pune sechestru pe bunurile debitorului şi a suspenda executarea silită a bunurilor debitorului, a fost obligat administratorul insolvabilităţii să notifice despre intentarea procesului de insolvabilitate şi despre aplicarea măsurilor de asigurare persoanele indicate în pct. pct. 2 şi 3 din art. 45 al Legii insolvabilităţii,

a fost desemnat reprezentantul debitorului pe Elena Gherman şi a fost obligat administratorul să publice dispozitivul prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al RM. La 10 decembrie 2012, reprezentantul Cooperativei de producţie „Libertate”, Elena Gherman a depus o cerere de recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acesteia şi casarea hotărârii primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2013 a fost respins recursul declarat de către reprezentantul Cooperativei de producţie „Libertate”, Elena Gherman ca depus în afara termenului legal şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 08 mai 2013, Elena Gherman a depus o cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia şi casarea deciziei instanţei de recurs.

Revizuienta Elena Gherman, în motivarea cererii de revizuire, a indicat că instanţa de recurs a emis decizia cu încălcarea normelor de drept material şi procedural şi, anume, revizuientei i-au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientei, dacă aceasta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Menţionează că circumstanţele necunoscute anterior se referă la faptul că în realitate au dispărut circumstanţele care ar fi dus la emiterea hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate, motiv din care consideră că instanţa de recurs urma să soluţioneze cererea de recurs în fond.

În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă, care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată, nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 CPC, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Astfel, temeiurile declarării revizuirii sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentul invocat de către revizuienta Elena Gherman precum că i-au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute nu poate servi drept temei pentru admiterea cererii de revizuire, deoarece revizuenta nu a concretizat care circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii i-au devenit cunoscute. Astfel, temeiul invocat de către revizuentă este declarativ.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Elena Gherman, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2013, în pricina civilă la cererea introductivă a Cooperativei de producţie „Libertate” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi