2ra-3940/13 — Declararea ilegalităţii acţiunilor ş.a.

prima instanţă: A.Rotari dosarul nr.2ra-3940/13 instanţa de apel: S.Arnăut Iu.Cotruţă, A.Minciuna ÎNCHEIERE 05 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Zadoinov Roman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zadoinov Roman împotriva ÎCS „Red Union Fenosa” SA cu privire la declararea ilegalităţii acţiunilor colaboratorilor ÎCS „Red Union Fenosa” SA ce ţin de deconectare, constatarea ilegalităţii ordinului de deconectare cu anularea acestuia, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 august 2013 c o n s t a t ă La data de 02 ianuarie 2013 Zadoinov Roman a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Red Union Fenosa” SA cu privire la declararea ilegalităţii acţiunilor colaboratorilor ÎCS „Red Union Fenosa” SA ce ţin de deconectare, constatarea ilegalităţii ordinului de deconectare cu anularea acestuia, repararea prejudiciului material şi moral.

In motivarea acţiunii reclamantul Zadoinov Roman a menţionat că, pe parcursul anilor 2011-2012 a fost deconectat de mai multe ori de la energia electrică. Cu toate că, a achitat la data de 14 noiembrie 2012 prin intermediul terminalului SA „Moldpresa” plata pentru energie electrică în sumă de 650 lei, în aceiaşi zi fără preavizare a fost deconectat de la energie electrică. La data de 19 noiembrie 2012 a fost impus de către pârât să achite suma de 141,65 lei pentru reconectare la energie electrică suma de 650 lei şi suma de 1186,58 lei pentru bonul de plată din 29 noiembrie 2012. La data de 21 noiembrie 2012 a fost reconectat la energia electrică. Susţine, că 8 zile nu a avut energie electrică.

Reclamatul Zadoinov Roman solicită declararea ilegalităţii acţiunilor colaboratorilor ÎCS „Red Union Fenosa” SA ce ţin de deconectarea energiei electrice, constatarea ilegalităţii ordinului de deconectare cu anularea acestuia, încasarea sumei 1 de 141,65 lei pentru reconectare, încasarea prejudiciului moral în mărime de 30000 lei, a cheltuielilor de judecată în mărime de 150 lei şi pentru asistenţă juridică suma de 5000 lei. Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 martie 2013 acţiunea a s-a respins ca neîntemeiată şi tardivă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 august 2013 s-a respins apelul declarat de Zadoinov Roman, s-a menţinut hotărîrea primei instanţe, s-a încasat de la Zadoinov Roman taxa de stat pentru depunerea cererii de apel în mărime de 112,50 lei.

La 29 august 2013 Zadoinov Roman a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 august 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, pronunţarea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului a invocat, că hotărârile judecătoreşti sunt arbitrare şi nemotivate. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 2 (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs că, hotărîrile judecătoreşti sunt arbitrare şi nemotivate nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, iar instanţele de judecată corect au raportat normele de drept aplicate la circumstanţele de fapt ale pricinii civile în cauză. Or, recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt, iar în conformitate cu art. 440 Cod de procedură civilă, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţele au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele recurentului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Zadoinov Roman ca inadmisibil. În conformitate cu art.432, art.433, art.440 CPC, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Zadoinov Roman se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 3