2ra-3822/13 — Recuperarea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier

dosarul nr. 2ra-3822/13 prima instanţă: C. Vîrlan instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol ÎNCHEIERE 05 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de către Bostan Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bostan Andrei împotriva companiei internaţionale de asigurări „Asito” societate pe acţiuni, cu privire la recuperarea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Bostan Andrei şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 04 februarie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La data de 26 iunie 2012, Bostan Andrei a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva CIA „Asito” SA, cu privire la recuperarea prejudiciului material cauzat în urma accidentului rutier. În motivarea acţiunii a invocat reclamantul, că la 22.06.2008 în jurul orelor 19 pe str. Independenţei din com. Băcioi, mun.

Chişinău a avut loc un accident rutier în următoarele circumstanţe: Petru Răducanu, fiind la volanul automobilului de model VAZ-2107 cu n/î CBT 569, ce se află într-o stare tehnică bună şi deplasându-se pe str. Independenţei spre traseul Chişinău-Mereni, ajungând în regiunea casei de locuit nr.9 din strada nominalizată, manifestând imprudenţă de trafic, ignorând cerinţele art.39 alin.l al Regulamentului Circulaţiei Rutiere, în momentul când a virat în partea stângă relativ deplasării sale, a comis tamponarea motocicletei de model „Honda” cu n/î CAD 520, condusă de Denis Ghecrea, în baza procurii, care se deplasa în aceeaşi direcţie. În rezultatul accidentului rutier produs, ambele unităţi de transport au fost deteriorate considerabil, iar pasagerul motocicletei Ion Slobozeanu conform raportului de expertiză medico-legală nr.275 din 06.10.2008 s-a ales cu vătămări corporale grave.

Menţionează reclamantul, că prin sentinţa Judecătoriei Botanica din 08.06.2009, Petru Răducanu a fost recunoscut culpabil în baza art.264 alin. (3) lit. a) CP, cu privarea dreptului de a conduce orice mijloc de transport auto pe un termen de 5 ani, iar în temeiul art.90 executarea pedepsei i-a fost suspendată pe un termen de probă de 4 ani. Parţial au fost admise acţiunile civile înaintate de către Ion Slobozeanu şi Ghecrea Denis. Conform Legii nr.414-XVI din 22.12.2006 şi art.74 CPP, CIA „Asito” SA este persoana civilmente responsabilă pentru pagubele produse de autovehicule. La 17.02.2010 Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie a examinat recursul procurorului asupra deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 28.09.2009 în cauza penală în privinţa lui Răducanu Petru, adoptînd în acest sens o decizie prin care a fost respins recursul ca inadmisibil.

Mai menţionează reclamantul, că despre toate acestea CIA „Asito” SA trebuia să cunoască la timpul cuvenit şi să întreprindă măsuri pentru acceptarea despăgubirilor de asigurare, însă CIA „Asito” S.A a trecut cu vederea aceste obligaţiuni, limitîndu-se doar la o simplă informaţie, manifestînd o atitudine birocratică şi indiferenţă faţă de problemele pe care trebuie să le soluţioneze, cele menţionate se confirm prin corespondenţa purtată cu CIA „Asito” S.A.

Susţine reclamantul, că CIA „Asito” S.A prin scrisoarea cu nr.04-1/6-1173 din 21.09.2010 a informat reclamantul precum că potrivit materialelor dosarului de daune RCA nr.81147, inclusiv procesului - verbal de constatare a pagubelor din 24.07.2008, actului nr.0829 din 30.09.2008 de evaluare cost reparaţie, întocmit în baza procesului-verbal nominalizat costul reparaţiei autovehiculului „Honda- Foresight” va constitui 4481,30 lei, ceea ce diferenţiază considerabil în raport cu actul de examinare a mijloacelor de transport nr.28/0710 A din 26.07.2010, efectuat de specialistul de la ÎCS „Salikhov Consulting” SRL, sau cu suma de 17875 lei mai puţin.

Conform actului de examinare a mijloacelor de transport nr.28/0710A din 26 iulie 2010, motocicleta de marca „Honda-Foresight” anul producerii 2000 cu n/î CAD 520, la momentul examinării deteriorărilor constatate la motocicleta nominalizată s-au dovedit a fi de caracter accidental, care pot fi înlăturate doar în urma unei reparaţii, prin înlocuirea pieselor enumerate în lista lucrărilor şi preţul acestora, care îl constituie suma de 3967,38 EURO. Conform cursului valutar al Băncii Naţionale a R.M. la 26.07.2010, costul 1 Euro alcătuia 15,9688 lei. Prin urmare, preţul pieselor necesare pentru reparaţie va fi în mărime de 63354,29 lei. Preţul pieselor în raport cu TVA, taxa vamală, adausurilor comerciale şi distribuirea se majorează cu 50% şi constituie 95031,29 lei.

Motocicleta examinată a fost supusă exploatării şi la momentul deteriorării accidentale avea uzura de 69%, prin urmare, preţul pieselor de rezervă în raport cu uzura va constitui - 29459,74 lei. Din cele raportate reiese că, costul reparaţiei motocicletei deteriorate în urma accidentului rutier este mai mare decît preţul mediu de piaţă în baza datelor statistice, ceea ce este economic neefectiv şi neadmisibil. Astfel, preţul mediu de piaţă analogic a motocicletei nominalizate atît în baza datelor statistice, cît şi celor din internet este de 1400 euro, ceea ce înseamnă că în raport cu cursul valutei naţionale la momentul perfectării actului de constatare este de 22356 lei.

Consideră că în cazul dat specialiştii de la secţia de expertizare a mijloacelor de transport SRL „Autocomfix”, avînd o atitudine părtinitoare faţă de CIA „Asito” S.A, au efectuat examinarea superficială şi au perfectat în acest sens un act de evaluare în care nu au menţionat detaliat deteriorările constatate de facto la motocicleta nominalizată, care urmează a fi înlăturate în urma unei reparaţii prin înlocuirea pieselor. Cere Bostan Andrei, încasarea de la CIA „Asito” SA în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 22356 lei, cauzat în rezultatul accidentului rutier produs pe 22.06.2008, cheltuielile de judecată suportate în legătură cu perfectarea cererii nominalizate în mărime de 3850 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 04 februarie 2013, acţiunea a fost admisă parţial. fiind încasată suma despăgubirii de asigurare în mărime de 4981,30 lei. în rest cererea a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2013, apelul declarat de către Bostan Andrei a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La data de 28 august 2013, Bostan Andrei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii şi încasare a cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului, Bostan Andrei a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind încălcate normele de drept material şi procedural.

În special, recurentul a invocat că argumentele aduse de instanţa de judecată pentru justificarea soluţiilor sale au la bază doar numai o singură probă din dosar, şi anume: actul de evaluare cost-reparaţie nr. 829, efectuat de SRL „Autocomfix” în baza procesului-verbal de constatate, costul autovehiculului „Honda-Foresight” anul producerii 2000 cu n/î CAD-520, care nu a fost examinat şi evaluat în ansamblu cu celelalte probe din dosar. La fel, instanţa de judecată nu a luat în consideraţie că întreprinderea „Autocomfix” SRL nu are statutul legal de unitate de specialitate, conform definiţiei unităţi de specialitate, prezentate în art. 2 din Legea nr. 414-XVI din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Completează recurentul că instanţa a tratat actul efectuat de SRL „Salikov- Consultingh” şi actul efectuat de SRL „Autocomfix” doar subiectiv şi unilateral, considerând că raportul de evaluare prezentat de reclamant, adică raportul efectuat de întreprinderea cu Capital Străin „Salikhov Consulting” SRL, nu poate înlocui raportul de expertiză, iar drept urmare a acestei concluzii nici pretenţia reclamantului, privind încasarea costului-reparaţiei motocicletei în sumă de 22.356 lei nu poate fi admisă, deoarece nu se conformă normei de drept citate. În situaţia creată, când la materialele cauzei sunt anexate două acte de evaluare cost-reparaţie pe acelaşi obiect, efectuate de diferite întreprinderi şi specialişti, acestea fiind contradictorii, consideră recurentul că instanţa de judecată era obligată să verifice toate circumstanţele cu referire la legalitatea acestora, şi în caz de constatare a necesităţii aplicării unei din acesteia să motiveze din care considerente.

Totodată, consideră recurentul eronată concluzia instanţei precum că „odată ce partea vătămată a semnat procesul-verbal din 24.07.2008 la stabilirea daunelor şi care nu a prezentat careva obiecţii referitor la stabilirea prejudiciului evaluat la suma de 4481,30 lei de către SRL "Autocomfix”, deoarece ea vine în contradicţie cu materialele cauzei. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Prin urmare, instanţa de recurs ajunge la concluzia că instanţele de judecată corect au constatat circumstanţele cauzei şi au admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de către Bostan Andrei, deoarece din materialele cauzei reiese cu certitudine că procesul – verbal de constatare a faptelor a fost semnat de reprezentantul recurentului, iar actul de evaluare al SRL „Autocomfix” a fost întocmit în baza datelor respectivului proces – verbal. Mai mult, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că în cadrul şedinţei de judecată din 04.02.2013, i-a fost propus recurentului efectuarea unei noi expertize, propunere pe care ultimul a refuzat-o.

Astfel, dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bostan Andrei, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432 , art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Bostan Andrei se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă