2ra-3777/13 — Recunoaşterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin uzucapiune

dosarul nr. 2ra-3777/13 prima instanţă: E.Palanciuc instanţa de apel: V.Pruteanu, M.Guzun, Iu.Cimpoi ÎNCHEIERE 05 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de către Gheorghe Lupanciuc, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Lupanciuc împotriva lui Marcel Coceban şi Întreprinderea de Stat „CRIS Registru”, intervenient accesoriu Anatol Voiniţchi cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin uzucapiune, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013, prin care apelul declarat de Gheorghe Lupanciuc a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 04 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă,, c o n s t a t ă La 07 august 2012, Gheorghe Lupanciuc s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Marcel Coceban şi Întreprinderea de Stat „CRIS Registru”, intervenient accesoriu Anatol Voiniţchi cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin uzucapiune. În motivarea acţiunii reclamantul, Gheorghe Lupanciuc a invocat că el la 08 noiembrie 2003, a încheiat în formă verbală cu Marcel Coceban un contract de vînzare cumpărare a mijlocului de transport de model „Opel Astra” anul fabricaţiei 1993 cu n/î CIT 719, convenind asupra preţului de 2300 euro, întocmind în aceiaşi zi procura privind transmiterea mijlocului de transport nr. 7503, valabilă pînă la 08 noiembrie 2006 autentificată de Biroului notarului Danu Inga.

Indică că, pînă la expirarea termenului procurii nu s-a folosit pe deplin de drepturile conferite de aceasta şi nu a înregistrat mijlocul de transport pe numele său, iar formal mijlocul de transport aparţine cu drept de proprietate pîrîtului Marcel Coceban. La 04 martie 2010 Judecătoria Centru mun. Chişinău a emis titlul executoriu nr. 2-1400/10 privind încasarea de la Marcel Coceban în beneficiul lui Anatol Voiniţchi datoria în sumă de 6350 euro şi taxa de stat în sumă de 1657,35 lei fiind transmis la executare Oficiului de Executare Centru şi ulterior în gestiunea biroului executorului Olga Delev. La 21 aprilie 2012, în temeiul încheierii nr. 13-420/2010 din 13 aprilie 2012 automobilul menţionat a fost reţinut de poliţia rutieră, iar la 27 aprilie 2012 asupra acestuia a fost aplicat sechestru, ca ulterior, la 02 mai 2012 prin încheierea nr. 024R- 420/2010 automobilul i-a fost transmis lui la păstrare.

În legătură cu faptul că în perioada 09 noiembrie 2006 - 21 aprilie 2012 mijlocul de transport s-a aflat în posesia sa, a efectuat toate acţiunile necesare şi utile pentru a putea fi utilizat (a încheiat contracte de răspundere civilă obligatorie, a supus mijlocul de transport reviziei tehnice, a achitat impozitele aferente, a schimbat filtrele şi uleiul a realizat întreţinerea curentă a mijlocului de transport), comportându-se ca un proprietar. Cere reclamantul, Gheorghe Lupanciuc recunoaşterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport de model „Opel Astra”, anul fabricaţiei 1993, cod VIN WOL 000058P6000845, n/î CIT -719 cu obligarea ÎS „CRIS Registru” prin Direcţia de înregistrare a transportului şi calificare a conducătorilor auto să înregistreze dreptul său de proprietate asupra automobilului menţionat.

La 26 septembrie 2012, Gheorghe Lupanciuc a depus cerere prin care şi-a concretizat cerinţele solicitând doar recunoaşterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport de model „Opel Astra” anul fabricaţiei 1993 cod VIN WOL. 000058P6000845, n/î CIT-719. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 04 aprilie 2013, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iulie 2013, apelul declarat de Gheorghe Lupanciuc a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 25 septembrie 2013, Gheorghe Lupanciuc a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă.

În motivarea recursului, Gheorghe Lupanciuc, a indicat că instanţele de judecată la examinarea pricinii incorect au aplicat legea materială care guvernează raportul juridic litigios, prin ce au emis hotărîre ilegală şi neîntemeiată. În special , s-a invocat că dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport fiind înregistrat în Registrul public după Marcel Coceban, are ca efect înlăturarea prezumţiei proprietăţii, dar nu exclude prezumţia posesiei de bună-credinţă, din care considerente instanţa de apel eronat a interpretat legea.. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentei cu decizia instanţei de apel şi relatarea situaţiei, în viziunea recurentei, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Toate argumentele din recurs au fost obiect de examinare în instanţele judecătoreşti şi instanţele s-au expus asupra acestora.

Astfel, instanţele de apel şi prima instanţa corect au concluzionat că automobilul la care pretinde Gheorghe Lupanciuc este înregistrat după Marcel Coceban, şi pe care îl deţine cu drept de proprietate, iar faptul că Gheorghe Lupanciuc s-a folosit de automobilul în speţă nu constituie temei incontestabil de admitere a acţiunii. Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gheorghe Lupanciuc, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Gheorghe Lupanciuc se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă